Analysis of information sources in references of the Wikipedia article "Dictatura proletariatului" in Romanian language version.
Lenin a apărat toate cele patru elemente ale democrației sovietice în lucrarea sa teoretică fundamentală din 1917, Statul și revoluția. Lenin susținea că venise timpul pentru distrugerea fundamentelor statului burghez și înlocuirea acestuia cu o Dictatură a proletariatului ultrademocratică, bazată pe modelul de democrație urmat de către comuniștii din Paris în 1871. O mare parte din lucrare era teoretică, menită, prin intermediul unor citate din Marx și Engels, să câștige bătălii în cadrul mișcării social-democrate internaționale împotriva lui Kautsky, dușmanul de moarte al lui Lenin. Cu toate acestea, Lenin nu acționa doar pe tărâmul teoriei. El a fost încurajat de apariția unei serii întregi de instituții care păreau să întruchipeze democrația directă, bazată pe clasă, în special sovietele și comitetele de fabrică, care revendicau dreptul de a supraveghea (kontrolirovati) (dar nu de a lua locul) conducerea fabricii
Social-democrații sunt avangarda cea mai luminată și mai conștientă de clasă a proletariatului. Ei nu pot și nu îndrăznesc să aștepte, în mod fatalist, cu brațele încrucișate, apariția „situației revoluționare”, să aștepte ceea ce, în orice mișcare populară spontană, cade din nori. Dimpotrivă, ei trebuie acum, ca întotdeauna, să grăbească dezvoltarea lucrurilor și să se străduiască să accelereze evenimentele.
Liga Spartachistă nu este decât partea cea mai conștientă și mai hotărâtă a proletariatului, care îndreaptă la fiecare pas întreaga masă largă a clasei muncitoare spre sarcinile sale istorice, care reprezintă, în fiecare etapă particulară a revoluției, scopul socialist final și, în toate chestiunile naționale, interesele revoluției proletare mondiale.
Știți că instituțiile, moravurile și tradițiile diferitelor țări trebuie luate în considerare și nu negăm că există țări - cum ar fi America, Anglia și, dacă aș fi mai familiarizat cu instituțiile dumneavoastră, poate că aș adăuga și Olanda - în care muncitorii își pot atinge scopul prin mijloace pașnice. Așa stând lucrurile, trebuie să recunoaștem, de asemenea, faptul că în majoritatea țărilor de pe continent pârghia revoluției noastre trebuie să fie forța; la forță trebuie să apelăm cândva pentru a ridica domnia muncii.
... eliberarea clasei-asuprite este cu neputință nu numai fără o revoluție violentă, ci și fără nimicirea aparatului puterii de stat creat de clasa dominantă ...
Am spus mai sus si vom arăta în mod mai amănunțit în expunerea noastră ulterioară că doctrina lui Marx si Engels cu privire la caracterul inevitabil al revoluției violente se referă la statul burghez. Acesta nu poate fi înlocuit prin statul proletar (prin dictatura proletariatului) pe calea „dispariției treptate”, ci, de regulă generală numai pe calea revoluției violente. Panegiricul făcut de Engels revoluției violente și care concordă întru totul cu numeroasele declarații ale lui Marx ... nu constituie de loc „o exaltare”, nu constituie de loc o declamație sau o extravaganță polemica.
Lenin a apărat toate cele patru elemente ale democrației sovietice în lucrarea sa teoretică fundamentală din 1917, Statul și revoluția. Lenin susținea că venise timpul pentru distrugerea fundamentelor statului burghez și înlocuirea acestuia cu o Dictatură a proletariatului ultrademocratică, bazată pe modelul de democrație urmat de către comuniștii din Paris în 1871. O mare parte din lucrare era teoretică, menită, prin intermediul unor citate din Marx și Engels, să câștige bătălii în cadrul mișcării social-democrate internaționale împotriva lui Kautsky, dușmanul de moarte al lui Lenin. Cu toate acestea, Lenin nu acționa doar pe tărâmul teoriei. El a fost încurajat de apariția unei serii întregi de instituții care păreau să întruchipeze democrația directă, bazată pe clasă, în special sovietele și comitetele de fabrică, care revendicau dreptul de a supraveghea (kontrolirovati) (dar nu de a lua locul) conducerea fabricii