http://cioplea.ro/istoricArhivat în , la Wayback Machine. scrisoare care se găsește pe site-ul oficial al parohiei Cioplea, care este datată 1809 (1815) se regăsește în integralitatea ei așa cum apare ea pe site.
http://www.comemorare.ro/biserica.10.111-Biserica-Catolica-Cioplea.html Până la instituirea canonică a Arhidiecezei catolice latine de București, la 27 aprilie 1883, întinderea teritorială de astăzi a fost administrată de Episcopii de Nicopolis ad Hystrum din Bulgaria, care purtau în acelasi timp și titlul de Administratori apostolici de Valahia. Din momentul în care au început să locuiască la Cioplea, episcopii din Congregația Pasioniștilor au fixat reședința episcopală aici.
http://www.unibuc.ro/CLASSICA/iorgastudii/cap13.pdf Acest nume apare într-un document trimis din București de episcopul pasionist Molajoni, datat în 30 august 1823 și este redactat în limba germană, pentru mai multe detalii vezi spre exemplu: Nicolae Iorga, Studii și documente cu privire la istoria românilor, II Acte relative la istoria cultului catolic în Principate, 1782- 1829 Extrase din corespondența consulară austriacă, privitoare la istoria catolicismuiui în Principate, cap. 13, pag. 402., LXXIV., Registre de socoteli.
http://www.unibuc.ro/CLASSICA/iorgastudii/cap13.pdf Denumirea de Tsöpli apare într-un document trimis de la București și datat la 13 mai 1827, redactat în limba germană, pentru mai multe detalii vezi spre exemplu: Nicolae Iorga, Studii și documente cu privire la istoria românilor, II Acte relative la istoria cultului catolic în Principate, 1782- 1829 Extrase din corespondența consulară austriacă, privitoare la istoria catolicismului în Principate, cap. 13, pp.410-411, LXXXVI, Registre de socoteli
http://www.unibuc.ro/CLASSICA/iorgastudii/cap11.pdf. Denumirea de Tschoplu se regăsește în documentele austriece sau în corespondența purtată de Monseniorul Fortunato Ercolani cu fostul Imperiu Austriac, pentru mai multe detalii vezi spre exemplu: Nicolae Iorga, Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. II, Acte relative la istoria cultului catolic în Principate, 1782- 1829. Extrase din corespondența consulară austriacă, privitoare la istoria catolicismului în Principate, cap. 11, pag. 360.
http://www.unibuc.ro/CLASSICA/iorgastudii/cap7.pdf Nicolae Iorga, Studii și documente cu privire la istoria românilor, 1692-1841. Documente scoase din archiva archiepiscopiei catolice din București și privitoare la istoria catolicismului în Țara-Românească, cap. VII, pag. 250.
http://www.unibuc.ro/CLASSICA/iorgabiserica2/lista1.pdf Lista epicopilor din Congregația Pasioniștilor care au administrat Episcopia romano-catolică de Nicopole ad Histrum cu sediul la București și Cioplea în perioade succesive de timp, în funcție de împrejurările sociale și de provocările societății din acel timp și prigoanelor otomane de la începutul secolului al XIX-lea, lista poate fi găsită în lucrarea lui N. Iorga, Istoria Bisericii Românești și a Vieții religioase a românilor, Volumul al II-lea, Cartea a III-a, Epoca Românească, partea a XI-a, cap. V. Episcopi de Nicopole, având grija Principatului muntean, pagina nu este numerotată.
web.archive.org
http://cioplea.ro/istoricArhivat în , la Wayback Machine. scrisoare care se găsește pe site-ul oficial al parohiei Cioplea, care este datată 1809 (1815) se regăsește în integralitatea ei așa cum apare ea pe site.
