Sign In

Login

Password

Forgot Password ? Sign Up

Revoluția Rusă din 1917 (Romanian Wikipedia)

Analysis of information sources in references of the Wikipedia article "Revoluția Rusă din 1917" in Romanian language version.

refsWebsite
Global rank Romanian rank
28wikidata.org
43rd place
2nd place
17wikipedia.org
low place
low place
5marxists.org
803rd place
805th place
2web.archive.org
1st place
1st place
2marxistsfr.org
low place
low place
1books.google.com
3rd place
6th place
1msn.com
117th place
136th place
1europe-solidaire.org
low place
low place
1free.fr
321st place
742nd place
1pagesperso-orange.fr
2,696th place
3,206th place
1revues.org
1,851st place
3,018th place
1humanite.fr
1,671st place
4,141st place
1archontology.org
6,769th place
3,173rd place

archontology.org

books.google.com

  • Richard Pipes (), The Russian Revolution (în engleză), Knopf Doubleday Publishing Group, p. 411 

europe-solidaire.org

free.fr

kropot.free.fr

  • Anarhistul Volin⁠(d) depune mărturie în La Révolution inconnue (Belfand, 1986, p. 593) [1] despre judecarea unui preot ucrainean recunoscut drept delator de către comunitatea satului.

humanite.fr

marxists.org

  • Lev Troțky, « Marée montante », în Histoire de la révolution russe.
  • Trotsky, Lev. Histoire de la révolution Russe.  Parametru necunoscut |passage= ignorat (posibil, |pages=?) (ajutor)
  • Arno Joseph Mayer, Les Furies: Violence, vengeance, terreur, aux temps de la Révolution française et de la révolution russe, p. 215-219: „Dacă nu fuseseră «demonstrații» de rezistență implacabilă înainte de luarea puterii, bolșevicii ar fi renunțat foarte probabil la teroare (...) În noiembrie 1918, atunci când clivajul prieten-dușman era consumat, Lenin pretindea „să procedăm la arestări dar să nu recurgem la teroare” în special contra fraților inamici.” Vedeți și Pierre Broué⁠(d), « Les débuts du régime soviétique et la paix de Brest-Litovsk », în Le Parti bolchevique; sau Edward Hallett Carr, The Russian Revolution: From Lenin to Stalin (1917–1929).
  • La vérité sur Cronstadt
  • „Într-o fază superioară a societății comuniste, când vor fi dispărut subordonarea exploatantă a individului față de diviziunea muncii și, cu ea, opoziția între munca intelectuală și munca manuală [...], numai atunci va putea fi depășit definitiv orizontul îngust al dreptului burghez și societatea își va putea scrie pe drapele «De la fiecare după posibilitate, fiecăruia după nevoi!»”, Karl Marx, Critique du programme de Gotha, 1875.

marxistsfr.org

msn.com

fr.ca.encarta.msn.com

pagesperso-orange.fr

revues.org

monderusse.revues.org

web.archive.org

wikidata.org

  • „Împărțirea Neagra” este numele unei organizații contestatare populiste și antițariste apărută în 1879, în momentul sciziunii cu organizația teroristă Narodnaia Volea⁠(d).
  • Marc Ferro⁠(d), La Révolution d’Octobre, L’Humanité en marche, Éd. du Burrin, 1972, p. 49.
  • „Uitați-vă la Comuna din Paris. Aceea era dictatura proletariatului”, scria Engels în prefața lucrării Războiul civil din Franța de Karl Marx, citat de Kostas Papaioannou⁠(d) în Marx et les marxistes, Flammarion, 1972, p. 223.
  • Marc Ferro⁠(d), La Révolution de 1917, op. cit., p. 307.
  • Marc Ferro⁠(d) (cu Jean Elleinstein⁠(d)), La Révolution d’Octobre, L’Humanité en Marche, Éd. du Burin, 1972, p. 95.
  • Boris Souvarine⁠(d), Staline. Aperçu historique du bolchevisme, Plon, 1935, sur les premiers jours du régime.
  • Conform lui Marc Ferro, La Révolution de 1917, 1967, p. 863. Între acestea, Reci [Cuvântul], organul central al partidului cadeților (care a continuat să apară sub alte titluri până în iulie 1918) ; Dien [Ziua], cotidian de tendințe liberal-burgheze finanțat de bănci; Birjovka sau Birjevie Viedomosti [Gazeta Bursei], ziar burghez înființat în 1880 cu scop comercial. Conform lui Nicolas Werth⁠(d), printre acestea se numărau și ziare socialiste, ceea ce Marc Ferro și Victor Serge contestă. În La Révolution russe, op. cit., Richard Pipes⁠(d) califică Dien drept ziar menșevic și vorbește și despre interzicerea lui Nașe obșeie delo, „complet antibolșevic” și a lui Novoie Vremea, „de dreapta” (p. 479). El adauga că „majoritatea cotidienelor interzise au reapărut foarte repede sub nume diferite”.
  • Arno Joseph Mayer, Les Furies: Violence, vengeance, terreur, aux temps de la Révolution française et de la révolution russe, p. 215-219: „Dacă nu fuseseră «demonstrații» de rezistență implacabilă înainte de luarea puterii, bolșevicii ar fi renunțat foarte probabil la teroare (...) În noiembrie 1918, atunci când clivajul prieten-dușman era consumat, Lenin pretindea „să procedăm la arestări dar să nu recurgem la teroare” în special contra fraților inamici.” Vedeți și Pierre Broué⁠(d), « Les débuts du régime soviétique et la paix de Brest-Litovsk », în Le Parti bolchevique; sau Edward Hallett Carr, The Russian Revolution: From Lenin to Stalin (1917–1929).
  • en Isaac Steinberg⁠(d), In the Workshop of the Revolution, Rinehart, 1955, p. 145.
  • Martin Malia⁠(d), La Tragédie soviétique. Histoire du socialisme en Russie, 1917-1991, Seuil, p. 158. La fel, conform lui Moshe Lewin⁠(d), „forțele care susținuseră guvernul provizoriu nu erau prea capabile să producă o echipă conducătoare în ianuarie 1918, cum nu putuseră nici în septembrie 1917.”, Le Siècle soviétique, Fayard, p. 359.
  • Nicolas Werth⁠(d), Histoire de l'URSS de Lénine à Staline, op. cit., 1998.
  • Orlando Figes⁠(d), La révolution russe. La tragédie d'un peuple, Robert Laffont, 2007, p. 708
  • George Mosse⁠(d),De la Grande Guerre au totalitarisme. La brutalisation des sociétés européennes, Hachette, Pluriel.
  • Anarhistul Volin⁠(d) depune mărturie în La Révolution inconnue (Belfand, 1986, p. 593) [1] despre judecarea unui preot ucrainean recunoscut drept delator de către comunitatea satului.
  • Sabine Dullin⁠(d), Histoire de l'URSS, La Découverte, col. „Repères” p. 8.
  • De exemplu, Peter Kenez⁠(d), The ideology of the White Movement, în Soviet Studies, 1980, pp. 58–83 ; Civil War in South Russia, 1919–1920: The Defeat of the Whites, 1977. Vezi și Moshe Lewin⁠(d), „The Civil War”, în Party, State and Society, pp. 399–423.
  • „Atunci când ei [răsculații] capturau soldați ai Armatei Roșii, îi separau pe comuniști de ceilalți și pe primii îi lăsau dezbrăcați afară, în frig, până când mureau înghețați […]. În ce-i privește pe prizonierii luați din detașamentele de rechiziții, țăranii le tăiau burta, le scoteau intestinele, le umpleau apoi abdomenul cu paie sau cu fând și îi agățau de gât o tăbliță pe care scria «rechiziție realizată!».”, Jean-Jacques Marie⁠(d), La Guerre civile russe, p. 200.
  • Conform Sabine Dullin⁠(d), Histoire de l'URSS, op. cit., s-au realizat 3700 de afișe în timpul Războiului Civil.
  • „La sfârșitul anului 1920, guvernul bolșevic a autorizat avortul. În același an, Franța si-a întărit represiunea și a criminalizat avortul.”
    , Alain Blum⁠(d), Naitre, vivre et mourir en URSS, Payot, Paris, 2004, p. 173.
  • Dan Healey, Homosexual Desire in Revolutionary Russia The Regulation of Sexual and Gender Dissent, Chicago, Londra: The University of Chicago Press, 2001, 392 p. Vezi și recenzia acestei lucrări Arhivat în , la Wayback Machine. în Cahiers du monde russe⁠(d).
  • Sub regimul țarist, doar două școli formau institutori de alte naționalități decât cea rusă. Numărul lor depășea douăzeci și șapte în 1920. André Morizet⁠(d), op. cit.
  • Nicolas Werth⁠(d), coll. „Que sais-je?”, op. cit., p. 22.
  • Sabine Dullin, Histoire de l'URSS, op. cit., p. 19, arată că noul „stat muncitoresc⁠(d)” s-a construit paradoxal cu birocrați de origine intelectuală, angajați sau mici burghezi. Mica burghezie reprezenta, astfel, 57% dintre conducătorii sovietelor din provincie.
  • Arno J. Mayer⁠(d), Les Furies : Violence, vengeance, terreur aux temps de la Révolution française et de la révolution russe, Fayard, 2002. Conform autorului, „Teroarea a fost interactivă, și se poate afirma fără riscuri că în siajul revoltelor din 1789 și 1917, n-ar fi existat nicio teroare dacă rezistența internă și externă nu s-ar fi arătat atât de obstinentă și atât de intransigentă”, p. 86.
  • Marc Ferro⁠(d), Des soviets au communisme bureaucratique. Les mécanismes d'une subversion, op. cit., passim.
  • Importanța memoriei Revoluției Franceze în reacțiile și interpretarea lui 1917 a fost subliniată de cartea lui François Furet⁠(d), Le Passé d'une Illusion, Robert Laffont, 1995.
  • Nicolas Werth⁠(d), „Que reste-il de la révolution d’Octobre?” [„Ce-a mai rămas din Revoluția din Octombrie?”], tribună liberă în L’Humanité, 7 noiembrie 2007.
  • Boris Souvarine⁠(d), Staline. Aperçu historique du bolchevisme, Plon, 1935, lucrare permanent reeditată și folosită, reia explicit în bună parte tezele din tinerețe ale lui Troțki, Karl Kautsky și Rosa Luxemburg pentru a descrie continuitățile existente între bolșevismul dinainte de 1917, cel al Revoluției și Războiului Civil, și epoca stalinistă.

wikipedia.org

ro.wikipedia.org

  • François-Xavier Coquin⁠(fr)[traduceți], La Révolution russe, PUF, coll. „Que sais-je?”, 1974, p. 14.
  • Michel Heller⁠(fr)[traduceți] și Aleksandr Nekrich, L’Utopie au pouvoir. Histoire de l’URSS de 1917 à nos jours, Calmann-Lévy, coll. „Liberté de l’esprit”, Paris, 1985, p. 22.
  • Léo Figuères⁠(fr)[traduceți], Octobre 17. La révolution en débat, éditions Le Temps des cerises, Paris, 1995, p. 253.
  • Marc Ferro⁠(fr)[traduceți], „Pourquoi Février ? Pourquoi Octobre?”, în La Révolution d’Octobre et le Mouvement ouvrier européen, EDI, Paris, 1967, p. 17.
  • Marc Ferro⁠(fr)[traduceți] (cu Jean Elleinstein⁠(fr)[traduceți]), La Révolution d’Octobre, L’Humanité en Marche, Éd. des Burins, 1972.
  • John Keegan⁠(en)[traduceți], La Grande Guerre, Perrin, 1989.
  • John Keegan, La Grande Guerre, op. cit., și Marc Ferro⁠(fr)[traduceți], Nazisme et communisme. Deux régimes dans le siècle, Hachette, coll. « Pluriel », 1999, p. 16. În același timp, conform lui Robert O. Paxton⁠(en)[traduceți], „dacă generalul Kornilov reușea în întreprinderea sa, rezultatul cel mai probabil ar fi fost o simplă dictatură militară, pentru că democrația era în Rusia un concept încă prea nou pentru a furniza masiva mobilizare contrarevoluționară caracteristică unei reacțiuni fasciste.”, Le fascisme en action, Seuil, p. 196.
  • Marc Ferro⁠(fr)[traduceți] adaugă că aceste cifre nu trebuie nici crezute ca adevărate, nici considerate prea importante. La Révolution de 1917, op. cit., p. 849.

fr.wikipedia.org

  • François-Xavier Coquin⁠(fr)[traduceți], La Révolution russe, PUF, coll. „Que sais-je?”, 1974, p. 14.
  • Michel Heller⁠(fr)[traduceți] și Aleksandr Nekrich, L’Utopie au pouvoir. Histoire de l’URSS de 1917 à nos jours, Calmann-Lévy, coll. „Liberté de l’esprit”, Paris, 1985, p. 22.
  • Léo Figuères⁠(fr)[traduceți], Octobre 17. La révolution en débat, éditions Le Temps des cerises, Paris, 1995, p. 253.
  • Marc Ferro⁠(fr)[traduceți], „Pourquoi Février ? Pourquoi Octobre?”, în La Révolution d’Octobre et le Mouvement ouvrier européen, EDI, Paris, 1967, p. 17.
  • Marc Ferro⁠(fr)[traduceți] (cu Jean Elleinstein⁠(fr)[traduceți]), La Révolution d’Octobre, L’Humanité en Marche, Éd. des Burins, 1972.
  • John Keegan, La Grande Guerre, op. cit., și Marc Ferro⁠(fr)[traduceți], Nazisme et communisme. Deux régimes dans le siècle, Hachette, coll. « Pluriel », 1999, p. 16. În același timp, conform lui Robert O. Paxton⁠(en)[traduceți], „dacă generalul Kornilov reușea în întreprinderea sa, rezultatul cel mai probabil ar fi fost o simplă dictatură militară, pentru că democrația era în Rusia un concept încă prea nou pentru a furniza masiva mobilizare contrarevoluționară caracteristică unei reacțiuni fasciste.”, Le fascisme en action, Seuil, p. 196.
  • Marc Ferro⁠(fr)[traduceți] adaugă că aceste cifre nu trebuie nici crezute ca adevărate, nici considerate prea importante. La Révolution de 1917, op. cit., p. 849.

en.wikipedia.org

  • John Keegan⁠(en)[traduceți], La Grande Guerre, Perrin, 1989.
  • John Keegan, La Grande Guerre, op. cit., și Marc Ferro⁠(fr)[traduceți], Nazisme et communisme. Deux régimes dans le siècle, Hachette, coll. « Pluriel », 1999, p. 16. În același timp, conform lui Robert O. Paxton⁠(en)[traduceți], „dacă generalul Kornilov reușea în întreprinderea sa, rezultatul cel mai probabil ar fi fost o simplă dictatură militară, pentru că democrația era în Rusia un concept încă prea nou pentru a furniza masiva mobilizare contrarevoluționară caracteristică unei reacțiuni fasciste.”, Le fascisme en action, Seuil, p. 196.