Armenia (Romanian Wikipedia)

„Armenia – Which Nation First Adopted Christianity?”. Ancienthistory.about.com. 29 octombrie 2009. Arhivat din original la 18 septembrie 2012. Accesat în 25 ianuarie 2010.

archive.org (Global: 6^th place; Romanian: 19^th place)

The Oxford Encyclopedia of Economic History. Oxford University Press. 2003. p. 156. ISBN 978-0-19-510507-0.
Mallory, J. P.; Adams, Douglas Q. (1997). Encyclopedia of Indo-European culture. London: Fitzroy Dearborn. p. 30. ISBN 978-1-884964-98-5. OCLC 37931209. Armenian presence in their historical seats should then be sought at some time before c 600 BC; [...] Armenian phonology, for instance, appears to have been greatly affected by Urartian, which may suggest a long period of bilingualism.
Garsoïan, Nina G. (1997). „The Aršakuni Dynasty”. În Hovannisian, Richard G. The Armenian People from Ancient to Modern Times. 1. New York: St. Martin's Press. p. 81. ISBN 0-312-10169-4.
Stringer, Martin D. (2005). A Sociological History of Christian Worship. Cambridge: Cambridge University Press. p. 92. ISBN 978-0-521-81955-8.

armembassycanada.ca (Global: low place; Romanian: low place)

„Ancestry Data”. U.S. Census Bureau. 2006. Arhivat din original la 3 aprilie 2008. Accesat în 22 iulie 2009. Potrivit recensământului canadian din 2001 Arhivat în 9 aprilie 2013, la Wayback Machine., 40,505 de persoane de origine armeană locuiesc în Canada. Oricum, este posibil ca cifrele să fie subestimate, de vreme ce există tendința ca oamenii de origine mixtă, des întâlniți în America de Nord, să nu fie numărați: recensământul din 1990 din SUA indică faptul că 149,694 de oameni vorbesc limba armeană acasă. „The Armenian Embassy in Canada”. Arhivat din original la 26 august 2006. Accesat în 1 iunie 2016. estimează 1 milion de etnici armeni în SUA și 100,000 în Canada. Numărul membrilor Bisericii Armenești din America este similar, potrivit estimărilor. Potrivit tuturor datelor, peste jumătate din armenii din Statele Unite locuiesc în California.

armeniaforeignministry.am (Global: low place; Romanian: low place)

„RFE/RL Caucasus Report”. Armenian Ministry of Foreign Affairs. 7 ianuarie 2005. Arhivat din original la 20 noiembrie 2010. Accesat în 22 iulie 2009.

armenialiberty.org (Global: low place; Romanian: low place)

Danielyan, Emil (20 februarie 2008). „Armenian Vote 'Largely Democratic'”. ArmeniaLiberty, Radio Europa Liberă. Arhivat din original la 6 martie 2008. Accesat în 20 februarie 2008.

arminfo.am (Global: low place; Romanian: low place)

„Interview with RA National Assembly Speaker Artur Baghdasaryan”. ArmInfo News Agency. 26 octombrie 2005. Arhivat din original la 13 ianurie 2009. Accesat în 22 iulie 2009. Verificați datele pentru: |archive-date= (ajutor)

armstat.am (Global: 2,841^st place; Romanian: 3,947^th place)

„Armstat:Provinces, area and population” (PDF).
„Geographic Characteristic of The Republic of Armenia” (PDF). Marzes of the Republic of Armenia in Figures, 2002–2006. National Statistical Service of the Republic of Armenia. 2007. Arhivat din original (PDF) la 25 martie 2009. Accesat în 22 iulie 2009.
„Armenian Census 2011” (PDF) (în Armenian). p. 7. Accesat în 25 octombrie 2015.

bbc.co.uk (Global: 11^th place; Romanian: 25^th place)

„Armenia country profile”. BBC News (în engleză). 16 martie 2012. Arhivat din original la 8 august 2019. Accesat în 29 martie 2025.

bolsohays.com (Global: low place; Romanian: low place)

Turay, Anna. „Tarihte Ermeniler”. Bolsohays:Istanbul Armenians Like many other ethnicities Armenians in India^⁠(d) too have played a role historically and had an impact historically. Today however the community has been reduced to about a hundred living in Calcutta. Arhivat din originalul de la 9 februarie 2008. Accesat în 4 ianuarie 2007.

books.google.com (Global: 3^rd place; Romanian: 8^th place)

Natasha May Azarian (2007). The Seeds of Memory: Narrative Renditions of the Armenian genocide Across Generations. p. 96. ISBN 978-0-549-53005-3. Accesat în 28 aprilie 2013. Mount Ararat is considered the 'heart' of historical Armenia as it is Armenian folklore which considers the majestic mountain to be the place where Noah's Arc landed. Armenian businesses, households, and schools almost ubiquitously have at ...
Rouben Paul Adalian (13 mai 2010). Historical Dictionary of Armenia. Scarecrow Press. p. 85. ISBN 978-0-8108-7450-3. Accesat în 28 aprilie 2013. Although the mythology associated with the pagan worship of the mountain is now lost to popular belief, Mount Ararat has played a very ...
James Minahan (1998). Miniature empires: a historical dictionary of the newly independent states. Greenwood Publishing Group. pp. 2–3. ISBN 978-0-313-30610-5. Accesat în 28 aprilie 2013. Mount Ararat, the legendary landing place of Noah's Ark, is located in what is now modern Turkey. Situated near the border, the peak is visible from nearly every area of Armenia. Historically, the mountain has been the Armenian people's most ...

britannica.com (Global: 37^th place; Romanian: 27^th place)

„Caucasus”. www.britannica.com (în engleză). 18 martie 2025. Arhivat din original la 4 mai 2020. Accesat în 29 martie 2025. The watershed of the Greater Caucasus, the backbone of the system, traditionally has been part of the line dividing Europe and Asia, but Europe's eastern boundary has been the subject of much debate. One widely accepted scheme draws the dividing line along the crest of the Greater Caucasus range, putting the portion of the region north of the line in Europe and the portion south of it in Asia. Another puts the western portion of the Caucasus region in Europe and the eastern part (the bulk of Azerbaijan and small portions of Armenia, Georgia, and Russia's Caspian Sea coast) in Asia. Still another scheme identifies the Aras River and the Turkish border as the line of continental demarcation, thereby locating Armenia, Azerbaijan, and Georgia in Europe.

census.gov (Global: 18^th place; Romanian: 102^nd place)

factfinder.census.gov

„Ancestry Data”. U.S. Census Bureau. 2006. Arhivat din original la 3 aprilie 2008. Accesat în 22 iulie 2009. Potrivit recensământului canadian din 2001 Arhivat în 9 aprilie 2013, la Wayback Machine., 40,505 de persoane de origine armeană locuiesc în Canada. Oricum, este posibil ca cifrele să fie subestimate, de vreme ce există tendința ca oamenii de origine mixtă, des întâlniți în America de Nord, să nu fie numărați: recensământul din 1990 din SUA indică faptul că 149,694 de oameni vorbesc limba armeană acasă. „The Armenian Embassy in Canada”. Arhivat din original la 26 august 2006. Accesat în 1 iunie 2016. estimează 1 milion de etnici armeni în SUA și 100,000 în Canada. Numărul membrilor Bisericii Armenești din America este similar, potrivit estimărilor. Potrivit tuturor datelor, peste jumătate din armenii din Statele Unite locuiesc în California.

census.gov

„Ancestry Data”. U.S. Census Bureau. 2006. Arhivat din original la 3 aprilie 2008. Accesat în 22 iulie 2009. Potrivit recensământului canadian din 2001 Arhivat în 9 aprilie 2013, la Wayback Machine., 40,505 de persoane de origine armeană locuiesc în Canada. Oricum, este posibil ca cifrele să fie subestimate, de vreme ce există tendința ca oamenii de origine mixtă, des întâlniți în America de Nord, să nu fie numărați: recensământul din 1990 din SUA indică faptul că 149,694 de oameni vorbesc limba armeană acasă. „The Armenian Embassy in Canada”. Arhivat din original la 26 august 2006. Accesat în 1 iunie 2016. estimează 1 milion de etnici armeni în SUA și 100,000 în Canada. Numărul membrilor Bisericii Armenești din America este similar, potrivit estimărilor. Potrivit tuturor datelor, peste jumătate din armenii din Statele Unite locuiesc în California.

cfom.org.uk (Global: low place; Romanian: low place)

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, The Protection of media freedom in Europe. Raport pregătit de dl William Horsley, reprezentant special al libertății mass-media din Asociația Jurnaliștilor Europeni^⁠(en)^[traduceți]

cfr.org (Global: 2,529^th place; Romanian: 1,403^rd place)

„Nagorno-Karabakh: The Crisis in the Caucasus”. Accesat în 6 aprilie 2007.

customs-code.ru (Global: low place; Romanian: low place)

„ДОГОВОР О ПРИСОЕДИНЕНИИ РЕСПУБЛИКИ АРМЕНИЯ К ДОГОВОРУ О ЕВРАЗИЙСКОМ ЭКОНОМИЧЕСКОМ СОЮЗЕ ОТ 29 МАЯ 2014 ГОДА (Минск, 10 октября 2014 года)”. www.customs-code.ru. Arhivat din original la 25 decembrie 2014. Accesat în 13 octombrie 2015.

demoscope.ru (Global: 435^th place; Romanian: 904^th place)

ru The All-Union Population Census of 1989 Arhivat în 4 d.Hr., la Wayback Machine.. Demoscope.ru

didyouknow.it (Global: low place; Romanian: low place)

„Blog Archive " Which is the first country to adopt Christianity?”. Did You Know it. Arhivat din original la 19 iulie 2009. Accesat în 25 ianuarie 2010.

doi.org (Global: 2^nd place; Romanian: 3^rd place)

Shugart, Matthew Søberg (decembrie 2005). „Semi-Presidential Systems: Dual Executive And Mixed Authority Patterns” (PDF). Graduate School of International Relations and Pacific Studies^⁠(d), University din California, San Diego. French Politics. Londra: Palgrave Macmillan UK. 3 (3): 323–351. doi:10.1057/palgrave.fp.8200087 . ISSN 1476-3427. OCLC 6895745903. Accesat în 13 octombrie 2017. Tabelul 1 arată că disoluția puterii ca inițiativă prezidențială este rară în sistemele parlamentar-prezidențiale contemporane. În fapt, doar în Armenia, președintele o poate dizolva (o dată pe an) fără a fi nevoie de vreun stimulent (e.g. eșecul adunării de a învesti guvernul).
Markarov, Alexander (2016). „Semi-presidentialism in Armenia”. În Elgie, Robert; Moestrup, Sophia. Semi-Presidentialism in the Caucasus and Central Asia. Londra: Palgrave Macmillan UK (publicat la 15 mai 2016). pp. 61–90. doi:10.1057/978-1-137-38781-3_3. ISBN 978-1-137-38780-6. LCCN 2016939393. OCLC 6039792321. Accesat în 8 octombrie 2017. Markarov discută formarea și dezvoltarea sistemului prezidențial din Armenia de la fondarea sa în 1991. Autorul identifică și compară puterile oficiale ale președintelui, prim-ministrului și parlamentului, potrivit Constituției din 1995, precum și amendamentele introduse prin referendumul constituțional din 2005. Markarov susține că sitemul semi-prezidențial prezidențializat care a fost introdus la începutul anilor 1990 a evoluat treptat într-o structură constituțională mai echilibrată. În orice caz, în practică, președintele rămâne dominant și susținut de o majoritate prezidențială; președintele este așadar capabil să fixeze agenda de politici și să implementeze politica preferată. Parametru necunoscut |chapter-format= ignorat (ajutor)

ejc.net (Global: low place; Romanian: low place)

Anais Melikyan, Armenia, EJC Press Landscapes (circa 2009)

ethz.ch (Global: 2,203^rd place; Romanian: 1,987^th place)

css.ethz.ch

„The South Caucasus Between The EU And The Eurasian Union” (PDF). Caucasus Analytical Digest #51–52. Forschungsstelle Osteuropa, Bremen and Center for Security Studies, Zürich. 17 iunie 2013. pp. 22–23. ISSN 1867-9323. Accesat în 3 iulie 2013.

eurasiancommission.org (Global: low place; Romanian: low place)

„Eurasian Economic Commission”. www.eurasiancommission.org. Accesat în 13 octombrie 2015.

europa.eu (Global: 62^nd place; Romanian: 7^th place)

europeforvisitors.com (Global: low place; Romanian: low place)

„San Lazzaro degli Armeni – Venice for Visitors”. Europeforvisitors.com. Arhivat din originalul de la 22 noiembrie 2010. Accesat în 30 decembrie 2010.

fao.org (Global: 428^th place; Romanian: 163^rd place)

openknowledge.fao.org

Terms and Definitions FRA 2025 Forest Resources Assessment, Working Paper 194. Food and Agriculture Organization of the United Nations. 2023. Accesat în 11 septembrie 2024.

fra-data.fao.org

„Global Forest Resources Assessment 2020, Armenia”. Food Agriculture Organization of the United Nations. Arhivat din original la 11 septembrie 2024. Accesat în 11 septembrie 2024.

freedomhouse.hu (Global: low place; Romanian: low place)

„Nations in Transit 2008” (PDF). Freedom House. Arhivat din original (PDF) la 25 martie2009. Accesat în 1 martie2014. Verificați datele pentru: |access-date=, |archive-date= (ajutor)

freedomhouse.org (Global: 2,395^th place; Romanian: 1,083^rd place)

„Freedom in the World 2007” (PDF). Freedom House. Arhivat din original (PDF) la 16 aprilie 2010. Accesat în 20 februarie 2007.
„Armenia”. freedomhouse.org (în engleză). Arhivat din original la 6 februarie 2018. Accesat în 5 februarie 2018.
Freedom House, Armenia Arhivat în 28 martie 2016, la Wayback Machine., 2015 Press Freedom report

gallup.com (Global: 3,519^th place; Romanian: 2,271^st place)

news.gallup.com

Inc., Gallup,. „New Index Shows Least-, Most-Accepting Countries for Migrants”. Gallup.com (în engleză). Accesat în 19 ianuarie 2018.

google.com (Global: 109^th place; Romanian: 137^th place)

„World Development Indicators - Google Public Data Explorer”. www.google.com. Accesat în 17 februarie 2018.
„World Development Indicators - Google Public Data Explorer”. www.google.com. Accesat în 17 februarie 2018.

gov.am (Global: low place; Romanian: low place)

„Regional Administration Bodies”. The Government of the Republic of Armenia. Accesat în 11 septembrie 2008.
„"We have good reasons to boast economic growth in the coming years" – Karen Karapetyan Pleased with 2017 Indices in Kotayk Marz”. www.gov.am (în engleză). Arhivat din original la 16 februarie 2018. Accesat în 16 februarie 2018.

hetq.am (Global: 9,162^nd place; Romanian: low place)

„Baku and Moscow – 'One Hundred Percent Strategic Partners'”. Hetq Online. 27 februarie 2006. Arhivat din original la 2016-07-01. Accesat în 20 aprie 2008. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

imf.org (Global: 225^th place; Romanian: 114^th place)

„World Economic Outlook Database, April 2025”. Washington, D.C.: International Monetary Fund. 22 aprilie 2025. Accesat în 22 aprilie 2025.

jewishvirtuallibrary.org (Global: 1,021^st place; Romanian: 655^th place)

„Jerusalem – The Old City: The Armenian Quarter”. Jewish Virtual Library^⁠(d). Arhivat din original la 21 noiembrie 2008. Accesat în 22 iulie 2009.

libertas-institut.com (Global: low place; Romanian: low place)

„How Armenia Could Approach the European Union” (PDF). Accesat în 12 martie 2013.

loc.gov (Global: 63^rd place; Romanian: 36^th place)

lccn.loc.gov

Markarov, Alexander (2016). „Semi-presidentialism in Armenia”. În Elgie, Robert; Moestrup, Sophia. Semi-Presidentialism in the Caucasus and Central Asia. Londra: Palgrave Macmillan UK (publicat la 15 mai 2016). pp. 61–90. doi:10.1057/978-1-137-38781-3_3. ISBN 978-1-137-38780-6. LCCN 2016939393. OCLC 6039792321. Accesat în 8 octombrie 2017. Markarov discută formarea și dezvoltarea sistemului prezidențial din Armenia de la fondarea sa în 1991. Autorul identifică și compară puterile oficiale ale președintelui, prim-ministrului și parlamentului, potrivit Constituției din 1995, precum și amendamentele introduse prin referendumul constituțional din 2005. Markarov susține că sitemul semi-prezidențial prezidențializat care a fost introdus la începutul anilor 1990 a evoluat treptat într-o structură constituțională mai echilibrată. În orice caz, în practică, președintele rămâne dominant și susținut de o majoritate prezidențială; președintele este așadar capabil să fixeze agenda de politici și să implementeze politica preferată. Parametru necunoscut |chapter-format= ignorat (ajutor)

mil.am (Global: low place; Romanian: low place)

„Last shift of Armenian peacekeepers in Iraq returns home”. Ministry of Defence. 7 octombrie 2008. Arhivat din original la 15 mai 2011. Accesat în 29 octombrie 2008.

nato.int (Global: 1,276^th place; Romanian: 423^rd place)

„KFOR Contingent: Armenia”. Official Web Site of the Kosovo Force. 23 martie 2007. Accesat în 27 octombrie 2008.

news.am (Global: 3,924^th place; Romanian: 5,317^th place)

„Armenia-EU association agreement may be concluded shortly | Armenia News”. News.am. Arhivat din original la 8 octombrie 2011. Accesat în 21 septembrie 2011.

news.yahoo.com (Global: 183^rd place; Romanian: 486^th place)

„Armenia and Turkey sign peace deal”. Arhivat din original la 14 octombrie 2009.

oxfordreference.com (Global: 809^th place; Romanian: 732^nd place)

„Armenia”. Oxford Reference (în engleză). Arhivat din original la 29 martie 2025. Accesat în 29 martie 2025.

president.am (Global: 5,101^st place; Romanian: 5,935^th place)

The Constitution of the Republic of Armenia, Article 12 Arhivat în 22 mai 2012, la Wayback Machine..
The Constitution of the Republic of Armenia, Article 55 Arhivat în 22 mai 2012, la Wayback Machine..
„Constitution of Armenia - Library - The President of Armenia”. president.am. Arhivat din original la 3 decembrie 2022. Accesat în 7 martie 2020.

reference.com (Global: 1,491^st place; Romanian: 673^rd place)

dictionary.reference.com

"Armenia Arhivat în 10 decembrie 2015, la Wayback Machine.." Dictionary.com Unabridged. 2015.

rferl.org (Global: 733^rd place; Romanian: 381^st place)

„Armenia To Join Russian-Led Customs Union”. Radio Free Europe/Radio Liberty. 3 septembrie 2013. Accesat în 13 septembrie 2013.

springer.com (Global: 182^nd place; Romanian: 298^th place)

link.springer.com

Shugart, Matthew Søberg (decembrie 2005). „Semi-Presidential Systems: Dual Executive And Mixed Authority Patterns” (PDF). Graduate School of International Relations and Pacific Studies^⁠(d), University din California, San Diego. French Politics. Londra: Palgrave Macmillan UK. 3 (3): 323–351. doi:10.1057/palgrave.fp.8200087 . ISSN 1476-3427. OCLC 6895745903. Accesat în 13 octombrie 2017. Tabelul 1 arată că disoluția puterii ca inițiativă prezidențială este rară în sistemele parlamentar-prezidențiale contemporane. În fapt, doar în Armenia, președintele o poate dizolva (o dată pe an) fără a fi nevoie de vreun stimulent (e.g. eșecul adunării de a învesti guvernul).
Markarov, Alexander (2016). „Semi-presidentialism in Armenia”. În Elgie, Robert; Moestrup, Sophia. Semi-Presidentialism in the Caucasus and Central Asia. Londra: Palgrave Macmillan UK (publicat la 15 mai 2016). pp. 61–90. doi:10.1057/978-1-137-38781-3_3. ISBN 978-1-137-38780-6. LCCN 2016939393. OCLC 6039792321. Accesat în 8 octombrie 2017. Markarov discută formarea și dezvoltarea sistemului prezidențial din Armenia de la fondarea sa în 1991. Autorul identifică și compară puterile oficiale ale președintelui, prim-ministrului și parlamentului, potrivit Constituției din 1995, precum și amendamentele introduse prin referendumul constituțional din 2005. Markarov susține că sitemul semi-prezidențial prezidențializat care a fost introdus la începutul anilor 1990 a evoluat treptat într-o structură constituțională mai echilibrată. În orice caz, în practică, președintele rămâne dominant și susținut de o majoritate prezidențială; președintele este așadar capabil să fixeze agenda de politici și să implementeze politica preferată. Parametru necunoscut |chapter-format= ignorat (ajutor)

stat-nkr.am (Global: low place; Romanian: low place)

„Population in Nagorno-Karabakh 2007” (PDF). National Statistical Service of Nagorno-Karabakh Republic. Arhivat din original (PDF) la 16 aprilie 2010. Accesat în 22 iulie 2009.

statcan.ca (Global: 2,889^th place; Romanian: 1,230^th place)

www12.statcan.ca

„Ancestry Data”. U.S. Census Bureau. 2006. Arhivat din original la 3 aprilie 2008. Accesat în 22 iulie 2009. Potrivit recensământului canadian din 2001 Arhivat în 9 aprilie 2013, la Wayback Machine., 40,505 de persoane de origine armeană locuiesc în Canada. Oricum, este posibil ca cifrele să fie subestimate, de vreme ce există tendința ca oamenii de origine mixtă, des întâlniți în America de Nord, să nu fie numărați: recensământul din 1990 din SUA indică faptul că 149,694 de oameni vorbesc limba armeană acasă. „The Armenian Embassy in Canada”. Arhivat din original la 26 august 2006. Accesat în 1 iunie 2016. estimează 1 milion de etnici armeni în SUA și 100,000 în Canada. Numărul membrilor Bisericii Armenești din America este similar, potrivit estimărilor. Potrivit tuturor datelor, peste jumătate din armenii din Statele Unite locuiesc în California.

staticflickr.com (Global: low place; Romanian: low place)

farm1.staticflickr.com

„Percentage of Mountain Area per Country (map)”. Arhivat din original la 9 ianuarie 2019.

theguardian.com (Global: 16^th place; Romanian: 45^th place)

Sherwood, Harriet (25 iulie 2016). „World's largest Yazidi temple under construction in Armenia”. The Guardian. Accesat în 31 iulie 2016.

todayszaman.com (Global: 4,579^th place; Romanian: 2,823^rd place)

Paul, Amanda. „Armenia's disappearing population”. Arhivat din original la 27 iulie 2011. Accesat în 27 iulie 2011.

ucsd.edu (Global: 2,146^th place; Romanian: 2,468^th place)

dss.ucsd.edu

Shugart, Matthew Søberg (septembrie 2005). „Semi-Presidential Systems: Dual Executive and Mixed Authority Patterns” (PDF). Graduate School of International Relations and Pacific Studies^⁠(d). Statele Unite: University din California, San Diego. Arhivat din original (PDF) la 19 august 2008. Accesat în 13 octombrie 2017.

upload.wikimedia.org (Global: 1,245^th place; Romanian: 155^th place)

ⁱ/ɑrˈmiːniə/ AR-mee-NEE-ə^[4]
armeană Հայաստան, transliterat: Hayastan AFI: [hɑjɑsˈtɑn]

visitarmenia.org (Global: low place; Romanian: low place)

„Visit Armenia, It is Beautiful”. Visitarmenia.org. Accesat în 25 ianuarie 2010.

web.archive.org (Global: 1^st place; Romanian: 1^st place)

The Constitution of the Republic of Armenia, Article 12 Arhivat în 22 mai 2012, la Wayback Machine..
The Constitution of the Republic of Armenia, Article 55 Arhivat în 22 mai 2012, la Wayback Machine..
"Armenia Arhivat în 10 decembrie 2015, la Wayback Machine.." Dictionary.com Unabridged. 2015.
„Armenia”. Oxford Reference (în engleză). Arhivat din original la 29 martie 2025. Accesat în 29 martie 2025.
„Caucasus”. www.britannica.com (în engleză). 18 martie 2025. Arhivat din original la 4 mai 2020. Accesat în 29 martie 2025. The watershed of the Greater Caucasus, the backbone of the system, traditionally has been part of the line dividing Europe and Asia, but Europe's eastern boundary has been the subject of much debate. One widely accepted scheme draws the dividing line along the crest of the Greater Caucasus range, putting the portion of the region north of the line in Europe and the portion south of it in Asia. Another puts the western portion of the Caucasus region in Europe and the eastern part (the bulk of Azerbaijan and small portions of Armenia, Georgia, and Russia's Caspian Sea coast) in Asia. Still another scheme identifies the Aras River and the Turkish border as the line of continental demarcation, thereby locating Armenia, Azerbaijan, and Georgia in Europe.
„Constitution of Armenia - Library - The President of Armenia”. president.am. Arhivat din original la 3 decembrie 2022. Accesat în 7 martie 2020.
Shugart, Matthew Søberg (septembrie 2005). „Semi-Presidential Systems: Dual Executive and Mixed Authority Patterns” (PDF). Graduate School of International Relations and Pacific Studies^⁠(d). Statele Unite: University din California, San Diego. Arhivat din original (PDF) la 19 august 2008. Accesat în 13 octombrie 2017.
„Nations in Transit 2008” (PDF). Freedom House. Arhivat din original (PDF) la 25 martie2009. Accesat în 1 martie2014. Verificați datele pentru: |access-date=, |archive-date= (ajutor)
Danielyan, Emil (20 februarie 2008). „Armenian Vote 'Largely Democratic'”. ArmeniaLiberty, Radio Europa Liberă. Arhivat din original la 6 martie 2008. Accesat în 20 februarie 2008.
„Armenia and Turkey sign peace deal”. Arhivat din original la 14 octombrie 2009.
„Baku and Moscow – 'One Hundred Percent Strategic Partners'”. Hetq Online. 27 februarie 2006. Arhivat din original la 2016-07-01. Accesat în 20 aprie 2008. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
„Ancestry Data”. U.S. Census Bureau. 2006. Arhivat din original la 3 aprilie 2008. Accesat în 22 iulie 2009. Potrivit recensământului canadian din 2001 Arhivat în 9 aprilie 2013, la Wayback Machine., 40,505 de persoane de origine armeană locuiesc în Canada. Oricum, este posibil ca cifrele să fie subestimate, de vreme ce există tendința ca oamenii de origine mixtă, des întâlniți în America de Nord, să nu fie numărați: recensământul din 1990 din SUA indică faptul că 149,694 de oameni vorbesc limba armeană acasă. „The Armenian Embassy in Canada”. Arhivat din original la 26 august 2006. Accesat în 1 iunie 2016. estimează 1 milion de etnici armeni în SUA și 100,000 în Canada. Numărul membrilor Bisericii Armenești din America este similar, potrivit estimărilor. Potrivit tuturor datelor, peste jumătate din armenii din Statele Unite locuiesc în California.
„RFE/RL Caucasus Report”. Armenian Ministry of Foreign Affairs. 7 ianuarie 2005. Arhivat din original la 20 noiembrie 2010. Accesat în 22 iulie 2009.
„Interview with RA National Assembly Speaker Artur Baghdasaryan”. ArmInfo News Agency. 26 octombrie 2005. Arhivat din original la 13 ianurie 2009. Accesat în 22 iulie 2009. Verificați datele pentru: |archive-date= (ajutor)
„Armenia-EU association agreement may be concluded shortly | Armenia News”. News.am. Arhivat din original la 8 octombrie 2011. Accesat în 21 septembrie 2011.
„ДОГОВОР О ПРИСОЕДИНЕНИИ РЕСПУБЛИКИ АРМЕНИЯ К ДОГОВОРУ О ЕВРАЗИЙСКОМ ЭКОНОМИЧЕСКОМ СОЮЗЕ ОТ 29 МАЯ 2014 ГОДА (Минск, 10 октября 2014 года)”. www.customs-code.ru. Arhivat din original la 25 decembrie 2014. Accesat în 13 octombrie 2015.
„Armenia”. freedomhouse.org (în engleză). Arhivat din original la 6 februarie 2018. Accesat în 5 februarie 2018.
„Last shift of Armenian peacekeepers in Iraq returns home”. Ministry of Defence. 7 octombrie 2008. Arhivat din original la 15 mai 2011. Accesat în 29 octombrie 2008.
„Armenia country profile”. BBC News (în engleză). 16 martie 2012. Arhivat din original la 8 august 2019. Accesat în 29 martie 2025.
„Geographic Characteristic of The Republic of Armenia” (PDF). Marzes of the Republic of Armenia in Figures, 2002–2006. National Statistical Service of the Republic of Armenia. 2007. Arhivat din original (PDF) la 25 martie 2009. Accesat în 22 iulie 2009.
„Percentage of Mountain Area per Country (map)”. Arhivat din original la 9 ianuarie 2019.
„Global Forest Resources Assessment 2020, Armenia”. Food Agriculture Organization of the United Nations. Arhivat din original la 11 septembrie 2024. Accesat în 11 septembrie 2024.
„"We have good reasons to boast economic growth in the coming years" – Karen Karapetyan Pleased with 2017 Indices in Kotayk Marz”. www.gov.am (în engleză). Arhivat din original la 16 februarie 2018. Accesat în 16 februarie 2018.
Paul, Amanda. „Armenia's disappearing population”. Arhivat din original la 27 iulie 2011. Accesat în 27 iulie 2011.
Turay, Anna. „Tarihte Ermeniler”. Bolsohays:Istanbul Armenians Like many other ethnicities Armenians in India^⁠(d) too have played a role historically and had an impact historically. Today however the community has been reduced to about a hundred living in Calcutta. Arhivat din originalul de la 9 februarie 2008. Accesat în 4 ianuarie 2007.
„Jerusalem – The Old City: The Armenian Quarter”. Jewish Virtual Library^⁠(d). Arhivat din original la 21 noiembrie 2008. Accesat în 22 iulie 2009.
„San Lazzaro degli Armeni – Venice for Visitors”. Europeforvisitors.com. Arhivat din originalul de la 22 noiembrie 2010. Accesat în 30 decembrie 2010.
ru The All-Union Population Census of 1989 Arhivat în 4 d.Hr., la Wayback Machine.. Demoscope.ru
„Armenia – Which Nation First Adopted Christianity?”. Ancienthistory.about.com. 29 octombrie 2009. Arhivat din original la 18 septembrie 2012. Accesat în 25 ianuarie 2010.
„Armenia Information – Welcome to Armenia”. Welcomearmenia.com. Arhivat din originalul de la 6 februarie 2010. Accesat în 25 ianuarie 2010.
„Blog Archive " Which is the first country to adopt Christianity?”. Did You Know it. Arhivat din original la 19 iulie 2009. Accesat în 25 ianuarie 2010.
Freedom House, Armenia Arhivat în 28 martie 2016, la Wayback Machine., 2015 Press Freedom report

webcitation.org (Global: 25^th place; Romanian: 212^th place)

„Freedom in the World 2007” (PDF). Freedom House. Arhivat din original (PDF) la 16 aprilie 2010. Accesat în 20 februarie 2007.
„Population in Nagorno-Karabakh 2007” (PDF). National Statistical Service of Nagorno-Karabakh Republic. Arhivat din original (PDF) la 16 aprilie 2010. Accesat în 22 iulie 2009.

welcomearmenia.com (Global: low place; Romanian: low place)

„Armenia Information – Welcome to Armenia”. Welcomearmenia.com. Arhivat din originalul de la 6 februarie 2010. Accesat în 25 ianuarie 2010.

wikidata.org (Global: 10^th place; Romanian: 2^nd place)

Shugart, Matthew Søberg (septembrie 2005). „Semi-Presidential Systems: Dual Executive and Mixed Authority Patterns” (PDF). Graduate School of International Relations and Pacific Studies^⁠(d). Statele Unite: University din California, San Diego. Arhivat din original (PDF) la 19 august 2008. Accesat în 13 octombrie 2017.
Shugart, Matthew Søberg (decembrie 2005). „Semi-Presidential Systems: Dual Executive And Mixed Authority Patterns” (PDF). Graduate School of International Relations and Pacific Studies^⁠(d), University din California, San Diego. French Politics. Londra: Palgrave Macmillan UK. 3 (3): 323–351. doi:10.1057/palgrave.fp.8200087 . ISSN 1476-3427. OCLC 6895745903. Accesat în 13 octombrie 2017. Tabelul 1 arată că disoluția puterii ca inițiativă prezidențială este rară în sistemele parlamentar-prezidențiale contemporane. În fapt, doar în Armenia, președintele o poate dizolva (o dată pe an) fără a fi nevoie de vreun stimulent (e.g. eșecul adunării de a învesti guvernul).
Turay, Anna. „Tarihte Ermeniler”. Bolsohays:Istanbul Armenians Like many other ethnicities Armenians in India^⁠(d) too have played a role historically and had an impact historically. Today however the community has been reduced to about a hundred living in Calcutta. Arhivat din originalul de la 9 februarie 2008. Accesat în 4 ianuarie 2007.
„Jerusalem – The Old City: The Armenian Quarter”. Jewish Virtual Library^⁠(d). Arhivat din original la 21 noiembrie 2008. Accesat în 22 iulie 2009.
Smaller nations that have claimed a prior official adoption of Christianity include Osroene, the Silures^⁠(d), and San Marino. See Timeline of official adoptions of Christianity^⁠(d).

worldcat.org (Global: 4^th place; Romanian: 9^th place)

Mallory, J. P.; Adams, Douglas Q. (1997). Encyclopedia of Indo-European culture. London: Fitzroy Dearborn. p. 30. ISBN 978-1-884964-98-5. OCLC 37931209. Armenian presence in their historical seats should then be sought at some time before c 600 BC; [...] Armenian phonology, for instance, appears to have been greatly affected by Urartian, which may suggest a long period of bilingualism.
Shugart, Matthew Søberg (decembrie 2005). „Semi-Presidential Systems: Dual Executive And Mixed Authority Patterns” (PDF). Graduate School of International Relations and Pacific Studies^⁠(d), University din California, San Diego. French Politics. Londra: Palgrave Macmillan UK. 3 (3): 323–351. doi:10.1057/palgrave.fp.8200087 . ISSN 1476-3427. OCLC 6895745903. Accesat în 13 octombrie 2017. Tabelul 1 arată că disoluția puterii ca inițiativă prezidențială este rară în sistemele parlamentar-prezidențiale contemporane. În fapt, doar în Armenia, președintele o poate dizolva (o dată pe an) fără a fi nevoie de vreun stimulent (e.g. eșecul adunării de a învesti guvernul).
Markarov, Alexander (2016). „Semi-presidentialism in Armenia”. În Elgie, Robert; Moestrup, Sophia. Semi-Presidentialism in the Caucasus and Central Asia. Londra: Palgrave Macmillan UK (publicat la 15 mai 2016). pp. 61–90. doi:10.1057/978-1-137-38781-3_3. ISBN 978-1-137-38780-6. LCCN 2016939393. OCLC 6039792321. Accesat în 8 octombrie 2017. Markarov discută formarea și dezvoltarea sistemului prezidențial din Armenia de la fondarea sa în 1991. Autorul identifică și compară puterile oficiale ale președintelui, prim-ministrului și parlamentului, potrivit Constituției din 1995, precum și amendamentele introduse prin referendumul constituțional din 2005. Markarov susține că sitemul semi-prezidențial prezidențializat care a fost introdus la începutul anilor 1990 a evoluat treptat într-o structură constituțională mai echilibrată. În orice caz, în practică, președintele rămâne dominant și susținut de o majoritate prezidențială; președintele este așadar capabil să fixeze agenda de politici și să implementeze politica preferată. Parametru necunoscut |chapter-format= ignorat (ajutor)
BioScience. 67: 534–545. ISSN 0006-3568. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
„The South Caucasus Between The EU And The Eurasian Union” (PDF). Caucasus Analytical Digest #51–52. Forschungsstelle Osteuropa, Bremen and Center for Security Studies, Zürich. 17 iunie 2013. pp. 22–23. ISSN 1867-9323. Accesat în 3 iulie 2013.

Armenia (Romanian Wikipedia)

about.com (Global: 419th place; Romanian: 295th place)

ancienthistory.about.com

archive.org (Global: 6th place; Romanian: 19th place)

armembassycanada.ca (Global: low place; Romanian: low place)

armeniaforeignministry.am (Global: low place; Romanian: low place)

armenialiberty.org (Global: low place; Romanian: low place)

arminfo.am (Global: low place; Romanian: low place)

armstat.am (Global: 2,841st place; Romanian: 3,947th place)

bbc.co.uk (Global: 11th place; Romanian: 25th place)

bolsohays.com (Global: low place; Romanian: low place)

books.google.com (Global: 3rd place; Romanian: 8th place)

britannica.com (Global: 37th place; Romanian: 27th place)

census.gov (Global: 18th place; Romanian: 102nd place)

factfinder.census.gov

census.gov

cfom.org.uk (Global: low place; Romanian: low place)

cfr.org (Global: 2,529th place; Romanian: 1,403rd place)

customs-code.ru (Global: low place; Romanian: low place)

demoscope.ru (Global: 435th place; Romanian: 904th place)

didyouknow.it (Global: low place; Romanian: low place)

doi.org (Global: 2nd place; Romanian: 3rd place)

ejc.net (Global: low place; Romanian: low place)

ethz.ch (Global: 2,203rd place; Romanian: 1,987th place)

css.ethz.ch

eurasiancommission.org (Global: low place; Romanian: low place)

europa.eu (Global: 62nd place; Romanian: 7th place)

europa.eu

ec.europa.eu

eeas.europa.eu

europeforvisitors.com (Global: low place; Romanian: low place)

fao.org (Global: 428th place; Romanian: 163rd place)

openknowledge.fao.org

fra-data.fao.org

freedomhouse.hu (Global: low place; Romanian: low place)

freedomhouse.org (Global: 2,395th place; Romanian: 1,083rd place)

gallup.com (Global: 3,519th place; Romanian: 2,271st place)

news.gallup.com

google.com (Global: 109th place; Romanian: 137th place)

gov.am (Global: low place; Romanian: low place)

hetq.am (Global: 9,162nd place; Romanian: low place)

imf.org (Global: 225th place; Romanian: 114th place)

jewishvirtuallibrary.org (Global: 1,021st place; Romanian: 655th place)

libertas-institut.com (Global: low place; Romanian: low place)

loc.gov (Global: 63rd place; Romanian: 36th place)

lccn.loc.gov

mil.am (Global: low place; Romanian: low place)

nato.int (Global: 1,276th place; Romanian: 423rd place)

news.am (Global: 3,924th place; Romanian: 5,317th place)

news.yahoo.com (Global: 183rd place; Romanian: 486th place)

oxfordreference.com (Global: 809th place; Romanian: 732nd place)

president.am (Global: 5,101st place; Romanian: 5,935th place)

reference.com (Global: 1,491st place; Romanian: 673rd place)

dictionary.reference.com

rferl.org (Global: 733rd place; Romanian: 381st place)

springer.com (Global: 182nd place; Romanian: 298th place)

link.springer.com

stat-nkr.am (Global: low place; Romanian: low place)

statcan.ca (Global: 2,889th place; Romanian: 1,230th place)

www12.statcan.ca

staticflickr.com (Global: low place; Romanian: low place)

farm1.staticflickr.com

theguardian.com (Global: 16th place; Romanian: 45th place)

todayszaman.com (Global: 4,579th place; Romanian: 2,823rd place)

ucsd.edu (Global: 2,146th place; Romanian: 2,468th place)

dss.ucsd.edu

upload.wikimedia.org (Global: 1,245th place; Romanian: 155th place)

visitarmenia.org (Global: low place; Romanian: low place)

web.archive.org (Global: 1st place; Romanian: 1st place)

webcitation.org (Global: 25th place; Romanian: 212th place)

welcomearmenia.com (Global: low place; Romanian: low place)

wikidata.org (Global: 10th place; Romanian: 2nd place)

worldcat.org (Global: 4th place; Romanian: 9th place)

about.com (Global: 419^th place; Romanian: 295^th place)

archive.org (Global: 6^th place; Romanian: 19^th place)

armstat.am (Global: 2,841^st place; Romanian: 3,947^th place)

bbc.co.uk (Global: 11^th place; Romanian: 25^th place)

books.google.com (Global: 3^rd place; Romanian: 8^th place)

britannica.com (Global: 37^th place; Romanian: 27^th place)

census.gov (Global: 18^th place; Romanian: 102^nd place)

cfr.org (Global: 2,529^th place; Romanian: 1,403^rd place)

demoscope.ru (Global: 435^th place; Romanian: 904^th place)

doi.org (Global: 2^nd place; Romanian: 3^rd place)

ethz.ch (Global: 2,203^rd place; Romanian: 1,987^th place)

europa.eu (Global: 62^nd place; Romanian: 7^th place)

fao.org (Global: 428^th place; Romanian: 163^rd place)

freedomhouse.org (Global: 2,395^th place; Romanian: 1,083^rd place)

gallup.com (Global: 3,519^th place; Romanian: 2,271^st place)

google.com (Global: 109^th place; Romanian: 137^th place)

hetq.am (Global: 9,162^nd place; Romanian: low place)

imf.org (Global: 225^th place; Romanian: 114^th place)

jewishvirtuallibrary.org (Global: 1,021^st place; Romanian: 655^th place)

loc.gov (Global: 63^rd place; Romanian: 36^th place)

nato.int (Global: 1,276^th place; Romanian: 423^rd place)

news.am (Global: 3,924^th place; Romanian: 5,317^th place)

news.yahoo.com (Global: 183^rd place; Romanian: 486^th place)

oxfordreference.com (Global: 809^th place; Romanian: 732^nd place)

president.am (Global: 5,101^st place; Romanian: 5,935^th place)

reference.com (Global: 1,491^st place; Romanian: 673^rd place)

rferl.org (Global: 733^rd place; Romanian: 381^st place)

springer.com (Global: 182^nd place; Romanian: 298^th place)

statcan.ca (Global: 2,889^th place; Romanian: 1,230^th place)

theguardian.com (Global: 16^th place; Romanian: 45^th place)

todayszaman.com (Global: 4,579^th place; Romanian: 2,823^rd place)

ucsd.edu (Global: 2,146^th place; Romanian: 2,468^th place)

upload.wikimedia.org (Global: 1,245^th place; Romanian: 155^th place)

web.archive.org (Global: 1^st place; Romanian: 1^st place)

webcitation.org (Global: 25^th place; Romanian: 212^th place)

wikidata.org (Global: 10^th place; Romanian: 2^nd place)

worldcat.org (Global: 4^th place; Romanian: 9^th place)