“Putea deveni membru al UTC un tânăr care împlinise vârsta de 14 ani… Conform statutului valabil în 1989, un cetățean român putea fi membru al UTC până la 30 de ani… În 1988, UTC avea puțin peste patru milioane de membri.” Cristina Diac, File din istoria UTCArhivat în , la Wayback Machine., Jurnalul Național, 04.05.2009. Populația României din grupa de vârstă 15-29 ani era de aproximativ 4,5 milioane (cf. Inst. Național de Statistică). Membrii UTC reprezentau așadar aprox. 89 % din tinerii cu vârsta între 15-29 ani. Restul de 11% era format în special din tinerii neșcolarizați și/sau neîncadrați în întreprinderi de stat (în majoritate din mediul rural), deci unde nu existau sau nu funcționau organizații UTC , precum și din membrii activi (clerici, personal specializat etc.) ai cultelor religioase și persoanele cu antecedente penale care nu aveau dreptul să facă parte din UTC.
jurnalul.ro
“Masa de membri [ai Partidului Comunist Român], aproape patru milioane… era formată din oameni care erau nevoiți să se înscrie în partid din motive impuse de rigorile regimului. Așa cum era construită societatea românească pe vremea lui Ceaușescu, dacă voiai să lucrezi la un ziar trebuia să fii membru de partid, dacă te înscriai la doctorat îți trebuia recomandarea comitetului de partid, ca să ocupi orice funcție de conducere într-o întreprindere era nevoie să intri în partid ș.a.m.d.“ – Aurel Dragoș Munteanu, "Daciada" cu 4 milioane de membri,Arhivat în , la Wayback Machine. Jurnalul National, 20.09.2006
Frank Wolf, membru al Congresului SUA, Încălcarea continuă a drepturilor omului în România[nefuncțională] - discurs cu privire la reprimarea Pieței Universității și arestarea lui Marian Munteanu ținut în Congresul SUA, 20.07.1990 ● Florian Mihalcea, Amnesty International îl apără pe Marian Munteanu, ziarul “Timișoara”, 14.07.1990.
Traian Călin Uba, Cine este Marian Munteanu, anchetă publicată în cotidianul România liberă, 25-27.07.1990. Mărturii ale unor colegi (Mugur Vasiliu, Mihai Moțoc ș.a.) și profesori: George Frâncu, George Munteanu, Octav Păun, Emanuel Vasiliu ș.a.
Tad Szulc, Dispatches From Eastern Europe (Mesaje din Europa de Est) - articol publicat în "National Geographic", martie 1991 ● Alin Alexandru, Martor ocular, Expres, 22-28.06.1990 ● Alin Rus, Mineriadele, Între manipulare politică și solidaritate muncitorească, Ed. Curtea Veche, București, 2007 ● Liviu Iolu, Ortacul care a încercat să-i ia capul lui Marian Munteanu - articol publicat în „Evenimentul Zilei”, 27.06.2005.
Statutul și Programul formațiunii Mișcarea Pentru România, 10 decembrie 1991, depuse la Tribunalul Municipiului București (Dosar 31/P/1991); revista “Mișcarea”, februarie, 1992. (Statutul MPR – extrase) (Programul MPR – extrase)
Romulus Cristea, Studenții și Piața UniversitățiiArhivat în , la Wayback Machine. - articol publicat în „România liberă”, 10.05.2006 ● Taina Duțescu-Coliban, Nu Marian Munteanu trebuie judecat, Phoenix, 9-15.07.1990.
Romulus Cristea, Studenții și Piața UniversitățiiArhivat în , la Wayback Machine. - articol publicat în „România liberă”, 10.05.2006 ● Taina Duțescu-Coliban, Nu Marian Munteanu trebuie judecat, Phoenix, 9-15.07.1990.
“Putea deveni membru al UTC un tânăr care împlinise vârsta de 14 ani… Conform statutului valabil în 1989, un cetățean român putea fi membru al UTC până la 30 de ani… În 1988, UTC avea puțin peste patru milioane de membri.” Cristina Diac, File din istoria UTCArhivat în , la Wayback Machine., Jurnalul Național, 04.05.2009. Populația României din grupa de vârstă 15-29 ani era de aproximativ 4,5 milioane (cf. Inst. Național de Statistică). Membrii UTC reprezentau așadar aprox. 89 % din tinerii cu vârsta între 15-29 ani. Restul de 11% era format în special din tinerii neșcolarizați și/sau neîncadrați în întreprinderi de stat (în majoritate din mediul rural), deci unde nu existau sau nu funcționau organizații UTC , precum și din membrii activi (clerici, personal specializat etc.) ai cultelor religioase și persoanele cu antecedente penale care nu aveau dreptul să facă parte din UTC.
“Masa de membri [ai Partidului Comunist Român], aproape patru milioane… era formată din oameni care erau nevoiți să se înscrie în partid din motive impuse de rigorile regimului. Așa cum era construită societatea românească pe vremea lui Ceaușescu, dacă voiai să lucrezi la un ziar trebuia să fii membru de partid, dacă te înscriai la doctorat îți trebuia recomandarea comitetului de partid, ca să ocupi orice funcție de conducere într-o întreprindere era nevoie să intri în partid ș.a.m.d.“ – Aurel Dragoș Munteanu, "Daciada" cu 4 milioane de membri,Arhivat în , la Wayback Machine. Jurnalul National, 20.09.2006
Din organizația “de partid” a facultății făceau parte, cu extrem de rare excepții, toți profesorii (inclusiv asistenții) universitari. A se vedea și interviul realizat de Roland Cătălin Pena, România are nevoie de energia și competența tinerilor[nefuncțională], Ziua, Nr. 1933, 21.10.2000.
