Dictatura proletariatului (Romanian Wikipedia)
Analysis of information sources in references of the Wikipedia article "Dictatura proletariatului" in Romanian language version.
refsWebsite
Global rank
Romanian rank
803rd place
805th place
5th place
11th place
1st place
1st place
low place
low place
6th place
23rd place
low place
low place
low place
6,064th place
5,166th place
low place
9,546th place
low place
733rd place
252nd place
archive.org
- Hayek, Friedrich (). The Road To Serfdom
. Routledge. ISBN 978-0-226-32061-8. - XXII съезд Коммунистической партии Советского Союза. 17–31 октября 1961 года. Стенографический отчет [Al XXII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. 17-31 octombrie 1961. Stenograma] (în rusă). Москва: Госполитиздат. . pp. 209–210.
bucknell.edu
departments.bucknell.edu
- „Constitution of the USSR,” [Constituția URSS] (în engleză). Bucknell University. .
cnn.com
edition.cnn.com
- Gabriel, Mary (). „Who was Karl Marx?” [Cine a fost Karl marx] (în engleză). CNN.
coe.int
hudoc.echr.coe.int
- „Decision by the Commission on the Admissibility of Case No. 250/57” [Decizia Comisiei privind admisibilitatea cazului nr. 250/57] (în engleză). European Court of Human Rights. Accesat în .
crisiscritique.org
- Chiesa, Lorenzo. „Lenin and the State of the Revolution” [Lenin și statul revoluției] (PDF) (în engleză). Arhivat din original (PDF) la .
doi.org
- Weydemeyer, Joseph (). „The dictatorship of the proletariat” [Dictatura proletariatului]. Labor History (în engleză). 3 (2): 214–217. doi:10.1080/00236566208583900.
- Russo, Alessandro (). Cultural Revolution and Revolutionary Culture [Revoluția culturală și cultura revoluționară] (în engleză). Durham: Duke University Press. p. 258. doi:10.1515/9781478012184. ISBN 978-1-4780-1218-4. OCLC 1156439609.
- Haro, Lea (). „Entering a Theoretical Void: The Theory of Social Fascism and Stalinism in the German Communist Party” [Intrarea într-un vid teoretic: Teoria social-fascismului și a stalinismului în Partidul Comunist German]. Critique (în engleză). 39 (4): 563–582. doi:10.1080/03017605.2011.621248. ISSN 0301-7605.
- Karl, Rebecca E. (). Mao Zedong and China in the Twentieth-Century World: A Concise History [Mao Zedong și China în lumea secolului al XX-lea: O istorie concisă] (în engleză). Durham: Duke University Press. p. 75. doi:10.2307/j.ctv11hpp6w. ISBN 978-0-8223-4780-4. JSTOR j.ctv11hpp6w. OCLC 503828045.
- Cai, Xiang (). Revolution and Its Narratives: China's Socialist Literary and Cultural Imaginaries, 1949-1966 [Revoluția și narațiunile sale: Imaginarul literar și cultural socialist al Chinei, 1949-1966] (în engleză). Rebecca E. Karl, Xueping Zhong, 钟雪萍. Durham: Duke University Press. p. 97. doi:10.2307/j.ctv11312w2. ISBN 978-0-8223-7461-9. JSTOR j.ctv11312w2. OCLC 932368688.
fes.de
library.fes.de
- Priestland, David. „Soviet Democracy, 1917–91” [Democrația sovietică, 1917-1991] (PDF) (în engleză). Arhivat din original (PDF) la .
Lenin a apărat toate cele patru elemente ale democrației sovietice în lucrarea sa teoretică fundamentală din 1917, Statul și revoluția. Lenin susținea că venise timpul pentru distrugerea fundamentelor statului burghez și înlocuirea acestuia cu o Dictatură a proletariatului ultrademocratică, bazată pe modelul de democrație urmat de către comuniștii din Paris în 1871. O mare parte din lucrare era teoretică, menită, prin intermediul unor citate din Marx și Engels, să câștige bătălii în cadrul mișcării social-democrate internaționale împotriva lui Kautsky, dușmanul de moarte al lui Lenin. Cu toate acestea, Lenin nu acționa doar pe tărâmul teoriei. El a fost încurajat de apariția unei serii întregi de instituții care păreau să întruchipeze democrația directă, bazată pe clasă, în special sovietele și comitetele de fabrică, care revendicau dreptul de a supraveghea (kontrolirovati) (dar nu de a lua locul) conducerea fabricii
foreignlanguages.press
- Sison, Jose Maria (). Basic Principles of Marxism-Leninism: a Primer [Principiile de bază ale marxism-leninismului: un mic îndrumar] (PDF) (în engleză) (ed. 6). Paris: Foreign Languages Press. p. 122.
- Sison, Jose Maria (). Basic Principles of Marxism-Leninism: a Primer [Principiile de bază ale marxism-leninismului: un mic îndrumar] (PDF) (în engleză) (ed. 6). Paris: Foreign Languages Press. p. 123.
- Sison, Jose Maria (). Basic Principles of Marxism-Leninism: a Primer (PDF) (ed. 6th). Paris: Foreign Languages Press. p. 134.
hanover.edu
history.hanover.edu
- „The Gotha and Erfurt Programs” [Programele de la Gotha și Erfurt] (în engleză). . Accesat în .
jacobinmag.com
- Lewis, Ben (). „Karl Kautsky Was Once a Revolutionary” [Karl Kautsky a fost cândva un revoluționar]. Jacobin Magazine (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
jstor.org
- Karl, Rebecca E. (). Mao Zedong and China in the Twentieth-Century World: A Concise History [Mao Zedong și China în lumea secolului al XX-lea: O istorie concisă] (în engleză). Durham: Duke University Press. p. 75. doi:10.2307/j.ctv11hpp6w. ISBN 978-0-8223-4780-4. JSTOR j.ctv11hpp6w. OCLC 503828045.
- Cai, Xiang (). Revolution and Its Narratives: China's Socialist Literary and Cultural Imaginaries, 1949-1966 [Revoluția și narațiunile sale: Imaginarul literar și cultural socialist al Chinei, 1949-1966] (în engleză). Rebecca E. Karl, Xueping Zhong, 钟雪萍. Durham: Duke University Press. p. 97. doi:10.2307/j.ctv11312w2. ISBN 978-0-8223-7461-9. JSTOR j.ctv11312w2. OCLC 932368688.
loc.gov
lcweb2.loc.gov
- „A Country Study: Soviet Union (Former). Chapter 7 – The Communist Party. Democratic Centralism” [Un studiu de țară: Uniunea Sovietică (fostă). Capitolul 7 - Partidul Comunist. Centralismul democratic]. The Library of Congress. Country Studies (în engleză). Accesat în .
marxists.org
- „On Authority” [Despre autoritate] (în engleză). Accesat în .
- Marx, Karl; Engels, Frederic. „Manifesto of the Communist Party” [Manifestul Partidului Comunist] (în engleză). Accesat în .
- „Statul și revoluția/ Capitolul I. Societatea împărțită în clase și statul” (PDF). Opere complete, volumul 33. Marxist.org.
- Engels, Friedrich (). „The Civil War in France, 1891 Introduction by Frederick Engels: On the 20th Anniversary of the Paris Commune (PostScript)”. Accesat în .
- Luxemburg, Rosa (). „Co-operation of Organised and Unorganised Workers Necessary for Victory”. The Mass Strike, the Political Party and the Trade Unions [Greva de masă, partidul politic și sindicatele] (în engleză). Marxist Educational Society of Detroit.
Social-democrații sunt avangarda cea mai luminată și mai conștientă de clasă a proletariatului. Ei nu pot și nu îndrăznesc să aștepte, în mod fatalist, cu brațele încrucișate, apariția „situației revoluționare”, să aștepte ceea ce, în orice mișcare populară spontană, cade din nori. Dimpotrivă, ei trebuie acum, ca întotdeauna, să grăbească dezvoltarea lucrurilor și să se străduiască să accelereze evenimentele.
- Luxemburg, Rosa (). „That is what the Spartacus League wants!” [Asta este ceea ce vrea Liga Spartachistă!]. What Does the Spartacus League Want? [Ce vrea Liga Spartachistă?] (în engleză). Die Rote Fahne.
Liga Spartachistă nu este decât partea cea mai conștientă și mai hotărâtă a proletariatului, care îndreaptă la fiecare pas întreaga masă largă a clasei muncitoare spre sarcinile sale istorice, care reprezintă, în fiecare etapă particulară a revoluției, scopul socialist final și, în toate chestiunile naționale, interesele revoluției proletare mondiale.
- Luxemburg, Rosa (). „Democracy and Dictatorship”. The Russian Revolution [Revoluția Rusă] (în engleză). New York: Workers Age Publishers.
- Marx, Karl; Engels, Frederic. „Manifestul Partidului Comunist. Capitolul IV Poziția comuniștilor față de diferitele partide de opoziție”. Marxists.org.
- Marx, Karl (). „Victoria contrarevoluției la Viena” (PDF). Marx, Engels Opere, volumul 5. Marxists.org. Accesat în .
- „Marx către Joseph Weydemeyer la New York”. Karl Marx, Friedrich Engels, Opere alese în două volume, ediția a 3-a, vol. 2, 1967, Editura Politică, p. 424. Marxists.org.
- Marx, Karl. „Critica Programului de la Gotha”. Marxists.org.
- Discursul „Libertatea” (). „La Liberté Speech” (în engleză). Marxists.org.
Știți că instituțiile, moravurile și tradițiile diferitelor țări trebuie luate în considerare și nu negăm că există țări - cum ar fi America, Anglia și, dacă aș fi mai familiarizat cu instituțiile dumneavoastră, poate că aș adăuga și Olanda - în care muncitorii își pot atinge scopul prin mijloace pașnice. Așa stând lucrurile, trebuie să recunoaștem, de asemenea, faptul că în majoritatea țărilor de pe continent pârghia revoluției noastre trebuie să fie forța; la forță trebuie să apelăm cândva pentru a ridica domnia muncii.
- Marx, Karl. „Critica Programului de la Gotha Capitolul I”. Marxists.org.
- Engels, Friedrich (). „Anti-Dühring. Dialectica naturii. Capitolul Teoria violenței (Sfârșit)” (PDF). Marx, Engels Opere, volumul 20. Marxists.org. Accesat în .
- Engels, Friedrich (). „Războiul civil din Franța, Introducere de Friedrich Engels la ediția din 1891”. Marxists.org. Accesat în .
- Engels, Friedrich (). „Despre autoritate”. Marxists.org. Accesat în .
- Marx, Karl; Engels, Friedrich (). „Adresa Organului central către Liga comuniștilor”. Marxists.org. Accesat în .
- „Statul și revoluția/ Capitolul I. Societatea împărțită în clase și statul” (PDF). Lenin Opere complete, volumuil 33. Marxist.org.
... eliberarea clasei-asuprite este cu neputință nu numai fără o revoluție violentă, ci și fără nimicirea aparatului puterii de stat creat de clasa dominantă ...
- „Statul și revoluția. Capitolul I. &4 „Dispariția treptată a statului" și revoluția violentă” (PDF). Lenin Opere complete, volumuil 33. Marxist.org.
Am spus mai sus si vom arăta în mod mai amănunțit în expunerea noastră ulterioară că doctrina lui Marx si Engels cu privire la caracterul inevitabil al revoluției violente se referă la statul burghez. Acesta nu poate fi înlocuit prin statul proletar (prin dictatura proletariatului) pe calea „dispariției treptate”, ci, de regulă generală numai pe calea revoluției violente. Panegiricul făcut de Engels revoluției violente și care concordă întru totul cu numeroasele declarații ale lui Marx ... nu constituie de loc „o exaltare”, nu constituie de loc o declamație sau o extravaganță polemica.
- Lenin, Vladimir Ilici. „Revoluția proletară și renegatul Kautsky. Poate fi egalitate între exploatat și exploatator?” (PDF). Lenin, Opere complete, volumul 37. Marxists.org.
- Lenin, Vladimir Ilici. „Revoluția proletară și renegatul Kautsky” (PDF). Marxists.org.
- „Karl Kautsky: Social Democracy vs. Communism (Part 4)” [Karl Kautsky: Social-democrația vs. Comunismul (Partea 4)]. www.marxists.org (în engleză). Accesat în .
- „Rosa Luxemburg: The Russian Revolution (Chap.6)” [Rosa Luxemburg: Revoluția rusă (Cap.6)]. www.marxists.org (în engleză). Accesat în .
- Lenin, Vladimi Ilici. „Materiale pentru elaborarea programului P.M.S.D.R. Conspectul primului proiect de program al lui Plehanov cu unele amendamente” (PDF). Opere complete, volumul 6. Marxists.org.
theanarchistlibrary.org
- „Revolutionary Government” [Guvernul revoluționar]. The Anarchist Library (în engleză). Accesat în .
web.archive.org
- Chiesa, Lorenzo. „Lenin and the State of the Revolution” [Lenin și statul revoluției] (PDF) (în engleză). Arhivat din original (PDF) la .
- Priestland, David. „Soviet Democracy, 1917–91” [Democrația sovietică, 1917-1991] (PDF) (în engleză). Arhivat din original (PDF) la .
Lenin a apărat toate cele patru elemente ale democrației sovietice în lucrarea sa teoretică fundamentală din 1917, Statul și revoluția. Lenin susținea că venise timpul pentru distrugerea fundamentelor statului burghez și înlocuirea acestuia cu o Dictatură a proletariatului ultrademocratică, bazată pe modelul de democrație urmat de către comuniștii din Paris în 1871. O mare parte din lucrare era teoretică, menită, prin intermediul unor citate din Marx și Engels, să câștige bătălii în cadrul mișcării social-democrate internaționale împotriva lui Kautsky, dușmanul de moarte al lui Lenin. Cu toate acestea, Lenin nu acționa doar pe tărâmul teoriei. El a fost încurajat de apariția unei serii întregi de instituții care păreau să întruchipeze democrația directă, bazată pe clasă, în special sovietele și comitetele de fabrică, care revendicau dreptul de a supraveghea (kontrolirovati) (dar nu de a lua locul) conducerea fabricii
- Lewis, Ben (). „Karl Kautsky Was Once a Revolutionary” [Karl Kautsky a fost cândva un revoluționar]. Jacobin Magazine (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
worldcat.org
- Russo, Alessandro (). Cultural Revolution and Revolutionary Culture [Revoluția culturală și cultura revoluționară] (în engleză). Durham: Duke University Press. p. 258. doi:10.1515/9781478012184. ISBN 978-1-4780-1218-4. OCLC 1156439609.
- Haro, Lea (). „Entering a Theoretical Void: The Theory of Social Fascism and Stalinism in the German Communist Party” [Intrarea într-un vid teoretic: Teoria social-fascismului și a stalinismului în Partidul Comunist German]. Critique (în engleză). 39 (4): 563–582. doi:10.1080/03017605.2011.621248. ISSN 0301-7605.
- Karl, Rebecca E. (). Mao Zedong and China in the Twentieth-Century World: A Concise History [Mao Zedong și China în lumea secolului al XX-lea: O istorie concisă] (în engleză). Durham: Duke University Press. p. 75. doi:10.2307/j.ctv11hpp6w. ISBN 978-0-8223-4780-4. JSTOR j.ctv11hpp6w. OCLC 503828045.
- Cai, Xiang (). Revolution and Its Narratives: China's Socialist Literary and Cultural Imaginaries, 1949-1966 [Revoluția și narațiunile sale: Imaginarul literar și cultural socialist al Chinei, 1949-1966] (în engleză). Rebecca E. Karl, Xueping Zhong, 钟雪萍. Durham: Duke University Press. p. 97. doi:10.2307/j.ctv11312w2. ISBN 978-0-8223-7461-9. JSTOR j.ctv11312w2. OCLC 932368688.