"[...] della fattezze della persona e della grandezza dell' animo chiamato poi col tempo Giorgione [...]". Vezi Opere di Giorgio Vasari III 1822, p. 36.
Opere di Giorgio Vasari 1822, p. 36. Vasari este un inamic al lui Leonardo și se exprimă și în acest context critic cu privire la marele artist florentin; picturile pe care le-a admirat Giorgione sunt "fumeggiate" și doar schițate, extrem de întunecate.
Opere di Giorgio Vasari 1822, p. 39. Tabloul (200 x 152 cm) se află încă în biserica San Liberale. Prima mărturie în legătură cu această operă datează din anul 1648 (C. Ridolfi: 'Le meraviglie dell'arte', Veneția). Ridolfi menționează că Tuzzio Constanzo a dedicat opera memoriei fiului său Matteo, înmormântat în capela unde se află altarul. Anul decesului lui Matteo Constanzo, 1504, constituie conform lui della Pergola termenul post quem pentru datarea operei (Della Pergola 1957, p. 10). Aceeași datare la Chastel 1962, p. 60.
Activitatea pentru reședința negustorilor germani este documentată pentru perioada 1507-1508, când au existat probleme juridice în legătură cu plățile care i se datorau pictorului. Conflictul a fost soluționat de către o comisie condusă de către Giovanni Bellini, în decembrie 1508, Giorgione primind ca urmare 130 ducați. Vezi della Pergola 1957, p. 7 s., Opere di Giorgio Vasari 1822, p. 38 s. Decorul mural pentru Fondaco dei Tedeschi este descris de Zanetti în urma unor vizite în 1760 și 1771. Vezi Antonio Maria Zanetti: Varie pitture a fresco de' principali maestri veneziani, Veneția 1771. Despre expunerea fragmentului de frescă în Galleria Franchetti vezi Peter Peter: Venedig mit Ausflügen in die Lagune und zu den Brenta-Villen, Artemis&Winkler: Zürich 1995, p. 206.
Vasari menționează în prima ediție a "Vieții celor mai iluștri pictori, sculptori și arhitecți" (1550) 1477 drept an al nașterii artistului (vezi Wikisource), în cea de-a doua ediție (1568) anul 1478. Vezi della Pergola 1957, p. 7.
Vasari 1550, online. Despre datarea șederii lui Giorgione la Veneția della Pergola 1957, p. 14.
"Per il che tanta forza ebbe in lui questo timore, che lavorando in Vinegia fece maravigliare non solo quegli che nel suo tempo furono, ma quegli ancora che vennero dopo lui." Vezi textul în original la Wikisursă
