Dragonul slav (Romanian Wikipedia)

Analysis of information sources in references of the Wikipedia article "Dragonul slav" in Romanian language version.

refsWebsite

Global rank Romanian rank

53books.google.com

3^rd place

6^th place

13wikipedia.org

low place

5doi.org

2^nd place

3^rd place

4inslav.ru

5,853^rd place

low place

3web.archive.org

1^st place

2wikidata.org

43^rd place

2^nd place

2zrc-sazu.si

low place

8,395^th place

2academia.edu

121^st place

129^th place

1wikisource.org

27^th place

59^th place

1bibliotekar.ru

3,181^st place

low place

1jstor.org

26^th place

69^th place

1muni.cz

2,963^rd place

6,384^th place

1ljubljana-slovenia.com

low place

1decideyouradventure.com

low place

academia.edu

Kropej (2012), p. 111. Kropej, Monika (2012), „Some Social Aspects of Bulgarian Folksongs”, The Journal of American Folklore, Slavic Folklore: A Symposium, Založba ZRC: 108–
Grafenauer, Ivan (1956), p. 324, citat de Kropej (2012), p. 111 Kropej, Monika (2012), „Some Social Aspects of Bulgarian Folksongs”, The Journal of American Folklore, Slavic Folklore: A Symposium, Založba ZRC: 108–

bibliotekar.ru

Тугарин // Мифологический Словарь / Ed. Елеазар Мелетинский^⁠(d). — М.: Советская Энциклопедия, 1991.

books.google.com

După cum indică Popova (1987), p. 56, credința că șarpele se transformă în dragon se găsește și în China, fiind atestată de exemplu în Shuyiji (zh) („Mărturii ale unor chestiuni ciudate”), însă în versiunea chineză șarpele se transformă într-un dragon propriu-zis în „500 de ani de înmulțit cu 3”. Se citează Clébert, Jean Paul (1971) Bestiaire fabuleux, p. 157
McCullough, Joseph A. (2013). Dragonslayers: From Beowulf to St. George. Osprey Publishing. p. 67. ISBN 9781472801029.
Wigzell, Faith (2002), Cornwell, Neil, ed., „Folklore and Russian Literature”, The Routledge Companion to Russian Literature, Routledge, p. 3738 ISBN: 9-781-1345-6907-6
Warner (2002), p. 22. Warner, Elizabeth (2002). Russian Myths. Armonk, New York: University of Texas Press. ISBN 978-0-2927-9158-9.
Dixon-Kennedy (1998), p. 52. Dixon-Kennedy, Mike (1998). Encyclopedia of Russian and Slavic Myth and Legend. Santa Barbara, California: ABC-CLIO. ISBN 9781576070635.
Dixon-Kennedy (1998). Dixon-Kennedy, Mike (1998). Encyclopedia of Russian and Slavic Myth and Legend. Santa Barbara, California: ABC-CLIO. ISBN 9781576070635.
Haney, Jack V. (2015). #137. Ivan, the Bull's Son. The Complete Folktales of A. N. Afanas'ev. 1. Univ. Press of Mississippi. ISBN 9781626743151.
"#136. Storm-Bogatyr, Ivan the Cow's Son", Afanas'ev & Haney (2015).
Levchin (2014), p. 161, note 39, unde Vasmer cade de acord.
Vasmer, Max (1973). Этимологический словарь русского языка [Dicționarul etimologic al limbii ruse] (în rusă). 4. Progress. pp. 377–378.
"Ivan Popyalof", Ralston (1880), p. 79–83. Ralston, William Ralston Shedden (1880). Russian Folk-tales. New York: R. Worthington. ISBN 9780608322001.
Ralston (1880), p. 83–85. Ralston, William Ralston Shedden (1880). Russian Folk-tales. New York: R. Worthington. ISBN 9780608322001.
Levchin, Sergei (2014). Blast Bogatyr Ivan the Cow's Son. Russian Folktales from the Collection of A. Afanasyev: A Dual-Language Book. Mineola, New York: Dover. pp. 153–. ISBN 9780486782980.
Ralston (1880), p. 83. Ralston, William Ralston Shedden (1880). Russian Folk-tales. New York: R. Worthington. ISBN 9780608322001.
Manoleva, A. (1981). „Наименования на змнята и виловете змии Новозагорско в с[ело] Кортен, Новозагорско” [Denumiri de șerpi și bancuri cu șerpi din satul Korten, Nova Zagora] (în bulgară). 37: 312–314.
MacDermott (1998), p. 65. MacDermott, Mercia (1998). Bulgarian Folk Customs. Jessica Kingsley Publishers. pp. 64–66. ISBN 978-1-8530-2485-6.
Georgieva (1985), p. 59. Georgieva, Ivanička (1985). Bulgarian Mythology. Tradus de Vessela Zhelyazkova. Svyat Publishers. [traducere a Georgieva (1983)]
- Popova, Assia (1987), „La naissance des dragons”, Civilisations, Institut de Sociologie de l'Université de Bruxelles, 37 (2), p. 56 JSTOR 41229340
- Slaveykov (2014), p. 70. Slaveykov, Racho (2014). Bulgarian Folk Traditions and Beliefs. Tradus de Cheshmedzhieva-Stoycheva, Desislava. BookBaby. ISBN 978-9548898508. ^{[nefuncțională – arhivă]} [traducere a Slaveykov (2005)]
  - Kmietowicz (1982), p. 207. Kmietowicz, Frank A. (1982). Slavic Mythical Beliefs. Windsor, Ontario: F. Kmietowicz. pp. 206–209.
  - Florescu, Radu R; McNally, Raymond T. (2009). Dracula, Prince of Many Faces: His Life and His Times. Little, Brown. ISBN 9780316092265. Ismeju [the correct Romanian spelling is Zmeu, another word for dragon]
  - Schmidt, Wilhelm (1865), „Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romänen Siebenbürgens”, Österreichische Revue, 1 ; republicat: (1866), Hermannstadt, A. Schmiedicke
  - Dragomanof, M. (1879), L'Arc-en-ciel", Mélusine II, p. 41
  - Dragomanov, Mikhaïl; Dragomanov, Lydia (2015). Travaux sur le folklore slave, suivi de Légendes chrétiennes de l'Ukraine. Lingva. p. 67. ISBN 9781472801029. , citând Chubinski (1872).
  - Chubinski, P. P. (1872), Труды Этнографическо-статистической экспедиции в Западно-Русский край, снаряженной Императорским русским географическим обществом (Юго-Западный отдыел): материалы и изслиедования [Lucrările Expediției etnografico-statistice din regiunea Vestul Rusiei sub auspiciul Societății imperiale ruse de geografie (departamentul Sud-Vest): materiale și cercetări] (în rusă), 1 , citat de Dragomanov^[30]^[31]
  - Patai, Raphael (1983). On Jewish Folklore. Wayne State University Press. p. 75. ISBN 9780814317075.
  - Marian (1879): „Cînd voiesc Solomonarii să se suie în nori, iau friul cel de aur și se duc la un lac fără de fund sau la o altă apă mare, unde știu ei că locuiesc balaurii”, citat în: Hasdeu, Bogdan Petriceicu; Brâncuș, Grigore (1976) edd., Etymologicum Magnum Romaniae 3, p. 438.
  - Philippide, Alexandru (1907). „Travaux sur le title=Rümanische Etymologien”. Zeitschrift für romanische Philologie (în germană). 31: 96.
  - MacDermott (1998), p. 65: "Unlike the lamia and hala which were always malevolent.. zmey was seen mainly as a protector". MacDermott, Mercia (1998). Bulgarian Folk Customs. Jessica Kingsley Publishers. pp. 64–66. ISBN 978-1-8530-2485-6.
  - Kremenliev (1956), pp. 316–317: "In the majority of folksongs these creatures [zmei, samodivi, samovili, etc.] are quite agreeable,. Kremenliev, Boris (1956), „Some Social Aspects of Bulgarian Folksongs”, The Journal of American Folklore, Slavic Folklore: A Symposium, 69 (273): 310–319
  - Kremenliev (1956), pp. 316–317. Kremenliev, Boris (1956), „Some Social Aspects of Bulgarian Folksongs”, The Journal of American Folklore, Slavic Folklore: A Symposium, 69 (273): 310–319
  - MacDermott (1998), pp. 65–66. MacDermott, Mercia (1998). Bulgarian Folk Customs. Jessica Kingsley Publishers. pp. 64–66. ISBN 978-1-8530-2485-6.
  - Karadžić, Vuk Stefanović, ed. (1845), Srpske narodne pjesme, 2, U štampariji Jermenskoga manastira, pp. 255–
  - Pócs (1989), p. 18. Pócs, Éva (1989). Fairies and Witches at the Boundary of South-Eastern and Central Europe. FF Communications 243. pp. 18, 33. ISBN 9789514105975.
  - Kmietowicz (1982), p. 208. Kmietowicz, Frank A. (1982). Slavic Mythical Beliefs. Windsor, Ontario: F. Kmietowicz. pp. 206–209.
  - Bing, Judith; Harrington, J. Brooke (1996), Cornwell, Neil, ed., „A Study of Words and Buildings: The Čardaks of Former Yugoslavia”, Architectural Elements of Traditional Settlements, International Association for the Study of Traditional Environments, p. 38
  - Karadžić, Vuk Stefanović, ed. (1870), „Čardak ni na nebu ni na zemlji”, Srpske narodne pripovijetke, pp. 7–10
  - Kremenliev (1956), p. 317. Kremenliev, Boris (1956), „Some Social Aspects of Bulgarian Folksongs”, The Journal of American Folklore, Slavic Folklore: A Symposium, 69 (273): 310–319
  - MacDermott (1998), p. 64. MacDermott, Mercia (1998). Bulgarian Folk Customs. Jessica Kingsley Publishers. pp. 64–66. ISBN 978-1-8530-2485-6.
  - Oxenford, John (1876). „The Bogies of Bulgarian Song”. Macmillan's Magazine. XXXIV: 552. după Auguste Dozon
  - Marinov (1981), p. 596 Marinov, Dimitar (1981) [1914]. Народна вяра и религиозни народни обичаи [Credințe populare și obiceiuri populare religioase] (în bulgară). Veleva, Maria G. Sofia: Nauka i izkustvo.
  - Marinov (1981), p. 596 Marinov, Dimitar (1981) [1914]. Народна вяра и религиозни народни обичаи [Credințe populare și obiceiuri populare religioase] (în bulgară). Veleva, Maria G. Sofia: Nauka i izkustvo.
  - Marinov (1981) Narodna viara i relighiozni narodni obiceai, p. 596 Colecționate de Vlesovo în preajma Burgas. Marinov, Dimitar (1981) [1914]. Народна вяра и религиозни народни обичаи [Credințe populare și obiceiuri populare religioase] (în bulgară). Veleva, Maria G. Sofia: Nauka i izkustvo.
  - Dozon (1873), p. 227: „sura lamia, la fauve lamie”. Dozon, Auguste (1873). „Deuxième rapport sur une mission littéraire en Macédonie”. Archives des missions scientifiques et littéraires. 3e serie (în franceză). 1: 193–246.
  - Georgieva (1985), pp. 62–63. Georgieva, Ivanička (1985). Bulgarian Mythology. Tradus de Vessela Zhelyazkova. Svyat Publishers. [traducere a Georgieva (1983)]
    - Zlatar, Zdenko (1995). The Slavic Epic: Gundulić's Osman. Peter Lang. p. 270. ISBN 9780820423807.
    - Georgieva (1985), p. 63. Georgieva, Ivanička (1985). Bulgarian Mythology. Tradus de Vessela Zhelyazkova. Svyat Publishers. [traducere a Georgieva (1983)]
      - Afnan, Elham (2010). Finding Myself: Loanwords as Aids to Identity-Building. Identity Issues: Literary and Linguistic Landscapes. Cambridge Scholars Publishing. pp. 221–222. ISBN 9781443825955.
      - Marks (1990), p. 325. Marks, Ljiljana (1990), „Legends about the Grabancijaš Dijak in the 19th Century and in Contemporary Writings”, Acta Ethnographica Hungarica, 54 (2): 319–336, doi:10.1556/AEthn.54.2009.2.5
      - Marks (1990), p. 332. Marks, Ljiljana (1990), „Legends about the Grabancijaš Dijak in the 19th Century and in Contemporary Writings”, Acta Ethnographica Hungarica, 54 (2): 319–336, doi:10.1556/AEthn.54.2009.2.5
      - "XI. Pozoj" în: Valjavec, Matija (1866), „Národne stvarí priče , navade, stare vere”, Slovenski glasnik, 12: 309–310 , "cinci legende" potrivit Marks (1990), p. 325. Marks, Ljiljana (1990), „Legends about the Grabancijaš Dijak in the 19th Century and in Contemporary Writings”, Acta Ethnographica Hungarica, 54 (2): 319–336, doi:10.1556/AEthn.54.2009.2.5
      - Soboleva, N. A. (1998), I.A. Poleakova (prefață), Гербы городов России, [Stemele orașelor ruse], Moscova, Profizdat, p. 70. ISBN: 9785255013319
      - Soboleva, N. A. (2002), Российская государственная символика: история и современность [Simbolica statului rus: istorie și contemporanietate], Moscova, Vlados, p. 43. ISBN: 9785691009907

decideyouradventure.com

„Slovenia's Ljubljana Dragon - Where Dragons are Part of History”. Decide Your Adventure (în engleză). 17 septembrie 2016. Arhivat din original la 9 noiembrie 2021. Accesat în 9 noiembrie 2021.

doi.org

Marjanić (2010), p. 132–133, nota 16, citând Banović, Stjepan (1918), "Vjerovanja (Zaostrog u Dalmaciji)", Zbornik za narodni život i običaje Južnih Slavena 23, p. 213. Marjanić, Suzana (2010). „Dragon and Hero, or How to Kill a Dragon –on the Example of the Legends of Međimurjeabout the Grabancijaš and the Dragon” (PDF). Studia mythologica Slavica. 13: 270. doi:10.3986/sms.v13i0.1644 .
Marks (1990), p. 325. Marks, Ljiljana (1990), „Legends about the Grabancijaš Dijak in the 19th Century and in Contemporary Writings”, Acta Ethnographica Hungarica, 54 (2): 319–336, doi:10.1556/AEthn.54.2009.2.5
Marjanić (2010), p. 130. Marjanić, Suzana (2010). „Dragon and Hero, or How to Kill a Dragon –on the Example of the Legends of Međimurjeabout the Grabancijaš and the Dragon” (PDF). Studia mythologica Slavica. 13: 270. doi:10.3986/sms.v13i0.1644 .
Marks (1990), p. 332. Marks, Ljiljana (1990), „Legends about the Grabancijaš Dijak in the 19th Century and in Contemporary Writings”, Acta Ethnographica Hungarica, 54 (2): 319–336, doi:10.1556/AEthn.54.2009.2.5
"XI. Pozoj" în: Valjavec, Matija (1866), „Národne stvarí priče , navade, stare vere”, Slovenski glasnik, 12: 309–310 , "cinci legende" potrivit Marks (1990), p. 325. Marks, Ljiljana (1990), „Legends about the Grabancijaš Dijak in the 19th Century and in Contemporary Writings”, Acta Ethnographica Hungarica, 54 (2): 319–336, doi:10.1556/AEthn.54.2009.2.5

inslav.ru

Plotnikova (2001), p. 306. Plotnikova, Anna (2001), „Ethnolinguistic phenomena in Boundary Balkan Slavic areas” (PDF), Славянская диалектная лексика и лингвогеография, 7: 301–308
Boyadzhieva (1931), p. 31 Boyadzhieva (1931), citat de Plotnikova (2001), p. 306 Boyadzhieva, Yordanka (1931). „Кюстендилските полчани и техният говор” [Oamenii din Kiustendil și limba lor] (în bulgară). 7. Plotnikova, Anna (2001), „Ethnolinguistic phenomena in Boundary Balkan Slavic areas” (PDF), Славянская диалектная лексика и лингвогеография, 7: 301–308
Benovska-Sabkova, Milena (1995) Змеят в българския фолклор [Șerpi în folclorul bulgar], pp. 47–50, citat de Plotnikova (2001), p. 306 Plotnikova, Anna (2001), „Ethnolinguistic phenomena in Boundary Balkan Slavic areas” (PDF), Славянская диалектная лексика и лингвогеография, 7: 301–308
Plotnikova (2001), p. 306 citând Boyadzhieva (1931), p. 213 Plotnikova, Anna (2001), „Ethnolinguistic phenomena in Boundary Balkan Slavic areas” (PDF), Славянская диалектная лексика и лингвогеография, 7: 301–308 Boyadzhieva, Yordanka (1931). „Кюстендилските полчани и техният говор” [Oamenii din Kiustendil și limba lor] (în bulgară). 7.

jstor.org

Popova, Assia (1987), „La naissance des dragons”, Civilisations, Institut de Sociologie de l'Université de Bruxelles, 37 (2), p. 56 JSTOR 41229340

ljubljana-slovenia.com

„The Legend of the Ljubljana Dragon”. Ljubljana (în engleză). 15 ianuarie 2015. Arhivat din original la 9 noiembrie 2021. Accesat în 9 noiembrie 2021.

muni.cz

is.muni.cz

Cigán, Ing. Mgr. Michal (2016). Anthropological and Philological Analysis of Social and Gender Relations in Indo-European Myths Priest-King of the Warriors and Witch-Queen of the Others (Teză). Masaryk University.

web.archive.org

Slaveykov (2014), p. 70. Slaveykov, Racho (2014). Bulgarian Folk Traditions and Beliefs. Tradus de Cheshmedzhieva-Stoycheva, Desislava. BookBaby. ISBN 978-9548898508. ^{[nefuncțională – arhivă]} [traducere a Slaveykov (2005)]
- „The Legend of the Ljubljana Dragon”. Ljubljana (în engleză). 15 ianuarie 2015. Arhivat din original la 9 noiembrie 2021. Accesat în 9 noiembrie 2021.
- „Slovenia's Ljubljana Dragon - Where Dragons are Part of History”. Decide Your Adventure (în engleză). 17 septembrie 2016. Arhivat din original la 9 noiembrie 2021. Accesat în 9 noiembrie 2021.

wikidata.org

Kremenliev clasifică zmei-ii împreună cu nimfele samodivi^⁠(d) și samovili, despre care scrie că sunt șerpuitoare înaripate.
Тугарин // Мифологический Словарь / Ed. Елеазар Мелетинский^⁠(d). — М.: Советская Энциклопедия, 1991.

wikipedia.org

bg.wikipedia.org

Georgieva (1985), p. 59. Georgieva, Ivanička (1985). Bulgarian Mythology. Tradus de Vessela Zhelyazkova. Svyat Publishers. [traducere a Georgieva (1983)]
- Slaveykov (2014), p. 70. Slaveykov, Racho (2014). Bulgarian Folk Traditions and Beliefs. Tradus de Cheshmedzhieva-Stoycheva, Desislava. BookBaby. ISBN 978-9548898508. ^{[nefuncțională – arhivă]} [traducere a Slaveykov (2005)]
  - Marinov (1981), p. 596 Marinov, Dimitar (1981) [1914]. Народна вяра и религиозни народни обичаи [Credințe populare și obiceiuri populare religioase] (în bulgară). Veleva, Maria G. Sofia: Nauka i izkustvo.
  - Marinov (1981), p. 596 Marinov, Dimitar (1981) [1914]. Народна вяра и религиозни народни обичаи [Credințe populare și obiceiuri populare religioase] (în bulgară). Veleva, Maria G. Sofia: Nauka i izkustvo.
  - Marinov (1981) Narodna viara i relighiozni narodni obiceai, p. 596 Colecționate de Vlesovo în preajma Burgas. Marinov, Dimitar (1981) [1914]. Народна вяра и религиозни народни обичаи [Credințe populare și obiceiuri populare religioase] (în bulgară). Veleva, Maria G. Sofia: Nauka i izkustvo.
  - Georgieva (1985), pp. 62–63. Georgieva, Ivanička (1985). Bulgarian Mythology. Tradus de Vessela Zhelyazkova. Svyat Publishers. [traducere a Georgieva (1983)]
    - Georgieva (1985), p. 63. Georgieva, Ivanička (1985). Bulgarian Mythology. Tradus de Vessela Zhelyazkova. Svyat Publishers. [traducere a Georgieva (1983)]
      ru.wikipedia.org
      - Иван Быкович
      - Буря-богатырь Иван коровий сын
      sl.wikipedia.org
      - Kropej (2012), p. 111. Kropej, Monika (2012), „Some Social Aspects of Bulgarian Folksongs”, The Journal of American Folklore, Slavic Folklore: A Symposium, Založba ZRC: 108–
      - Grafenauer, Ivan (1956), p. 324, citat de Kropej (2012), p. 111 Kropej, Monika (2012), „Some Social Aspects of Bulgarian Folksongs”, The Journal of American Folklore, Slavic Folklore: A Symposium, Založba ZRC: 108–
      zh.wikipedia.org
      - După cum indică Popova (1987), p. 56, credința că șarpele se transformă în dragon se găsește și în China, fiind atestată de exemplu în Shuyiji (zh) („Mărturii ale unor chestiuni ciudate”), însă în versiunea chineză șarpele se transformă într-un dragon propriu-zis în „500 de ani de înmulțit cu 3”. Se citează Clébert, Jean Paul (1971) Bestiaire fabuleux, p. 157
      en.wikipedia.org
      - Adjectivul sura (сура) a fost tradus în franceză ca fauve (fov ) de către Auguste Dozon;^[58] Oxenford, bazându-se pe Dozon, a atribuit pentru lamia culoarea numită în engleză fallow ( ).^[54]

wikisource.org

ro.wikisource.org

W. R. M. (1911). „Russian Literature”. În Chisholm, Hugh. Encyclopædia Britannica. 23 (ed. 11). Cambridge University Press. pp. 914–915.

zrc-sazu.si

sms.zrc-sazu.si

Marjanić (2010), p. 132–133, nota 16, citând Banović, Stjepan (1918), "Vjerovanja (Zaostrog u Dalmaciji)", Zbornik za narodni život i običaje Južnih Slavena 23, p. 213. Marjanić, Suzana (2010). „Dragon and Hero, or How to Kill a Dragon –on the Example of the Legends of Međimurjeabout the Grabancijaš and the Dragon” (PDF). Studia mythologica Slavica. 13: 270. doi:10.3986/sms.v13i0.1644 .
Marjanić (2010), p. 130. Marjanić, Suzana (2010). „Dragon and Hero, or How to Kill a Dragon –on the Example of the Legends of Međimurjeabout the Grabancijaš and the Dragon” (PDF). Studia mythologica Slavica. 13: 270. doi:10.3986/sms.v13i0.1644 .

Dragonul slav (Romanian Wikipedia)

academia.edu

bibliotekar.ru

books.google.com

decideyouradventure.com

doi.org

inslav.ru

jstor.org

ljubljana-slovenia.com

muni.cz

is.muni.cz

web.archive.org

wikidata.org

wikipedia.org

bg.wikipedia.org

ru.wikipedia.org

sl.wikipedia.org

zh.wikipedia.org

en.wikipedia.org

wikisource.org

ro.wikisource.org

zrc-sazu.si

sms.zrc-sazu.si