Genocidul armean (Romanian Wikipedia)

Toranian, Ara (2014). „Interview de Duygu Tasalp, Le carnet noir de Talât Pacha”. Nouvelle d'Arménie Magazine (în franceză) (210): 44–49. ISSN 1245-4125. Accesat în 24 februarie 2015.

agos.com.tr

Vahakn Keşişyan (27 februarie 2015). „Did the Muslim Brotherhood burn 1915 documents?” (în engleză). agos.com.tr. Accesat în 22 martie 2015.

amnesty.org

web.amnesty.org

Amnesty international (23 mai 2005). „Turquie. Le gouvernement doit répondre aux préoccupations sur le nouveau code pénal” (în franceză). Arhivat din original la 30 octombrie 2007. Accesat în 2 aprilie 2008.

amnesty.org

Amnesty International (22 mai 2005). „Turkey: Freedom of expression/torture/prisoners of conscience” (în franceză). Arhivat din original la 27 iulie 2014. Accesat în 28 ianuarie 2019.

amnestyinternational.be

„Turquie - Le tribunal abandonne les poursuites contre le romancier Orhan Pamuk” (în franceză). amnestyinternational.be. 23 ianuarie 2006. Accesat în 27 iunie 2011. .

archive.org

ia600602.us.archive.org

Katchaznouni, Hovannès (1955). The Armenian Revolutionary Federation Has Nothing to Do Anymore (PDF) (în engleză). New York: Armenian Information Service. p. 5. . Prima ediție în armeană, 1923

armenews.com

Cathédrale apostolique arménienne des Saints Traducteurs de Marseille (22 februarie 2013). „Communiqué de presse : un monument contre la négation d'un génocide” [Comunicat de presă: un monument împotriva negării unui genocid] (PDF). armenews.com. Arhivat din original (pdf) la 23 septembrie 2015. Accesat în 2 septembrie 2016. .
« Pétition d’excuse vis-à-vis des Arméniens : La guerre d’internet a débuté en Turquie » dans Les Nouvelles d'Arménie, 19 decembrie 2008, lire en ligne^{[nefuncțională]} (page consultée le 23 décembre 2008)].

armenian-genocide.org

„Monument and Avenue of 24 April 1915 in Decines, France”. armenian-genocide.org (în engleză). Parametru necunoscut |extrait= ignorat (ajutor).
UN Sub-commission on prevention of discrimination and protection of minorities, sesiunea 38, E/CN.4/Sub.2/1985/6, 2 iulie 1985 Online la http://www.armenian-genocide.org/Affirmation.169/current_category.6/affirmation_detail.html accesat la 31 martie 2008.

armenian.ch

Association Suisse-Arménie, „Reconnaissance du génocides des Arméniens” disponibil online (accesat la 2 mai 2011)].

armeniangenocidereparations.info

Theriault, Henry C.; de Zayas, Alfred; McCalpin, Jermaine O.; Papian, Ara (septembrie 2014). Reparations for the Armenian genocide. The report of the Armenian genocide reparations study group (pdf) (în engleză). Accesat în 20 martie 2015. .

armenianweekly.com

Bedrosyan, Raffi (29 iulie 2013). „The Real Turkish Heroes of 1915”. The Armenian Weekly (în engleză).

armenweb.org

R.P. Materne Muré (30 octombrie 1920). „Témoignage d'un Père Franciscain, le R.P. Materne Muré” (în franceză). armenweb.org. Accesat în 20 martie 2015. On dit que seulement le matin du 11 février les chrétiens y réfugiés s'aperçurent du départ et alors une foule de 2,000 personnes se lança dans les rues pour rejoindre ceux qui déjà étaient en route avec moi. Ce sont les 2,000 dont les Etudes (page 577) parlent et qui furent presque tous massacrés, non par les bandes turques qu'ils rencontrèrent en route mais par les habitants turcs de Marache, qui coururent après eux en les tuant à coups de haches et de couteaux, quelques-uns même eurent la tête sciée. Les survivants, deux ou trois personnes, parmi lesquelles était M. Serop Kharlakian, nous rejoignirent le même jour et ce dernier me raconta ces particularités navrantes.

asambleanacional.gob.ve

Asamblea Nacional (14 iulie 2005). „Sesión ordinaria des día jueves 14 de julio de 2005” (în spaniolă). Accesat în 23 martie 2009. .

assemblee-nationale.fr

Raport în numele comisiei de legi constituționale, de legislație și administrație a Republicii pentru propunerea de legi (nr. 3030) a lui Didier Migaud și a mai multor colegi ai săi, completând legea nr. 2001-70 din 29 ianuarie 2001 relativ la recunoașterea Genocidului Armean din 1915, de Christophe Masse, deputat, 16 mai 2006, p. 8 disponibil online (pagină accesată la 31 martie 2008)].
Assemblée nationale, Archives de la XI^e législature, „Génocide arménien”, 30 ianuarie disponibil online (accesat la 31 martie 2008)].

bbc.co.uk

news.bbc.co.uk

Sarah Rainsford (24 ianuarie 2007). „Solidarity marks editor's funeral”. BBC News. Accesat în 2 aprilie 2008.

books.google.com

Georgeon, François (2003). Abdülhamid II. Le sultan calife (în franceză). Paris: Fayard. pp. 292–293. ISBN 9782213648286. Accesat în 24 februarie 2015.
John Horne (2012). A Companion to World War I. Ethnic conflict from the Balkans to Anatolia to the Caucasus (în engleză). Chichester, Regatul Unit: John Wiley & Sons. p. 724. ISBN 1119968704.
Dadrian, Vahakn (1995). Autopsie du génocide arménien (în franceză). Belgia: Complexe. 73-76. ISBN 9782870275702. Accesat în 11 martie 2015.
Duclert, Vincent (4 martie 2015). „Chapitre 7 : La France et le génocide oublié : De l'indifférence à la responsabilité (1938-2015)”. La France face au génocide des Arméniens (în franceză). Paris: Fayard. ISBN 9782213682242. Accesat în 15 martie 2015. .
Bozarslan, Hamit; Duclert, Vincent; Kévorkian, Raymond H. (12 martie 2015). Comprendre le génocide des arméniens, 1915 à nos jours (în franceză). Tallandier. ISBN 9791021006751. Accesat în 19 martie 2015. L'échec des Alliés et l'oubli des contemporains
Anahide Ter Minassian, 1918-1920 — La République d'Arménie, Bruxelles, éditions Complexe, 1989 (réimpr. 2006), 323 p. [détail de l’édition] (ISBN 2-8048-0092-X, lire en ligne).
Michael Gunter (2011). Armenian History and the Question of Genocide (în engleză). Palgrave Macmillan. p. 58. ISBN 9780230110595.
Richard G. Hovannisian (2007). [Genocidul armean, p. 332, pe Google Books The Armenian Genocide. Cultural and Ethical Legacies] Verificați valoarea |url= (ajutor) (în engleză). Transaction Publishers. p. 332. ISBN 9781412806190. .
(en) Yair Auron, The banality of indifference: Zionism & the Armenian genocide, Transaction Publishers, 2000 (ISBN 978-0-7658-0881-3, lire en ligne), p. 44.

byu.edu

net.lib.byu.edu

(en) « Texte intégral du traité de Sèvres » (accesat la 31 mars 2008).

cairn.info

Latour, Francis (2005). „Les relations entre le Saint-Siège et la sublime porte à l'épreuve du génocide des chrétiens d'orient pendant la Grande Guerre” [Relațiile între Sfântul Scaun și Sublima Poartă în fața genocidului creștinilor din Orient în timpul Marelui Război]. Guerres mondiales et conflits contemporains (219): 31–43. ISBN 9782130553960. Accesat în 19 martie 2015.

camera.it

Camera dei Deputati (17 noiembrie 2000). „Risoluzioni” (în italiană). Accesat în 23 martie 2009.

cdca.asso.fr

Sherif Bassiouni (interview), « Génocide et réparations » Arhivat în 2 decembrie 2006, la Wayback Machine.,‎ 31 mars 2008.
Ara Sarafian, « Réexamen du "débat sur les archives ottomanes" » lire en ligne^{[nefuncțională]} (page consultée le 2 avril 2008)].

chd.lu

Chambre des Députés. „Résolution de M. Laurent Mosar relative à la reconnaissance du génocide de l'Empire ottoman contre la nation arménienne” (în franceză). Accesat în 29 mai 2016.

congreso.gov.py

Cámara de Senadores (29 octombrie 2015). „Resultados de la sesión ordinaria” (în spaniolă). Accesat în 29 mai 2016. ^{[nefuncțională]}

europa.eu

eur-lex.europa.eu

« Résolution du 18 juin 1987 sur une solution politique de la question arménienne »^{[nefuncțională]}, Journal officiel, C, 190, 20 juillet 1987, p. 0119.

france24.com

„Les Arméniens cachés de Turquie en quête d'identité” (în franceză). france24.com. 20 aprilie 2015. Accesat în 26 februarie 2017. .
« Centenaire du génocide arménien : les provocations d'Erdogan », sur france24.com,‎ 11 février 2015.

franceinter.fr

„Patrick Devedjian: «Une reconnaissance implicite du génocide»” (în franceză). www.franceinter.fr. 23 aprilie 2014. Accesat în 18 martie 2015. Parametru necunoscut |auteur= ignorat (posibil, |author=?) (ajutor)

francetvinfo.fr

Pour la première fois, la Turquie présente ses condoléances aux "petits-fils des Arméniens tués en 1915", France TV info, 23 aprilie 2014.

free.fr

j.poitou.free.fr

„Discours de Jean Jaurès à la Chambre des Députés, Paris, 3 novembre 1896” (PDF) (în franceză). Arhivat din original (PDF) la 24 februarie 2015. Accesat în 24 februarie 2015.

genocide-museum.am

„US House of Representatives Joint Resolution 247” (în engleză). 12 septembrie 1984. Accesat în 31 martie 2008. ^{[nefuncțională]}

genocidewatch.org

„Statement of the Institute on the Holocaust and Genocide” (în engleză). Genocide Watch. 30 mai 2005. Arhivat din original la 23 mai 2006. Accesat în 28 decembrie 2008.

geo.fr

Guinet, Cyril (5 februarie 2019). „La Turquie glorifie toujours l'esprit de conquête” [Turcia încă mai glorifică spiritul de cuceritor]. Geo.fr (în franceză). Accesat în 4 iunie 2019.

gouv.qc.ca

www2.publicationsduquebec.gouv.qc.ca

Loi proclamant le Jour commémoratif du génocide arménien (L.R.Q. c. J-0.2) disponibil online .

hist.net

Hans-Lukas Kieser (iulie 1993). „Les Kurdes alévis face au nationalisme turc kémaliste”. hist.net (în franceză). Arhivat din original la 29 august 2011. Accesat în 26 februarie 2017.
Hans-Lukas Kieser (2004). „Macro et micro histoire autour de la Conférence sur le Proche-Orient tenue à Lausanne en 1922–23”. hist.net. Arhivat din original la 3 martie 2016. Accesat în 20 martie 2015.

histoiredesmedias.com

Petiția „Libertate pentru istorie”, 12 decembrie 2005, în Histoire de médias disponibil on-line Arhivat în 9 martie 2016, la Wayback Machine. (accesat la 2 aprilie 2008)].

ier.ma

ou encore ce document Arhivat în 24 septembrie 2015, la Wayback Machine. à propos des réparations en droit international (le document traite principalement du cas du Rwanda).

imprescriptible.fr

François Surbezy (1911). Les Affaires d'Arménie et l'intervention des puissances européennes (de 1894 à 1897) (în franceză). Universitatea din Montpellier. Accesat în 31 martie 2008.
Kévorkian, Raymond (1999). Revue d'histoire arménienne contemporaine (în franceză). 3. Paris. ISSN 1259-4873. Accesat în 1 martie 2015.
Carzou 1975. , http://www.imprescriptible.fr/carzou/p2c4 Arhivat în 12 noiembrie 2016, la Wayback Machine..
Ternon 1989, p. 27. Ternon, Yves (1989). Enquête sur la négation d'un génocide. Marseille: Éditions Parenthèses. ISBN 978-2863640524. LCCN 90111181. . 229 de pagini.
„le nombre des populations déplacées et les principaux axes de déportation” (în franceză). Imprescriptible.fr. Accesat în 5 septembrie 2008. .
„Imprescriptible.fr: le génocide des Arméniens de Diarbékir” (în franceză). Accesat în 5 septembrie 2008. .
„Note du Département à l'Agence Havas”. imprescriptible.fr (în franceză). 24 mai 1915. Accesat în 11 martie 2015.
Ternon 1989. , partea III, capitolul IV. Ternon, Yves (1989). Enquête sur la négation d'un génocide. Marseille: Éditions Parenthèses. ISBN 978-2863640524. LCCN 90111181. . 229 de pagini.
Carzou 1975. , http://www.imprescriptible.fr/carzou/p3c1g Arhivat în 3 martie 2016, la Wayback Machine..
Carzou 1975. , http://www.imprescriptible.fr/carzou/p3c1f Arhivat în 3 martie 2016, la Wayback Machine..
Rapports et documents relatifs au génocide arménien, www.imprescriptible.fr
Bryan, William Jennings (29 mai 1915). „Avertissement des Alliés adressé au Gouvernement ottoman” (în franceză). Département d’État. Accesat în 18 martie 2015.
Aristide Briand (7 noiembrie 1916). „Lettre du 7 novembre 1916 de M. Aristide Briand, Président du Conseil, Ministre des Affaires étrangères, à M. Louis Martin, sénateur du Var”. http://www.imprescriptible.fr/. Accesat în 18 martie 2015. Legătură externa în |site= (ajutor)
G. Sbordonne (31 mai 1915). „Les événements de Van d'après l'agent consulaire italien”. http://www.imprescriptible.fr/ (în franceză). Accesat în 19 martie 2015. Legătură externa în |site= (ajutor)
În Bulletin d'information de la JAC, nr. 15 (avril 2004): „« Communiqué de l'AACF à propos du Génocide »” (în franceză). Accesat în 31 martie 2008.
Lire Kévorkian : lire en ligne (page consultée le 5 septembre 2008)].
Kouymjian, Dickran (1999). „La confiscation des biens et la destruction des monuments historiques comme manifestations du processus génocidaire”. L'actualité du génocide des arméniens. Paris: Edipol. ISBN 2913444075. Arhivat din original la 4 mai 2015. Accesat în 20 martie 2015. Parametru necunoscut |auteurs ouvrage= ignorat (ajutor)
Kévorkian, Raymond (1999). Revue d'histoire arménienne contemporaine. 3. Paris. ISSN 1259-4873. Accesat în 20 martie 2015.
« Procès des Unionistes : 1918-1920 », sur http://www.imprescriptible.fr/,‎ 1920 (accesat la 19 mars 2015).
Sait Çetinoğlu (iulie 2007). „Révéler la vérité sur 1915 revient à décrypter les secrets de la fondation de la république de Turquie” (în franceză). www.imprescriptible.fr. Accesat în 20 martie 2015. .
Claude Mutafian (2005). Le génocide des Arméniens: 90 ans après: 1915-2005. Lyon: Conseil de coordination des organisations arméniennes de France. (OCLC 123483189, disponibil on-line).
Claude Mutafian, « 1918. Échec turc en Arménie orientale », Imprescriptible.fr,‎ 2005 (accesat la 15 décembre 2009).
Jean-Varoujean Gureghian, « Le génocide des Arméniens : résumé historique », Imprescriptible.fr,‎ octobre 1999 (accesat la 15 décembre 2009).
„Tratatul de la Sèvres”. www.imprescriptible.fr. 10 august 1920. Accesat în 20 martie 2015.
Claude Mutafian, Le génocide des Arméniens, 90 ans après, CCAF, 2005, „L'avalanche des reconnaissances du génocide” accesibil online (pagină accesată la 31 martie 2008)].

independent.co.uk

Robert Fisk (21 octombrie 2012). „Photograph links Germans to 1915 Armenia genocide”. The Independent (în engleză). Accesat în 15 martie 2015. .

independent.com.mt

Keith Micallef (19 aprilie 2012). „Turkey's EU Minister, Judge Giovanni Bonello And the Armenian Genocide - 'Claim about Malta Trials is nonsense'” (în engleză). independent.com.mt. Accesat în 20 martie 2015.

instituteforthestudyofgenocide.org

„Action Alert, 15 iulie 2005” (în engleză). Institute for the Study of Genocide. Arhivat din original la 30 decembrie 2008. Accesat în 28 decembrie 2008.

kultur.gov.tr

Ministerul Culturii și Turismului din Republica Turcia. „Assertions arméniennes et vérité” (în franceză).

lematin.ch

AFP/Newsnet (23 aprilie 2015). „Génocide arménien: 1,5 million de victimes canonisées”. Le Matin (în franceză). Arhivat din original la 10 septembrie 2015. Accesat în 24 aprilie 2015.

lemonde.fr

Isabelle Mandraud (14 mai 2015). „Le peuple oublié d'Arménie” (în franceză). lemonde.fr. Accesat în 17 mai 2015. .
Guillaume Perrier (28 ianuarie 2014). „M. Hollande appelle Ankara à faire son « travail de mémoire » sur la tragédie arménienne”. Le Monde. Accesat în 20 martie 2015.
Perrier, Guillaume (11 iunie 2013). „Sous le parc occupé d'Istanbul, un cimetière arménien” [Sub parcul ocupat din Istanbul, un cimitir armenesc] (în franceză). Le Monde. :
„Un mémorial au génocide arménien fut même brièvement construit dans le cimetière, à la place de l'hôtel Divan. Le monument subsista de 1919 à 1922, avant d'être détruit à son tour.”
AFP (23 aprilie 2015). „L'Eglise arménienne a canonisé les victimes du génocide des Arméniens”. Le Monde (în franceză). Accesat în 24 aprilie 2015.
Marie Jégo. „Des intellectuels turcs s'émeuvent d'une «montée du nationalisme»”. Le Monde. Accesat în 2 aprilie 2008. .
Guillaume Perrier (17 decembrie 2005). „Le procès de M. Pamuk divise le pouvoir turc”. Le Monde. Accesat în 2 aprilie 2008.
Gaïdz Minassian (4 decembrie 2008). „"Un acte honteux. Le génocide arménien et la question de la responsabilité turque", de Taner Akçam”. Le Monde. ISSN 1950-6244. Accesat în 9 mai 2018. .

denisdonikian.blog.lemonde.fr

Erwan Kerivel (2013). Fils du Soleil, Arméniens et Alévis du Dersim (în franceză). Editions Sigest. ISBN 978-2917329610. Arhivat din original la 27 februarie 2017. Accesat în 28 ianuarie 2019.

bigbrowser.blog.lemonde.fr

Article « Big Browser » En Turquie, une nouvelle génération moins hostile au terme de « génocide » arménien sur le blog Lemonde.fr Arhivat în 7 septembrie 2016, la Wayback Machine..

les

Serge Kaganski, « The Cut », sur http://www.les^[nefuncțională]inrocks.com/,‎ 13 janvier 2015 (accesat la 21 mars 2015).

lesinrocks.com

Serge Kaganski, « The Cut », sur http://www.les^[nefuncțională]inrocks.com/,‎ 13 janvier 2015 (accesat la 21 mars 2015).

liberation.fr

Marc Semo (10 aprilie 2015). „Turquie : la renaissance des Arméniens cachés” (în franceză). Accesat în 19 aprilie 2015. ^{[nefuncțională]}

loc.gov

lccn.loc.gov

Ternon 1989, p. 27. Ternon, Yves (1989). Enquête sur la négation d'un génocide. Marseille: Éditions Parenthèses. ISBN 978-2863640524. LCCN 90111181. . 229 de pagini.
Ternon 1989. , partea III, capitolul IV. Ternon, Yves (1989). Enquête sur la négation d'un génocide. Marseille: Éditions Parenthèses. ISBN 978-2863640524. LCCN 90111181. . 229 de pagini.

lorientlejour.com

AFP (13 ianuarie 2015). „Moins de 10% des Turcs pour la reconnaissance d'un génocide arménien” (în franceză). lorientlejour.com. Accesat în 18 martie 2015.
AFP, « Erevan se retire du protocole de normalisation de ses relations avec Ankara », L'Orient-Le jour,‎ 16 février 2015 (lire en ligne).

lrs.lt

www3.lrs.lt

Seimas de la République de Lituanie (15 decembrie 2009). „Rezoliucija dėl armėnų tautos genocido pripažinimo” (în lituaniană). Accesat în 23 martie 2009.

metapress.com

utpjournals.metapress.com

Hanniba Travisl (decembrie 2006). „'Native Christians Massacred': The Ottoman Genocide of the Assyrians During World War I”. Genocide Studies and Prevention (în engleză). 1 (3): 327–371.

mfa.am

Ministère des affaires étrangères de la République d'Arménie, « Génocide » Arhivat în 2 aprilie 2015, la Wayback Machine., sur mfa.am (accesat la 23 martie 2015).

monde-diplomatique.fr

Taner Akçam, « Le tabou du génocide arménien hante la société turque », Le Monde diplomatique,‎ 2 juillet 2001 2008 (lire en ligne).
Vicken Cheterian, « Les ratés de la réconciliation turco-arménienne », Le monde diplomatique,‎ 26 janvier 2012 (lire en ligne).

noravank.am

„On history and actual problems of Armenians of Dersim” (în engleză). noravank.am. 30 septembrie 2010. Accesat în 26 februarie 2017. .

nouvelobs.com

permanent.nouvelobs.com

Cette dernière estimation est avancée par les Arméniens eux-mêmes, lire « Ankara choqué par une loi française », dans Le Nouvel Observateur, 8 octobre 2006 lire en ligne (page consultée le 31 mars 2008)].

forum.nouvelobs.com

„Forums avec Pierre Vidal-Naquet”, în Le Nouvel Observateur, 24 ianuarie 2005 disponibil on-line^{[nefuncțională]} (accesat la 2 aprilie 2008)].

ofpra.gouv.fr

„Soixantenaire de la convention de New-York du 28 septembre 1954 relative au statut des apatrides” (PDF) (în franceză). OFPRA^⁠(d). 2014. Arhivat din original (pdf) la 22 martie 2015. Accesat în 20 martie 2015.

ozurdiliyoruz.com

„Site oficial al petiției özür diliyorum” (în turcă). Accesat în 17 decembrie 2008. .

rfi.fr

Jérôme Bastion (15 aprilie 2005). „La Turquie propose une "commission-vérité" à l'Arménie”. RFI. Arhivat din original la 20 aprilie 2008. Accesat în 2 aprilie 2008.

rollingstone.com

(en) Kory Grow, « Genocide and Kim Kardashian: The Bloody History Behind System of a Down's Tour », sur http://www.rollingstone.com/,‎ 8 janvier 2015 (accesat la 21 mars 2015).

rsf.org

Reporters sans frontières, « L'entrée en vigueur du nouveau code pénal ajournée », 31 mars 2005 lire en ligne (page consultée le 2 avril 2008)].

rts.ch

Fabien Hünenberger (22 aprilie 2015). „Canonisation massive des victimes du génocide arménien” (audio). Juste Ciel (în franceză). rts.ch. Accesat în 24 aprilie 2015.

senado.leg.br

www12.senado.leg.br

Senado Federal (2 iunie 2015). „Senado aprova voto de solidariedade ao povo armênio no centenário de genocídio” (în portugheză). Accesat în 29 mai 2016.

senador.cl

Senado (5 iunie 2007). „Senado pide al gobierno que adhiera al reconocimiento de que en Armenia se cometió genocidio durante el imperio otomano” (în spaniolă). Accesat în 23 martie 2007. ^{[nefuncțională]}.

senate.be

„Proposition de résolution relative au génocide des Arméniens de Turquie en 1915”, Annales parlementaires, Sénat, sesiunea 1996-97, 8 octombrie 1997 disponibil online (accesat la 31 martie 2008)]; adoptată de Senat la 26 martie 1998: Annales parlementaires, Senat, sesiunea 1997-98, 26 martie 1998 disponibil online (accesat la 31 martie 2008)].

slate.fr

Ariane Bonzon (24 aprilie 2012). „Les «Arméniens cachés», secret de famille, secret d'Etat” [«Armenii ascunși», secret de familie, secret de stat] (în franceză). Accesat în 19 aprilie 2015. .
Ariane Bonzon, « Le génocide arménien, «G word» pour les Turcs », sur http://www.slate.fr/,‎ 22 décembre 2011 (accesat la 18 mars 2015) : « «Dire aujourd’hui que ce qui s’est passé en 1915 est un génocide, c’est dire implicitement que la République s’est construite sur le plus grave des crimes contre l’humanité, que les auteurs de cette République turque sont génocidaires, donc que ses fondements sont viciés», analyse Robert Aydabirian.

swissinfo.org

Swissinfo, „Le Conseil national reconnaît le génocide arménien”, 16 decembrie 2003 disponibil online Arhivat în 3 mai 2021, la Wayback Machine. (accesat la 31 martie 2008)].

taraf.com.tr

arsiv.taraf.com.tr

Ozan Çinar (24 aprilie 2012). „Naziler stajı 1915'te yaptı”. www.taraf.com.tr. Arhivat din original la 2 aprilie 2015. Accesat în 22 martie 2015. Ermeni soykırımının yașandığı I. Büyük Savaș döneminde Osmanlı ordusunda görevli 7 binin üzerindeki Alman subayın önemli bir bölümü, kendi ülkelerine döndükten sonra Nazi Partisi'nin kurulmasında yer alarak Alman siyaseti ile ordusunun kilit pozisyonlarında görev yapacaklardır. Parametru necunoscut |langue= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)

the-stationery-office.co.uk

parliament.the-stationery-office.co.uk

(en) House of Commons Debates, Hansard Volume, Session 2003-04, vol. 426, 8 novembre 2004 lire en ligne (page consultée le 2 avril 2008)].

umich.edu

umd.umich.edu

(en) Dennis R. Papazian, « "Misplaced Credulity:" Contemporary Turkish Attempts to Refute the Armenian Genocide », dans Armenian Review, n^o 45 (1992), révisé en 2001, p. 185 lire en ligne Arhivat în 26 noiembrie 2006, la Wayback Machine. (page consultée le 17 juillet 2008)].

umn.edu

chgs.umn.edu

„126 Holocaust Scholars affirm the incontestable fact of the Armenian Genocide and urge Western Democracies to officially reconize it” (în engleză). Center for Holocaust & Genocide Studies, University of Minnesota. 9 iunie 2000. Arhivat din original la 28 iunie 2010. Accesat în 28 decembrie 2008.

un-echo-israel.net

„Le Grand Rabbin d'Israël reconnaît le génocide arménien”, după Yediyot Aharonot, 24 noiembrie 2005. Disponibil online (accesat la 31 martie 2008) Arhivat în 28 septembrie 2007, la Wayback Machine..

univ-perp.fr

mjp.univ-perp.fr

„Congresul de la Berlin din 1878, Articolul 61”. mjp.univ-perp.fr (în franceză). 1878. Accesat în 24 februarie 2015.

vatican.va

press.vatican.va

Anita S. Bourdin (6 iulie 2011). „Génocide arménien : des précisions sur la publication du Saint-Siège” (în franceză). http://www.zenit.org/. Accesat în 19 martie 2015. Legătură externa în |publisher= (ajutor). Vezi și www.vatican.va, 5 iulie 2011: Intervento Di S.E. Mons. Sergio Pagano.
„San Gregorio di Narek Dottore della Chiesa Universale”. press.vatican.va (în italiană). 21 februarie 2015. Accesat în 23 februarie 2015. .

web.archive.org

„Discours de Jean Jaurès à la Chambre des Députés, Paris, 3 novembre 1896” (PDF) (în franceză). Arhivat din original (PDF) la 24 februarie 2015. Accesat în 24 februarie 2015.
Carzou 1975. , http://www.imprescriptible.fr/carzou/p2c4 Arhivat în 12 noiembrie 2016, la Wayback Machine..
Carzou 1975. , http://www.imprescriptible.fr/carzou/p3c1g Arhivat în 3 martie 2016, la Wayback Machine..
Carzou 1975. , http://www.imprescriptible.fr/carzou/p3c1f Arhivat în 3 martie 2016, la Wayback Machine..
Ozan Çinar (24 aprilie 2012). „Naziler stajı 1915'te yaptı”. www.taraf.com.tr. Arhivat din original la 2 aprilie 2015. Accesat în 22 martie 2015. Ermeni soykırımının yașandığı I. Büyük Savaș döneminde Osmanlı ordusunda görevli 7 binin üzerindeki Alman subayın önemli bir bölümü, kendi ülkelerine döndükten sonra Nazi Partisi'nin kurulmasında yer alarak Alman siyaseti ile ordusunun kilit pozisyonlarında görev yapacaklardır. Parametru necunoscut |langue= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
Kouymjian, Dickran (1999). „La confiscation des biens et la destruction des monuments historiques comme manifestations du processus génocidaire”. L'actualité du génocide des arméniens. Paris: Edipol. ISBN 2913444075. Arhivat din original la 4 mai 2015. Accesat în 20 martie 2015. Parametru necunoscut |auteurs ouvrage= ignorat (ajutor)
Hans-Lukas Kieser (iulie 1993). „Les Kurdes alévis face au nationalisme turc kémaliste”. hist.net (în franceză). Arhivat din original la 29 august 2011. Accesat în 26 februarie 2017.
Erwan Kerivel (2013). Fils du Soleil, Arméniens et Alévis du Dersim (în franceză). Editions Sigest. ISBN 978-2917329610. Arhivat din original la 27 februarie 2017. Accesat în 28 ianuarie 2019.
„Soixantenaire de la convention de New-York du 28 septembre 1954 relative au statut des apatrides” (PDF) (în franceză). OFPRA^⁠(d). 2014. Arhivat din original (pdf) la 22 martie 2015. Accesat în 20 martie 2015.
Hans-Lukas Kieser (2004). „Macro et micro histoire autour de la Conférence sur le Proche-Orient tenue à Lausanne en 1922–23”. hist.net. Arhivat din original la 3 martie 2016. Accesat în 20 martie 2015.
„126 Holocaust Scholars affirm the incontestable fact of the Armenian Genocide and urge Western Democracies to officially reconize it” (în engleză). Center for Holocaust & Genocide Studies, University of Minnesota. 9 iunie 2000. Arhivat din original la 28 iunie 2010. Accesat în 28 decembrie 2008.
„Statement of the Institute on the Holocaust and Genocide” (în engleză). Genocide Watch. 30 mai 2005. Arhivat din original la 23 mai 2006. Accesat în 28 decembrie 2008.
„Action Alert, 15 iulie 2005” (în engleză). Institute for the Study of Genocide. Arhivat din original la 30 decembrie 2008. Accesat în 28 decembrie 2008.
Petiția „Libertate pentru istorie”, 12 decembrie 2005, în Histoire de médias disponibil on-line Arhivat în 9 martie 2016, la Wayback Machine. (accesat la 2 aprilie 2008)].
Cathédrale apostolique arménienne des Saints Traducteurs de Marseille (22 februarie 2013). „Communiqué de presse : un monument contre la négation d'un génocide” [Comunicat de presă: un monument împotriva negării unui genocid] (PDF). armenews.com. Arhivat din original (pdf) la 23 septembrie 2015. Accesat în 2 septembrie 2016. .
AFP/Newsnet (23 aprilie 2015). „Génocide arménien: 1,5 million de victimes canonisées”. Le Matin (în franceză). Arhivat din original la 10 septembrie 2015. Accesat în 24 aprilie 2015.
(en) Dennis R. Papazian, « "Misplaced Credulity:" Contemporary Turkish Attempts to Refute the Armenian Genocide », dans Armenian Review, n^o 45 (1992), révisé en 2001, p. 185 lire en ligne Arhivat în 26 noiembrie 2006, la Wayback Machine. (page consultée le 17 juillet 2008)].
Sherif Bassiouni (interview), « Génocide et réparations » Arhivat în 2 decembrie 2006, la Wayback Machine.,‎ 31 mars 2008.
ou encore ce document Arhivat în 24 septembrie 2015, la Wayback Machine. à propos des réparations en droit international (le document traite principalement du cas du Rwanda).
Amnesty international (23 mai 2005). „Turquie. Le gouvernement doit répondre aux préoccupations sur le nouveau code pénal” (în franceză). Arhivat din original la 30 octombrie 2007. Accesat în 2 aprilie 2008.
Amnesty International (22 mai 2005). „Turkey: Freedom of expression/torture/prisoners of conscience” (în franceză). Arhivat din original la 27 iulie 2014. Accesat în 28 ianuarie 2019.
Article « Big Browser » En Turquie, une nouvelle génération moins hostile au terme de « génocide » arménien sur le blog Lemonde.fr Arhivat în 7 septembrie 2016, la Wayback Machine..
Jérôme Bastion (15 aprilie 2005). „La Turquie propose une "commission-vérité" à l'Arménie”. RFI. Arhivat din original la 20 aprilie 2008. Accesat în 2 aprilie 2008.
Ministère des affaires étrangères de la République d'Arménie, « Génocide » Arhivat în 2 aprilie 2015, la Wayback Machine., sur mfa.am (accesat la 23 martie 2015).
Swissinfo, „Le Conseil national reconnaît le génocide arménien”, 16 decembrie 2003 disponibil online Arhivat în 3 mai 2021, la Wayback Machine. (accesat la 31 martie 2008)].
„Le Grand Rabbin d'Israël reconnaît le génocide arménien”, după Yediyot Aharonot, 24 noiembrie 2005. Disponibil online (accesat la 31 martie 2008) Arhivat în 28 septembrie 2007, la Wayback Machine..

wikidata.org

Ternon 2007, p. 517. Gérard Dédéyan^⁠(d) (coordonator); Ternon, Yves (2007). „Le Génocide de 1915-1916 et la fin de l'Empire ottoman (1914-1923)”. Histoire du peuple arménien. Toulouse: Éd. Privat. ISBN 978-2-7089-6874-5. . Prima ediție în 1982, retipărită în 2007, 991 de pagini
Ternon 2007, p. 525. Gérard Dédéyan^⁠(d) (coordonator); Ternon, Yves (2007). „Le Génocide de 1915-1916 et la fin de l'Empire ottoman (1914-1923)”. Histoire du peuple arménien. Toulouse: Éd. Privat. ISBN 978-2-7089-6874-5. . Prima ediție în 1982, retipărită în 2007, 991 de pagini
Ternon 2007, p. 503. Gérard Dédéyan^⁠(d) (coordonator); Ternon, Yves (2007). „Le Génocide de 1915-1916 et la fin de l'Empire ottoman (1914-1923)”. Histoire du peuple arménien. Toulouse: Éd. Privat. ISBN 978-2-7089-6874-5. . Prima ediție în 1982, retipărită în 2007, 991 de pagini
Ternon 2007, p. 518. Gérard Dédéyan^⁠(d) (coordonator); Ternon, Yves (2007). „Le Génocide de 1915-1916 et la fin de l'Empire ottoman (1914-1923)”. Histoire du peuple arménien. Toulouse: Éd. Privat. ISBN 978-2-7089-6874-5. . Prima ediție în 1982, retipărită în 2007, 991 de pagini
Ternon 2007, p. 529. Gérard Dédéyan^⁠(d) (coordonator); Ternon, Yves (2007). „Le Génocide de 1915-1916 et la fin de l'Empire ottoman (1914-1923)”. Histoire du peuple arménien. Toulouse: Éd. Privat. ISBN 978-2-7089-6874-5. . Prima ediție în 1982, retipărită în 2007, 991 de pagini
Ternon 2007, p. 527. Gérard Dédéyan^⁠(d) (coordonator); Ternon, Yves (2007). „Le Génocide de 1915-1916 et la fin de l'Empire ottoman (1914-1923)”. Histoire du peuple arménien. Toulouse: Éd. Privat. ISBN 978-2-7089-6874-5. . Prima ediție în 1982, retipărită în 2007, 991 de pagini
Ternon 2007, p. 531. Gérard Dédéyan^⁠(d) (coordonator); Ternon, Yves (2007). „Le Génocide de 1915-1916 et la fin de l'Empire ottoman (1914-1923)”. Histoire du peuple arménien. Toulouse: Éd. Privat. ISBN 978-2-7089-6874-5. . Prima ediție în 1982, retipărită în 2007, 991 de pagini
Arshavir Shirakian^⁠(d) (1976). The legacy. Memoirs of an Armenian Patriot (în engleză). Tradus de Sonia Shirakian. Boston: Hairenik Press. OCLC 4836363. (titlul originalului în armeană, Կտակն էր Նահատակներուն)
Christopher J. Walker^⁠(d), „World War I and the Armenian Genocide” în Colectiv (1997). The Armenian People From Ancient to Modern Times (în engleză). II: Foreign Dominion to Statehood: The Fifteenth Century to the Twentieth Century. Palgrave Macmillan. p. 252. ISBN 978-0-333-61974-2. OCLC 59862523.
Vahakn Dadrian^⁠(d) (2004). The history of the Armenian genocide. Ethnic conflict from the Balkans to Anatolia to the Caucasus (în engleză). New York: Berghahn Books. p. 221. ISBN 1-57181-666-6.
Ternon 2007, p. 530-531. Gérard Dédéyan^⁠(d) (coordonator); Ternon, Yves (2007). „Le Génocide de 1915-1916 et la fin de l'Empire ottoman (1914-1923)”. Histoire du peuple arménien. Toulouse: Éd. Privat. ISBN 978-2-7089-6874-5. . Prima ediție în 1982, retipărită în 2007, 991 de pagini
Ternon 2007, p. 533. Gérard Dédéyan^⁠(d) (coordonator); Ternon, Yves (2007). „Le Génocide de 1915-1916 et la fin de l'Empire ottoman (1914-1923)”. Histoire du peuple arménien. Toulouse: Éd. Privat. ISBN 978-2-7089-6874-5. . Prima ediție în 1982, retipărită în 2007, 991 de pagini
„Soixantenaire de la convention de New-York du 28 septembre 1954 relative au statut des apatrides” (PDF) (în franceză). OFPRA^⁠(d). 2014. Arhivat din original (pdf) la 22 martie 2015. Accesat în 20 martie 2015.
Ternon 2007, p. 535. Gérard Dédéyan^⁠(d) (coordonator); Ternon, Yves (2007). „Le Génocide de 1915-1916 et la fin de l'Empire ottoman (1914-1923)”. Histoire du peuple arménien. Toulouse: Éd. Privat. ISBN 978-2-7089-6874-5. . Prima ediție în 1982, retipărită în 2007, 991 de pagini

wikimedia.org

commons.wikimedia.org

Cambon, Paul (1940). Correspondance (în franceză). 1. Paris: Grasset. (disponibil online), „Lettre du 15 février 1895 à sa mère”.

wikisource.org

ro.wikisource.org

International Association of Genocide Scholars, „Letter to Prime Minister Recep Tayyip Erdogan”, 13 iunie 2005, Scrisoare din partea International Association of Genocide Scholars.

worldcat.org

Toranian, Ara (2014). „Interview de Duygu Tasalp, Le carnet noir de Talât Pacha”. Nouvelle d'Arménie Magazine (în franceză) (210): 44–49. ISSN 1245-4125. Accesat în 24 februarie 2015.
Kévorkian, Raymond (1999). Revue d'histoire arménienne contemporaine (în franceză). 3. Paris. ISSN 1259-4873. Accesat în 1 martie 2015.
Arshavir Shirakian^⁠(d) (1976). The legacy. Memoirs of an Armenian Patriot (în engleză). Tradus de Sonia Shirakian. Boston: Hairenik Press. OCLC 4836363. (titlul originalului în armeană, Կտակն էր Նահատակներուն)
Christopher J. Walker^⁠(d), „World War I and the Armenian Genocide” în Colectiv (1997). The Armenian People From Ancient to Modern Times (în engleză). II: Foreign Dominion to Statehood: The Fifteenth Century to the Twentieth Century. Palgrave Macmillan. p. 252. ISBN 978-0-333-61974-2. OCLC 59862523.
Kévrokian, Raymond (2015). „La mise en œuvre du génocide des Arméniens dans la Première Guerre mondiale”. Nouvelles d'Arménie Magazine (în franceză) (217): 45–49. ISSN 1245-4125. |access-date= necesită |url= (ajutor)
Kévorkian, Raymond (1999). Revue d'histoire arménienne contemporaine. 3. Paris. ISSN 1259-4873. Accesat în 20 martie 2015.
Claude Mutafian (2005). Le génocide des Arméniens: 90 ans après: 1915-2005. Lyon: Conseil de coordination des organisations arméniennes de France. (OCLC 123483189, disponibil on-line).
Gaïdz Minassian (4 decembrie 2008). „"Un acte honteux. Le génocide arménien et la question de la responsabilité turque", de Taner Akçam”. Le Monde. ISSN 1950-6244. Accesat în 9 mai 2018. .

youtube.com

Ternon, Yves. „Conférence inaugurale de Monsieur Yves Ternon le 25 mars 2015”. Le génocide des Arméniens de l’Empire ottoman dans la Grande Guerre: cent ans de recherche (în franceză). Paris, La Sorbonne. |access-date= necesită |url= (ajutor) (Video pe YouTube).

zenit.org

Michael Hesemann (13 noiembrie 2014). „What Pius XII Learned From the Armenian Genocide” [Ce a învățat Pius al XII-lea din Genocidul Armean] (în engleză). Accesat în 19 martie 2015. By mid-June 1915, the apostolic delegate in Constantinople, Msgr. Angelo Dolci, learned about “rumors of massacres,” as he wrote in a telegraph to the Holy See. . → Angelo Maria Dolci.
Anita S. Bourdin (6 iulie 2011). „Génocide arménien : des précisions sur la publication du Saint-Siège” (în franceză). http://www.zenit.org/. Accesat în 19 martie 2015. Legătură externa în |publisher= (ajutor). Vezi și www.vatican.va, 5 iulie 2011: Intervento Di S.E. Mons. Sergio Pagano.
Papa Francisc (12 aprilie 2015). „Aujourd'hui, un "génocide causé par l'indifférence générale et collective"”. zenit.org (în franceză). Accesat în 12 aprilie 2015.