Huntley, Frank L. (septembrie 1964), „Macbeth and the Background of Jesuitical Equivocation”, PMLA, Modern Language Association, 79 (4): 390–400, JSTOR460744
MacGregor, Arthur (ianuarie 2012), „Guy Fawkes's Lantern”, British Archaeology at the Ashmolean Museum, Tradescant Gallery, Gallery 27, First Floor, Ashmolean Museum, Oxford, England: britisharchaeology.ashmus.ox.ac.uk, accesat în
Istoricii sunt împărțiți pe tema apartenenței Anei la catolicism. „Cândva prin anii 1590s, Ana a devenit romano-catolică.”[18] „Cândva după 1600, dar mult înainte de luna martie 1603, regina Ana a fost primită în Biserica Catolică într-o încăpere secretă a palatului regal”.[19] „... Sir John Lindsay a mers la Roma în noiembrie 1604 și a fost primit de papă, unde a dezvăluit că regina este deja catolică”.[20] „Ambasadorii străini catolici—care în mod sigur s-ar fi bucurat de asemenea situație—erau siguri că nu pot ajunge la regină. «ea este luterană», concluziona solul venețian Nicolo Molin în 1606.”[21] „În 1602 a apărut o afirmație că Ana ... se convertise cu câțiva ani în urmă la catolicism. Autorul, iezuitul scoțian Robert Abercromby(d), spunea că Iacob primise conversia soției sale cu indiferență, comentând: «Bine, nevastă, dacă nu poți trăi fără asta, fă ce poți să o ții cât mai neștiută cu putință». Într-adevăr, Ana și-a ținut convingerile religioase foarte discrete: tot restul vieții—și chiar și după moarte—ele rămân necunoscute.”[22]
După o comparație a puterii de cumpărare(d) relative a sumei de 5000 de lire în 1605 față de 2008.
Robert Wintour(d) moșteniseră Huddington Court(d) de lângă Worcester, împreună cu o mică avere. Clădirea devenise refugiu de preoți, și acolo se țineau adesea liturghii catolice secrete.[40]