Belgia (Romanian Wikipedia)

Analysis of information sources in references of the Wikipedia article "Belgia" in Romanian language version.

refsWebsite
Global rank Romanian rank
1st place
1st place
104th place
83rd place
8th place
14th place
5,891st place
1,107th place
1,502nd place
708th place
983rd place
412th place
1,547th place
313th place
68th place
19th place
low place
9,587th place
481st place
415th place
40th place
16th place
1,668th place
1,526th place
low place
9,565th place
28th place
85th place
low place
low place
142nd place
46th place
369th place
170th place
low place
4,284th place
low place
low place
1,041st place
592nd place
1,389th place
452nd place
low place
low place
1,201st place
1,422nd place
low place
9,557th place
low place
2,993rd place
low place
low place
264th place
241st place
4,170th place
low place
4,672nd place
low place
low place
low place
low place
low place
low place
low place
3,062nd place
2,604th place
166th place
552nd place
30th place
92nd place
49th place
124th place
low place
7,301st place
3,734th place
18th place
low place
low place
low place
low place
5,053rd place
5,861st place
5th place
11th place
low place
low place
1,982nd place
3,119th place
774th place
615th place
565th place
354th place
low place
3,801st place
7,090th place
22nd place
low place
low place
1,957th place
5,297th place
3,434th place
6,309th place
low place
low place
1,515th place
1,814th place
74th place
579th place
low place
9,553rd place
low place
low place
low place
low place
low place
low place
low place
low place
low place
low place
7,875th place
low place
low place
low place
4,489th place
2,473rd place
2nd place
3rd place
4th place
4th place
low place
9,274th place
1,578th place
979th place
301st place
198th place
low place
low place

123independenceday.com

  • „Geography of Belgium” [Geografia Belgiei]. 123independenceday.com. <!––unknown––>. Accesat în 10 august 2007.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

amnh.org

arquivo.pt

authorama.com

bbc.co.uk

news.bbc.co.uk

bbc.co.uk

belgianexperts.com

belgium.be

britannica.com

  • „Belgium—The land—Relief”. Encyclopædia Britannica online. Encyclopædia Britannica, Chicago, Illinois, USA. . Accesat în . 
  • „Western music, the Franco-Flemish school” [Muzica occidentală, școala franco-flamandă]. Encyclopædia Britannica. . Accesat în . Most significant musically was the pervasive influence of musicians from the Low Countries, whose domination of the musical scene during the last half of the 15th century is reflected in the period designations the Netherlands school and the Franco-Flemish school. 

catholiceducation.org

  • „Rembert Dodoens: iets over zijn leven en werk—Dodoens' werken”. Plantaardigheden—Project Rembert Dodoens (Rembertus Dodonaeus) (în neerlandeză). Balkbrug: Stichting Kruidenhoeve/Plantaardigheden. Revizuit la 20 decembrie 2005. Accesat în 17 mai 2007. ... het Cruijdeboeck, dat in 1554 verscheen. Dit meesterwerk was na de bijbel in die tijd het meest vertaalde boek. Het werd gedurende meer dan een eeuw steeds weer heruitgegeven en gedurende meer dan twee eeuwen was het het meest gebruikte handboek over kruiden in West-Europa. Het is een werk van wereldfaam en grote wetenschappelijke waarde. De nieuwe gedachten die Dodoens erin neerlegde, werden de bouwstenen voor de botanici en medici van latere generaties. (... Cruijdeboeck, publicată în 1554. Această capodoperă a fost, după Biblie, cea mai tradusă carte a vremii. Ea a continuat să fie republicată la peste un secol și timp de două secole a fost cea mai utilizată lucrare de referință despre plante. Este o operă de renume mondial și de mare valoare științifică. Gândurile noi notate de Dodoens, au devenit pietrele de construcție pentru botaniștii și medicii din generațiile următoare.)  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
    O'Connor, J. J.; Robertson, E. F. (). „Simon Stevin”. School of Mathematics and Statistics, University of St Andrews, Scotland. Arhivat din original la . Accesat în . Although he did not invent decimals (they had been used by the Arabs and the Chinese long before Stevin's time) he did introduce their use in mathematics in Europe. [„Deși nu el a inventat zecimalele (fuseseră utilizate de arabi și chinezi cu mult înainte de Stevin), el a introdus utilizarea lor în matematica europeană.”] 
    „Abstract (*)”. S. Karger AG, Basel. Accesat în . The importance of A. Vesalius' publication 'de humani corporis fabrica libri septem' cannot be overestimated.  (*) Free abstract for pay-per-view article byDe Broe, Marc E.; De Weerdt, Dirk L.; Ysebaert, Dirk K.; Vercauteren, Sven R.; De Greef, Kathleen E.; De Broe Luc C. (). „The Low Countries – 16th/17th century” (PDF). American Journal of Nephrology. 19 (2): 282–9. doi:10.1159/000013462. PMID 10213829.  Mai multe valori specificate pentru |work= și |journal= (ajutor)
    Midbon, Mark, University of Wisconsin–Madison (). 'A Day Without Yesterday': Georges Lemaitre & the Big Bang” [«O zi fără un ieri»: Georges Lemaitre și Big Bangul]. Commonweal, republicat: Catholic Education Resource Center (CERC). pp. 18–19. Arhivat din original la . Accesat în . 

cnn.com

cnn.com

edition.cnn.com

  • CNN.com, "Belgium Prime Minister offers resignation over banking deal"

cobra.be

culturalpolicies.net

dekamer.be

dglive.be

  • La data de 1 ianuarie 2007 populația Belgiei era de 10.584.534 locuitori (cf. http://www.statbel.fgov.be/). Din aceștia, 6.117.440 persoane locuiesc în Flandra, 3.435.879 persoane locuiesc în Valonia, iar 1.031.215 persoane locuiesc în Regiunea Capitalei Bruxelles. Numărul francofonilor poate fi estimat astfel: populația Valoniei fără Comunitatea germanofonă din Belgia (75.000 persoane, cf. sit oficial Arhivat în , la Wayback Machine.), 3.360.879 persoane, populația francofonă din Regiunea Capitalei Bruxelles (estimată a reprezenta între 80 % și 90 %), adică între 824.972 și 928.093 persoane, minoritatea francofonă din Flandra estimată a fi între 100.000 și 150.000 persoane (cf. articol). Aceasta corespunde unei estimări minime de 4.285.851 persoane (adică 40,5 % din populație) și unei estimări maxime de 4.438.972 persoane (adică 42,5%). Este rezonabil ca procentajul acestora să fie estimat undeva între 40 % și 43 % din populația Belgiei. În mod complementar, populația flamandă ar reprezenta între 57 % și 60 % din populație.

diplomatie.be

doi.org

  • „Rembert Dodoens: iets over zijn leven en werk—Dodoens' werken”. Plantaardigheden—Project Rembert Dodoens (Rembertus Dodonaeus) (în neerlandeză). Balkbrug: Stichting Kruidenhoeve/Plantaardigheden. Revizuit la 20 decembrie 2005. Accesat în 17 mai 2007. ... het Cruijdeboeck, dat in 1554 verscheen. Dit meesterwerk was na de bijbel in die tijd het meest vertaalde boek. Het werd gedurende meer dan een eeuw steeds weer heruitgegeven en gedurende meer dan twee eeuwen was het het meest gebruikte handboek over kruiden in West-Europa. Het is een werk van wereldfaam en grote wetenschappelijke waarde. De nieuwe gedachten die Dodoens erin neerlegde, werden de bouwstenen voor de botanici en medici van latere generaties. (... Cruijdeboeck, publicată în 1554. Această capodoperă a fost, după Biblie, cea mai tradusă carte a vremii. Ea a continuat să fie republicată la peste un secol și timp de două secole a fost cea mai utilizată lucrare de referință despre plante. Este o operă de renume mondial și de mare valoare științifică. Gândurile noi notate de Dodoens, au devenit pietrele de construcție pentru botaniștii și medicii din generațiile următoare.)  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
    O'Connor, J. J.; Robertson, E. F. (). „Simon Stevin”. School of Mathematics and Statistics, University of St Andrews, Scotland. Arhivat din original la . Accesat în . Although he did not invent decimals (they had been used by the Arabs and the Chinese long before Stevin's time) he did introduce their use in mathematics in Europe. [„Deși nu el a inventat zecimalele (fuseseră utilizate de arabi și chinezi cu mult înainte de Stevin), el a introdus utilizarea lor în matematica europeană.”] 
    „Abstract (*)”. S. Karger AG, Basel. Accesat în . The importance of A. Vesalius' publication 'de humani corporis fabrica libri septem' cannot be overestimated.  (*) Free abstract for pay-per-view article byDe Broe, Marc E.; De Weerdt, Dirk L.; Ysebaert, Dirk K.; Vercauteren, Sven R.; De Greef, Kathleen E.; De Broe Luc C. (). „The Low Countries – 16th/17th century” (PDF). American Journal of Nephrology. 19 (2): 282–9. doi:10.1159/000013462. PMID 10213829.  Mai multe valori specificate pentru |work= și |journal= (ajutor)
    Midbon, Mark, University of Wisconsin–Madison (). 'A Day Without Yesterday': Georges Lemaitre & the Big Bang” [«O zi fără un ieri»: Georges Lemaitre și Big Bangul]. Commonweal, republicat: Catholic Education Resource Center (CERC). pp. 18–19. Arhivat din original la . Accesat în . 

electionresources.org

europa.eu

ec.europa.eu

euroweather.net

fashionworlds.blogspot.com

fgov.be

statbel.fgov.be

  • Statbel, accesat în  
  • „Kerncijfers 2006 – Statistisch overzicht van België” (PDF) (în neerlandeză). Serviciul Guvernamental Federal Belgian pentru Economie—Directoratul general de Statistică al Belgiei. pp. 9–10. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  • La data de 1 ianuarie 2007 populația Belgiei era de 10.584.534 locuitori (cf. http://www.statbel.fgov.be/). Din aceștia, 6.117.440 persoane locuiesc în Flandra, 3.435.879 persoane locuiesc în Valonia, iar 1.031.215 persoane locuiesc în Regiunea Capitalei Bruxelles. Numărul francofonilor poate fi estimat astfel: populația Valoniei fără Comunitatea germanofonă din Belgia (75.000 persoane, cf. sit oficial Arhivat în , la Wayback Machine.), 3.360.879 persoane, populația francofonă din Regiunea Capitalei Bruxelles (estimată a reprezenta între 80 % și 90 %), adică între 824.972 și 928.093 persoane, minoritatea francofonă din Flandra estimată a fi între 100.000 și 150.000 persoane (cf. articol). Aceasta corespunde unei estimări minime de 4.285.851 persoane (adică 40,5 % din populație) și unei estimări maxime de 4.438.972 persoane (adică 42,5%). Este rezonabil ca procentajul acestora să fie estimat undeva între 40 % și 43 % din populația Belgiei. În mod complementar, populația flamandă ar reprezenta între 57 % și 60 % din populație.

filmbirth.com

  • Recenzie a cinematografiei belgiene până în preajma lui 2000, la „History of Cinema in Belgium” [Istoria cinematografiei în Belgia]. Film Birth. . Arhivat din original la . Accesat în . 

foodproductiondaily.com

france24.com

hotnews.ro

houbi.com

hydrol-earth-syst-sci.net

idea.int

imf.org

  • „World Economic Outlook Database, April 2022”. International Monetary Fund. International Monetary Fund. Accesat în . 

karger.com

content.karger.com

  • „Rembert Dodoens: iets over zijn leven en werk—Dodoens' werken”. Plantaardigheden—Project Rembert Dodoens (Rembertus Dodonaeus) (în neerlandeză). Balkbrug: Stichting Kruidenhoeve/Plantaardigheden. Revizuit la 20 decembrie 2005. Accesat în 17 mai 2007. ... het Cruijdeboeck, dat in 1554 verscheen. Dit meesterwerk was na de bijbel in die tijd het meest vertaalde boek. Het werd gedurende meer dan een eeuw steeds weer heruitgegeven en gedurende meer dan twee eeuwen was het het meest gebruikte handboek over kruiden in West-Europa. Het is een werk van wereldfaam en grote wetenschappelijke waarde. De nieuwe gedachten die Dodoens erin neerlegde, werden de bouwstenen voor de botanici en medici van latere generaties. (... Cruijdeboeck, publicată în 1554. Această capodoperă a fost, după Biblie, cea mai tradusă carte a vremii. Ea a continuat să fie republicată la peste un secol și timp de două secole a fost cea mai utilizată lucrare de referință despre plante. Este o operă de renume mondial și de mare valoare științifică. Gândurile noi notate de Dodoens, au devenit pietrele de construcție pentru botaniștii și medicii din generațiile următoare.)  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
    O'Connor, J. J.; Robertson, E. F. (). „Simon Stevin”. School of Mathematics and Statistics, University of St Andrews, Scotland. Arhivat din original la . Accesat în . Although he did not invent decimals (they had been used by the Arabs and the Chinese long before Stevin's time) he did introduce their use in mathematics in Europe. [„Deși nu el a inventat zecimalele (fuseseră utilizate de arabi și chinezi cu mult înainte de Stevin), el a introdus utilizarea lor în matematica europeană.”] 
    „Abstract (*)”. S. Karger AG, Basel. Accesat în . The importance of A. Vesalius' publication 'de humani corporis fabrica libri septem' cannot be overestimated.  (*) Free abstract for pay-per-view article byDe Broe, Marc E.; De Weerdt, Dirk L.; Ysebaert, Dirk K.; Vercauteren, Sven R.; De Greef, Kathleen E.; De Broe Luc C. (). „The Low Countries – 16th/17th century” (PDF). American Journal of Nephrology. 19 (2): 282–9. doi:10.1159/000013462. PMID 10213829.  Mai multe valori specificate pentru |work= și |journal= (ajutor)
    Midbon, Mark, University of Wisconsin–Madison (). 'A Day Without Yesterday': Georges Lemaitre & the Big Bang” [«O zi fără un ieri»: Georges Lemaitre și Big Bangul]. Commonweal, republicat: Catholic Education Resource Center (CERC). pp. 18–19. Arhivat din original la . Accesat în . 

kp.org.pl

  • „Life—Nature” (PDF). Biroul pentru Publicații Oficiale al Comunităților Europene. . Accesat în . 

lachambre.be

lalibre.be

  • La data de 1 ianuarie 2007 populația Belgiei era de 10.584.534 locuitori (cf. http://www.statbel.fgov.be/). Din aceștia, 6.117.440 persoane locuiesc în Flandra, 3.435.879 persoane locuiesc în Valonia, iar 1.031.215 persoane locuiesc în Regiunea Capitalei Bruxelles. Numărul francofonilor poate fi estimat astfel: populația Valoniei fără Comunitatea germanofonă din Belgia (75.000 persoane, cf. sit oficial Arhivat în , la Wayback Machine.), 3.360.879 persoane, populația francofonă din Regiunea Capitalei Bruxelles (estimată a reprezenta între 80 % și 90 %), adică între 824.972 și 928.093 persoane, minoritatea francofonă din Flandra estimată a fi între 100.000 și 150.000 persoane (cf. articol). Aceasta corespunde unei estimări minime de 4.285.851 persoane (adică 40,5 % din populație) și unei estimări maxime de 4.438.972 persoane (adică 42,5%). Este rezonabil ca procentajul acestora să fie estimat undeva între 40 % și 43 % din populația Belgiei. În mod complementar, populația flamandă ar reprezenta între 57 % și 60 % din populație.

mcc-mnc.com

metmuseum.org

monde-diplomatique.fr

newscientist.com

nih.gov

ncbi.nlm.nih.gov

  • „Rembert Dodoens: iets over zijn leven en werk—Dodoens' werken”. Plantaardigheden—Project Rembert Dodoens (Rembertus Dodonaeus) (în neerlandeză). Balkbrug: Stichting Kruidenhoeve/Plantaardigheden. Revizuit la 20 decembrie 2005. Accesat în 17 mai 2007. ... het Cruijdeboeck, dat in 1554 verscheen. Dit meesterwerk was na de bijbel in die tijd het meest vertaalde boek. Het werd gedurende meer dan een eeuw steeds weer heruitgegeven en gedurende meer dan twee eeuwen was het het meest gebruikte handboek over kruiden in West-Europa. Het is een werk van wereldfaam en grote wetenschappelijke waarde. De nieuwe gedachten die Dodoens erin neerlegde, werden de bouwstenen voor de botanici en medici van latere generaties. (... Cruijdeboeck, publicată în 1554. Această capodoperă a fost, după Biblie, cea mai tradusă carte a vremii. Ea a continuat să fie republicată la peste un secol și timp de două secole a fost cea mai utilizată lucrare de referință despre plante. Este o operă de renume mondial și de mare valoare științifică. Gândurile noi notate de Dodoens, au devenit pietrele de construcție pentru botaniștii și medicii din generațiile următoare.)  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
    O'Connor, J. J.; Robertson, E. F. (). „Simon Stevin”. School of Mathematics and Statistics, University of St Andrews, Scotland. Arhivat din original la . Accesat în . Although he did not invent decimals (they had been used by the Arabs and the Chinese long before Stevin's time) he did introduce their use in mathematics in Europe. [„Deși nu el a inventat zecimalele (fuseseră utilizate de arabi și chinezi cu mult înainte de Stevin), el a introdus utilizarea lor în matematica europeană.”] 
    „Abstract (*)”. S. Karger AG, Basel. Accesat în . The importance of A. Vesalius' publication 'de humani corporis fabrica libri septem' cannot be overestimated.  (*) Free abstract for pay-per-view article byDe Broe, Marc E.; De Weerdt, Dirk L.; Ysebaert, Dirk K.; Vercauteren, Sven R.; De Greef, Kathleen E.; De Broe Luc C. (). „The Low Countries – 16th/17th century” (PDF). American Journal of Nephrology. 19 (2): 282–9. doi:10.1159/000013462. PMID 10213829.  Mai multe valori specificate pentru |work= și |journal= (ajutor)
    Midbon, Mark, University of Wisconsin–Madison (). 'A Day Without Yesterday': Georges Lemaitre & the Big Bang” [«O zi fără un ieri»: Georges Lemaitre și Big Bangul]. Commonweal, republicat: Catholic Education Resource Center (CERC). pp. 18–19. Arhivat din original la . Accesat în . 

nobelprize.org

op.org

www-oxford.op.org

oxfordjournals.org

socrel.oxfordjournals.org

plantaardigheden.nl

  • „Rembert Dodoens: iets over zijn leven en werk—Dodoens' werken”. Plantaardigheden—Project Rembert Dodoens (Rembertus Dodonaeus) (în neerlandeză). Balkbrug: Stichting Kruidenhoeve/Plantaardigheden. Revizuit la 20 decembrie 2005. Accesat în 17 mai 2007. ... het Cruijdeboeck, dat in 1554 verscheen. Dit meesterwerk was na de bijbel in die tijd het meest vertaalde boek. Het werd gedurende meer dan een eeuw steeds weer heruitgegeven en gedurende meer dan twee eeuwen was het het meest gebruikte handboek over kruiden in West-Europa. Het is een werk van wereldfaam en grote wetenschappelijke waarde. De nieuwe gedachten die Dodoens erin neerlegde, werden de bouwstenen voor de botanici en medici van latere generaties. (... Cruijdeboeck, publicată în 1554. Această capodoperă a fost, după Biblie, cea mai tradusă carte a vremii. Ea a continuat să fie republicată la peste un secol și timp de două secole a fost cea mai utilizată lucrare de referință despre plante. Este o operă de renume mondial și de mare valoare științifică. Gândurile noi notate de Dodoens, au devenit pietrele de construcție pentru botaniștii și medicii din generațiile următoare.)  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
    O'Connor, J. J.; Robertson, E. F. (). „Simon Stevin”. School of Mathematics and Statistics, University of St Andrews, Scotland. Arhivat din original la . Accesat în . Although he did not invent decimals (they had been used by the Arabs and the Chinese long before Stevin's time) he did introduce their use in mathematics in Europe. [„Deși nu el a inventat zecimalele (fuseseră utilizate de arabi și chinezi cu mult înainte de Stevin), el a introdus utilizarea lor în matematica europeană.”] 
    „Abstract (*)”. S. Karger AG, Basel. Accesat în . The importance of A. Vesalius' publication 'de humani corporis fabrica libri septem' cannot be overestimated.  (*) Free abstract for pay-per-view article byDe Broe, Marc E.; De Weerdt, Dirk L.; Ysebaert, Dirk K.; Vercauteren, Sven R.; De Greef, Kathleen E.; De Broe Luc C. (). „The Low Countries – 16th/17th century” (PDF). American Journal of Nephrology. 19 (2): 282–9. doi:10.1159/000013462. PMID 10213829.  Mai multe valori specificate pentru |work= și |journal= (ajutor)
    Midbon, Mark, University of Wisconsin–Madison (). 'A Day Without Yesterday': Georges Lemaitre & the Big Bang” [«O zi fără un ieri»: Georges Lemaitre și Big Bangul]. Commonweal, republicat: Catholic Education Resource Center (CERC). pp. 18–19. Arhivat din original la . Accesat în . 

questia.com

rdg.ac.uk

foodlaw.rdg.ac.uk

reuters.com

senses-artnouveau.com

sfgate.com

six-group.com

st-andrews.ac.uk

www-history.mcs.st-andrews.ac.uk

www-groups.dcs.st-andrews.ac.uk

  • „Rembert Dodoens: iets over zijn leven en werk—Dodoens' werken”. Plantaardigheden—Project Rembert Dodoens (Rembertus Dodonaeus) (în neerlandeză). Balkbrug: Stichting Kruidenhoeve/Plantaardigheden. Revizuit la 20 decembrie 2005. Accesat în 17 mai 2007. ... het Cruijdeboeck, dat in 1554 verscheen. Dit meesterwerk was na de bijbel in die tijd het meest vertaalde boek. Het werd gedurende meer dan een eeuw steeds weer heruitgegeven en gedurende meer dan twee eeuwen was het het meest gebruikte handboek over kruiden in West-Europa. Het is een werk van wereldfaam en grote wetenschappelijke waarde. De nieuwe gedachten die Dodoens erin neerlegde, werden de bouwstenen voor de botanici en medici van latere generaties. (... Cruijdeboeck, publicată în 1554. Această capodoperă a fost, după Biblie, cea mai tradusă carte a vremii. Ea a continuat să fie republicată la peste un secol și timp de două secole a fost cea mai utilizată lucrare de referință despre plante. Este o operă de renume mondial și de mare valoare științifică. Gândurile noi notate de Dodoens, au devenit pietrele de construcție pentru botaniștii și medicii din generațiile următoare.)  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
    O'Connor, J. J.; Robertson, E. F. (). „Simon Stevin”. School of Mathematics and Statistics, University of St Andrews, Scotland. Arhivat din original la . Accesat în . Although he did not invent decimals (they had been used by the Arabs and the Chinese long before Stevin's time) he did introduce their use in mathematics in Europe. [„Deși nu el a inventat zecimalele (fuseseră utilizate de arabi și chinezi cu mult înainte de Stevin), el a introdus utilizarea lor în matematica europeană.”] 
    „Abstract (*)”. S. Karger AG, Basel. Accesat în . The importance of A. Vesalius' publication 'de humani corporis fabrica libri septem' cannot be overestimated.  (*) Free abstract for pay-per-view article byDe Broe, Marc E.; De Weerdt, Dirk L.; Ysebaert, Dirk K.; Vercauteren, Sven R.; De Greef, Kathleen E.; De Broe Luc C. (). „The Low Countries – 16th/17th century” (PDF). American Journal of Nephrology. 19 (2): 282–9. doi:10.1159/000013462. PMID 10213829.  Mai multe valori specificate pentru |work= și |journal= (ajutor)
    Midbon, Mark, University of Wisconsin–Madison (). 'A Day Without Yesterday': Georges Lemaitre & the Big Bang” [«O zi fără un ieri»: Georges Lemaitre și Big Bangul]. Commonweal, republicat: Catholic Education Resource Center (CERC). pp. 18–19. Arhivat din original la . Accesat în . 

state.gov

telegraph.co.uk

tiscali.co.uk

  • „Rwanda”. tiscali.reference. Tiscali UK. Accesat în .  Articolul dă exemplu de politici belgiene privind Africa.

uib.no

nsd.uib.no

ulg.ac.be

ulst.ac.uk

cain.ulst.ac.uk

undp.org

hdr.undp.org

unesco.org

unesco.org

whc.unesco.org

unrisd.org

uol.com.br

www1.uol.com.br

  • Baudson, Michel (). „Panamarenko”. Flammarion (Paris), citat în prezentarea de la XXIII Bienal Internacional de São Paulo. Arhivat din original la . Accesat în . 

virginia.edu

www3.iath.virginia.edu

  • Notă de subsol: Influențele celtice și germanice asupra originilor populației Belgae rămâne în dispută. Pentru mai multe informații, vezi de exemplu Witt, Constanze Maria (). „Ethnic and Cultural Identity”. Barbarians on the Greek Periphery?—Origins of Celtic Art. Institute for Advanced Technology in the Humanities, University of Virginia. Accesat în . 

wall-street.ro

web.archive.org

wikipedia.org

nl.wikipedia.org

  • Cuvântul neerlandez „ommegang” este utilizat aici în sens de „procesiune în principal nereligioasă”, sau de „partea nereligioasă a unei procesiuni”, vezi și articolul în Wikipedia în limba neerlandeză. Uriașii procesiunilor din Bruxelles, Dendermonde și Mechelen amintiți în acest paragraf fac parte din „ommegangul” fiecărui oraș. Cuvântul francez „ducasse” înseamnă tot un fel de procesiune; uriașii din Ath și Mons fac parte din „ducasse”-ul fiecărui oraș.

worldcat.org

worldwildlife.org

wsws.org

wwar.com

yale.edu

zythos.be