Marie-Claire Dumas 1929 - Lieux de rencontres à propos du Mystère d'Abraham Juif de Robert Desnos in Écrits d'ailleurs: Georges Bataille et les ethnologues Publié par Éditions MSH, 1987 disponibil online .
cometes.org
Frank Greiner L’Alchimie mise en roman : aperçus sur Nazari, Béroalde de Verville et Andreaeen ligne sur Comètes - revue des littératures d'ancien régime.
Brunoy Roy Claude Gagnon : de la cabale des philosophes à la littérature des cabalistes, Philosophiques, vol. 7, nr. 1, 1980, p. 77-84 pe erudit.org.
esoblogs.net
Nicolas Flamel - Le Livre des figures hiéroglyphiques. Le sommaire philosophique. Le désir désiré, avant-propos de René Alleau(d), étude historique par Eugène Canseliet(d), texte revu et annoté par Maxime Préaud, Denoël, 1970 sur esoblogsArhivat în , la Wayback Machine..
Nicolas Flamel - Le Livre des figures hiéroglyphiques. Le sommaire philosophique. Le désir désiré, avant-propos de René Alleau(d), étude historique par Eugène Canseliet(d), texte revu et annoté par Maxime Préaud, Denoël, 1970 sur esoblogsArhivat în , la Wayback Machine..
wikidata.org
Nicolas Flamel[*][[Nicolas Flamel (book by Nigel Wilkins)|]]Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
Nicolas Flamel - Le Livre des figures hiéroglyphiques. Le sommaire philosophique. Le désir désiré, avant-propos de René Alleau(d), étude historique par Eugène Canseliet(d), texte revu et annoté par Maxime Préaud, Denoël, 1970 sur esoblogsArhivat în , la Wayback Machine..
Lynn Thorndike(d), A history of magic and experimental science, vol V, 1941.
Guillebert de Mets(d)Description de la ville de Paris (1434) : « Gobert le souverain escripvain qui composa l'art d'escripre et de taillier plumes, et ses disciples par leur bien escripre furent retenus des princes, comme le jeune Flamel, du duc de Berry ; Sicart, du roy d'Angleterre ; Guillemin, du grand ministre de Rodes ; Crespy, du duc d'Orléans ; Perrin de l'Empereur Sigemundus de Romme » - « Item Flamel l'aisné, escripvain qui faisoit tant d'aumosnes et d'hospitalitez et fit plusieurs maisons ou gens de mestiers demouroient en bas et du loyer qu'ils paioent, estoient soutenus povres laboureurs en haut. »
Poveste relatată de autorul anonim al biografiei astrologului Jean-Baptiste Morin(d) (1583-1656) La Vie de maistre Jean-Baptiste Morin, docteur en médecine et professeur royal aux mathématiques à Paris (1660) p. 41-44 citată de Albert PoissonNicolas Flamel: sa vie - ses fondations - ses œuvres (1893) p. 112-114 „cealaltă persoană cu care Morin a avut adesea plăcerea de a se întreține era M. de Chavigny(d), care fusese prezent la încercarea pe care a făcut-o du Bois prafului său de proiecție, în fața și sub îndrumarea regelui, și căruia i s-a dat acel aur nou fabricat pentru a fi examinat de verificatorul de monezi, care după ultima încercare, l-a declarat mai fin decât cel ce se găsește de obicei, ceea ce l-a surprins, deși este ușor de găsit o explicație, că s-a găsit mai mult după operațiune decât înainte. Acum, deoarece această poveste, una dintre cele mai curioase dintre cele care au distrat secolul actual, a avut fețe foarte diferite, am crezut că nu ar fi deloc irelevant să spun, pe onoarea chimiei și a dragoste pură de adevăr, că nu a existat nicio înșelăciune în încercarea pe care du Bois a făcut-o cu pulberea lui; creuzetul a fost dus fără grijă la un negustor, domnul de Chavigny a ridicat niște gloanțe de plumb din curelele de umăr ale paznicilor, care au fost topite, iar Majestatea Sa însuși a pus pulberea care i s-a dat în cantitate foarte mică în puțină ceară, dupa ce a învelit-o în hârtie pentru a o ține mai usor; dar ce i s-a făcut lui Dubois este un izvor ascuns al Providentei, ce am aflat când am vrut să aflăm secretul este că poate nu el a făcut pulberea, după cum se părea, așa că s-au săturat de toate discuțiile, l-au arestat la Ruel, unde mergea adesea să discute cu Eminența Sa și sub pretextul siguranței persoanei sale, i s-a dat bois de Vincennes și paznici să-i țină companie. Tratamentul l-a întristat tare și i s-a părut cu atât mai aspru cu cât nu-l căutase, dimpotrivă, fugise cât avea încă puțin, ca să nu afle nimeni de la Curte. Singura și fatala necesitate de a-și păstra libertatea pe care și-a procurat-o părăsind mănăstirea, făcându-l să consimtă să se declare părintelui Iosif(d) care, după o examinare foarte exactă și a călugărițelor, l-a adus la Eminența sa, așa că, în loc să profite de acest tratament, a devenit mai puțin tratabil și, în cele din urmă, a scăpat prin cuvintele sale atât de mult încât nu se putea face nimic mai mult decât să i se dea comisari; întrucât viața lui nu fusese obișnuită, deși își făcuse profesiunea într-o ordine foarte regulată și foarte sfântă, nu le-a fost greu să găsească supuși care să-și exercite rigoarea justiției suverane, a cărei depozitar erau. Dubois a fost condamnat la moarte pentru diverse infracțiuni și a primit-o din mâna călăului. Dar atât de departe de a fi judecat pentru secretul său, cardinalul de Richelieu, care nu era înșelat, l-a căutat de atunci într-un laborator pe care l-a construit în acest scop în castelul din Ruel și în care a lucrat câțiva ani la hârtiile care au fost confiscate la Paris, pe vremea când acest nenorocit a fost arestat la Paris.
Henri Sauval(d)Histoire et recherches des antiquités de la ville de Paris care a fost publicată abia în 1724: Histoire et recherches des antiquités de la ville de Paris Paris, Charles Moette și Jacques Chardon, 1724. 3 volume: „Ermeticii care căutau peste tot Piatra Filosofală fără a o putea găsi, au meditat adesea despre câteva portaluri ale Bisericilor noastre, pentru a găsi în final ceea ce pretind”
