Rezistența anticomunistă din România (Romanian Wikipedia)

Analysis of information sources in references of the Wikipedia article "Rezistența anticomunistă din România" in Romanian language version.

refsWebsite

Global rank Romanian rank

15memoria.ro

low place

267^th place

14cnsas.ro

low place

276^th place

9worldcat.org

5^th place

11^th place

7jurnalul.ro

5,086^th place

20^th place

5iiccmer.ro

low place

4,577^th place

4ziare.com

8,091^st place

52^nd place

4revistamemoria.ro

low place

4,546^th place

3totalitarism.ro

low place

3bcub.ro

low place

1,724^th place

3archive.org

6^th place

23^rd place

3europalibera.org

low place

174^th place

3lexpress.fr

425^th place

1,888^th place

2scholar.google.com

1,697^th place

5,247^th place

2memorialsighet.ro

low place

2,054^th place

2adevarul.ro

1,718^th place

5^th place

2foaienationala.ro

low place

2,048^th place

2humanitas.ro

low place

405^th place

2ziaristionline.ro

low place

3,051^st place

2zf.ro

4,310^th place

13^th place

1casaelisabetarizea.ro

low place

1arhiveletotalitarismului.blogspot.com

low place

1catholica.ro

low place

502^nd place

1bru.ro

low place

965^th place

1uaic.ro

low place

280^th place

1ziarulring.ro

low place

842^nd place

1voxeurop.eu

low place

1irir.ro

low place

4,594^th place

1lemonde.fr

83^rd place

240^th place

1stanford.edu

179^th place

36^th place

1cdep.ro

8,995^th place

67^th place

1news.ro

low place

290^th place

1zcj.ro

low place

3,100^th place

1afdpr.ro

low place

1presamil.ro

low place

1,388^th place

1iini.ro

low place

1meronia.ro

low place

1edituracorint.ro

low place

1scribd.com

482^nd place

95^th place

1cath.ch

low place

1fgmanu.ro

low place

8,433^rd place

1istoriaorala.ro

low place

1biblioteca-digitala.ro

low place

2,321^st place

1ct.ro

low place

5,113^th place

1files.wordpress.com

869^th place

294^th place

1mediafax.ro

4,663^rd place

21^st place

1napocanews.ro

low place

1,062^nd place

1radiofrance.fr

2,234^th place

low place

1cairn.info

879^th place

1,360^th place

1miscarea.net

low place

2,723^rd place

1buciumul.ro

low place

1epigram.eu

low place

1cotidianul.ro

low place

94^th place

adevarul.ro

Astfel un senator PSD (social-democrați din PCR) a făcut scandal la sfârșitul lunii octombrie 2017 prin rescrierea istoriei. El acuză rezistența anticomunistă că a „slăbit România” și că a acționat „împotriva intereselor țării”:
- Radu Eremia (31 octombrie 2017). „Șerban Nicolae, „dezlănțuit": PSD rescrie istoria țării după ce i-a schimbat și geografia”. adevarul.ro (Adevărul). Accesat în 16 noiembrie 2024. Declarațiile iconoclaste ale senatorului social-democrat au stârnit reacții virulente și unanime în societatea civilă românească. Cele mai renumite institute de cercetare istorică și istorici din România și din străinătate se revoltă împotriva acestor discursuri.
- Adevărul (18 august 2023). „România: „Securitatea a controlat și controlează încă lucrurile" - Interviu cu Germina Nagâț, membră în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS)”. adevarul.ro (Adevărul). Accesat în 23 ianuarie 2025.

afdpr.ro

Această legislație stabilește de fapt o discriminare față de foști legionari sau condamnați pentru activități „ fasciste sau legionare ”. Cu toate acestea, s-a stabilit clar de multă vreme de către arhive și istorici că motivele condamnărilor din perioada comunistă mascau adesea un motiv politic cu un fals motiv de „ fascism ” sau „ activitate legionară ”. Pe de altă parte, Securitatea i-a înfățișat pe rezistenți drept escroci, criminali și legionari pentru a acorda o importanță exagerată mișcării legionare din rezistența românească. Aceste realități fac imposibilă sau foarte dificilă despăgubirea pe foarte mulți deținuți politici sau victime ale comunismului și pe urmașii acestora, dincolo chiar și de foștii legionari, care au suferit ei înșiși în mod deosebit din cauza represiunii comuniste. AFDPR scoate în evidență scandalul „ ignoranței crase ” a deputaților pe această temă.„Comunicat”. Accesat în 23 ianuarie 2025.

archive.org

O condamnare a comunismului bazată pe munca exhaustivă a unor istorici și cercetători de renume. Deși imperfect și contestat în anumite puncte, raportul comisiei are meritul de a oferi o imagine reală a comunismului și a crimelor sale împotriva poporului român, a culturii sale, a patrimoniului său istoric, arhitectural și cultural, precum și a consecințelor dezastruoase asupra economiei sale: Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România 2006, pp. 319-332, capitol „Rezistența armată anticomunistă”. Vladimir Tismăneanu (Președinte al Comisiei); Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006). Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Raport final. București: Președinția României.
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România 2006, pp. 319 și 320, capitol „Rezistența armată anticomunistă”. Vladimir Tismăneanu (Președinte al Comisiei); Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006). Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Raport final. București: Președinția României.
Lucian Vasile 2022. Lucian Vasile (2022). Razboiul Spionilor. Actiunile Secrete Ale Exilului Romanesc La Inceputul Comunismului. Referință cărții. Bucarest: Corint. ISBN 978-606-0881-29-2.

arhiveletotalitarismului.blogspot.com

În 1945, numărul exact nu este cunoscut cu precizie. După unele surse, la sfârșitul anului 1944 acesta se situa între câteva sute și câteva mii, fără a socoti simpatizanții. În 1933, potrivit datelor Komintern-ului, partidul, constrâns la clandestinitate din 1924, număra 1655 de membri. Sursă: en Ioan Chiper (2002). „Considerations on the Numerical Evolution and Ethnic Composition of the Romanian Comunist Party, 1921-1952”. Arhivele Totalitarismului (în engleză). București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (34-35): pp. 89–98. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

bcub.ro

catalog.bcub.ro

Un banc reprezentativ pentru epocă povestește cu, în primii ani ai comunismului, un bucătar care își caută o slujbă se prezintă în fața tovarășilor de la Agenția pentru plasarea forței de muncă, dar se întoarce acasă fiind refuzat. Soția sa îl chestionează: „Ce te-au întrebat? – Dacă am lucrat pentru legionari, răspunde el. - Și tu ce le-ai zis? - Că da, ce puteam să le zic? - Ce neîndemânatic! Ar fi trebuit să spui că nu, îi răspunde ea. - Cum aș fi putut să neg, femeie? Ei erau toți acolo!” - Sursă: Dana Maria Niculescu-Grasso 1999. Dana Maria Niculescu-Grasso (1999). Bancurile politice în țările socialismului real: studiu demologic. București: Fundația Culturală Română. ISBN 9735772051.
Dana Maria Niculescu-Grasso 1999. Dana Maria Niculescu-Grasso (1999). Bancurile politice în țările socialismului real: studiu demologic. București: Fundația Culturală Română. ISBN 9735772051.
Ion Itu 1992. Ion Itu (1992). Bancuri din iepoca odiosului. Brașov. ISBN 9739547435.

biblioteca-digitala.ro

Paula Ivan 2009, pp. 225-236, articol „Formele de represiune a rezistenței anticomuniste în memoria colectivă (I)”. Paula Ivan (2009). Referințe la articole. „Formele de represiune a rezistenței anticomuniste în memoria colectivă (I)” (PDF). Revista Arhivelor. București: Arhivele Nationale ale României (1 LXXXVI): pp. 219–245. ISSN 1453-1755. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

bru.ro

În 1948, regimul comunist a încercat să suprime Biserica Română unită cu Roma prin diferite legi și decrete discriminatorii - Silvestru Augustin Prunduș & Clemente Plaianu 1994, pp. 128-142, capitol 20 „Persecuția”. Silvestru Augustin Prunduș; Clemente Plaianu (1994). Catolicism și Ortodoxie romanească - Scurt istoric al Bisericii române unite (PDF). Referință cărții. Cluj-Napoca. ISBN 9739622429. Accesat în 20 noiembrie 2024.

buciumul.ro

Monumente și sărbători regionale ale rezistenței anticomuniste, discuțiile pe tema celebrării eroilor anticomuniste:
- Florin Dobrescu (22 iulie 2007). „Partizanii anticomuniști comemorați la Sâmbăta de Sus. Înființarea Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu"”. miscarea.net (Miscarea.net). Accesat în 16 noiembrie 2024. și Adrian Petreanu (24 iulie 2017). „Zilele Rezistenței. Ogoranu și camarazii săi, comemorați la Sâmbăta de Sus”. Ziua de comemorare în memoria rezistenței anticomuniste a munților din Făgăraș, incluzând în special Ion Gavrilă Ogoranu. buciumul.ro (Buciumul). Accesat în 16 noiembrie 2024.

cairn.info

shs.cairn.info

fr Catherine Durandin & Zoe Petre 2008. Catherine Durandin; Zoe Petre (2008). La Roumanie post 1989. Paris: L'Harmattan. ISBN 978-2-296-05493-6.

casaelisabetarizea.ro

Site-ul Casei memoriale: Casa Elibabeta Rizea. Proiectul de creare a unei zone memoriale în jurul casei fostei luptătoare anticomuniste Elisabeta Rizea a fost inițiat de strănepotul acesteia, Bogdan Vârvoreanu.

cath.ch

fr Jacques Berset (1 octombrie 2012). „Roumanie: L'Eglise gréco-catholique, à nouveau légale, n'a pas retrouvé son lustre d'antan” [Biserica greco-catolică din România, revenită în legalitate, nu și-a regăsit strălucirea de altădată] (în franceză). cath.ch (Cath.ch - Portail catholique suisse). Accesat în 18 martie 2017.

catholica.ro

Stalin a pus în aplicare aceeași politică în România ca și în Ucraina în 1945-1946, pentru a distruge orice altă biserică decât Biserica Ortodoxă, care era ea însăși controlată și infiltrată total de poliția politică. Biserica Ucraineană Unită a fost principala victimă:
- Radio Vatican (13 august 2009). „Implicarea lui Stalin în distrugerea Bisericilor Greco-Catolice”. catholica.ro. Accesat în 24 ianuarie 2018.

cdep.ro

Din 1990, mai multe inițiative pentru a sărbători rezistența sau a interzice organizațiile și simbolurile comuniste au fost respinse de către parlamentarii români:
- Ultimul proiect de lege care propunea instituirea unei zile de rezistență anticomunistă datează din 2016. A fost respins de majoritatea PSD (cei mai apropiați moștenitori ai comunismului) și însoțit de declarații uluitoare și scandaloase: Procesul legislativ la Camera Deputaților (19 septembrie 2017). „Proiect de Lege privind declararea zilei de 26 octombrie - Ziua Mișcării de Rezistență Armată Anticomunistă din 1944-1962, ziua Partizanilor Anticomuniști”. Detalii de la introducerea la respingerea proiectului de lege. cdep.ro (Camera Deputaților). Accesat în 16 noiembrie 2024. - IICCMER (31 octombrie 2017). „IICCMER reacționează la declarațiile lui Șerban Nicolae privind rezistența anticomunistă: Jignesc profund memoria unor oameni care au sperat ca România să fie cruțată de experimentul dictaturii proletariatului”. news.ro. Accesat în 16 noiembrie 2024. - Doru Radosav (3 noiembrie 2017). „Despre politică, abjecții și impostură. "Cazul Șerban Nicolae"”. ziuadecj.realitatea.net (Ziua de Cluj). Accesat în 16 noiembrie 2024.

cnsas.ro

Statistici extrase dintr-un raport al Direcției Generale a Securității Poporului, din 1951: pe un eșantion de 804 persoane arestate ca membru sau susținător al unuia dintre cele 17 grupări de rezistenți din munți:
- fr Georges Diener 2001, p. 137, articol „Résistance populaire et maquis en Roumanie (1945-1965)”.

- Florian Banu 2006, pp. 299-314, articol „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare”.
Florian Banu; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare” (PDF). Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 299–314. ISBN 978-973-109-016-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006
Statistici extrase dintr-un raport al Direcției Generale a Securității Poporului, din 1951: pe un eșantion de 804 persoane arestate ca membru sau susținător al unuia dintre cele 17 grupări de rezistenți din munți:
- fr Georges Diener 2001, p. 137, articol „Résistance populaire et maquis en Roumanie (1945-1965)”.

- Florian Banu 2006, pp. 299-314, articol „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare”.
Florian Banu; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare” (PDF). Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 299–314. ISBN 978-973-109-016-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006
Cei nouă membri ai organului de conducere al instituției, numiți de Parlament, reflectă culorile politice ale parlamentului - Gouvernul român (15 martie 2008). „Ordonanță de urgență 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securități” (PDF). cnsas.ro (CNSAS). Accesat în 23 ianuarie 2025.
Florica Dobre (Coord.) 2003. Florica Dobre (Coord.); Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S); Florian Banu; Camelia Duică; Silviu B. Moldovan; Elis Neagoe; Liviu Țăranu (2003). Bande, bandiți și eroi. Grupurile de rezistență și Securitatea (1948-1968). București: Editura Enciclopedică. ISBN 9734504363. Accesat în 20 noiembrie 2024.
Florian Banu 2006, pp. 299-314, articol „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare”. Florian Banu; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare” (PDF). Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 299–314. ISBN 978-973-109-016-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006
Theodor Băbulescu & Liviu Țăranu 2003, pp. 281-299, articol „Existența cotidiană a unui ‘bandit’: cazul Vasile Motrescu”. Theodor Băbulescu; Liviu Țăranu; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității / Gheorghe Onișoru (coordonator) (2003). „Existența cotidiană a unui 'bandit': cazul Vasile Motrescu”. Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din Romania. 1944-1962 (PDF). Studii 2. Referință cărții. București: Editura Kullusys. pp. 281–299. ISBN 978-973-86421-1-9. Accesat în 22 noiembrie 2024.
Theodor Băbulescu & Liviu Țăranu 2003, pp. 281-299, articol „Existența cotidiană a unui ‘bandit’: cazul Vasile Motrescu”. Theodor Băbulescu; Liviu Țăranu; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității / Gheorghe Onișoru (coordonator) (2003). „Existența cotidiană a unui 'bandit': cazul Vasile Motrescu”. Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din Romania. 1944-1962 (PDF). Studii 2. Referință cărții. București: Editura Kullusys. pp. 281–299. ISBN 978-973-86421-1-9. Accesat în 22 noiembrie 2024.
Florian Banu 2006, pp. 299-314, articol „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare”, pagini 12-13 din articol. Florian Banu; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare” (PDF). Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 299–314. ISBN 978-973-109-016-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006
Liviu-Marius Bejenaru 2008, pp. 251-263, articol „Manipulare și dirijare prin observarea stării de spirit a populației / Studiu de caz: Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților de la București (2-14 august 1953)”. Liviu-Marius Bejenaru; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2008). „Manipulare și dirijare prin observarea stării de spirit a populației. Studiu de caz: Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților de la București (2-14 août 1953)” (PDF). Caietele CNSAS. București: Editura Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (2): pp. 251–263. ISSN 1844-6590. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
Alina Ilinca 2008, pp. 251-263, articol „Politica de control a regimului comunist asupra spațiului public / Studiu de caz: Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă de la Poiana Stalin (28 ianuarie-8 februarie 1951)”. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S); Alina Ilinca (2008). „Politica de control a regimului comunist asupra spațiului public. Studiu de caz: Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă de la Poiana Stalin (28 ianuarie-8 februarie 1951)” (PDF). Caietele CNSAS. București: Editura Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (2): pp. 237–250. ISSN 1844-6590. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
Alina Ilinca 2008, pp. 251-263, articol „Politica de control a regimului comunist asupra spațiului public / Studiu de caz: Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă de la Poiana Stalin (28 ianuarie-8 februarie 1951)”. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S); Alina Ilinca (2008). „Politica de control a regimului comunist asupra spațiului public. Studiu de caz: Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă de la Poiana Stalin (28 ianuarie-8 februarie 1951)” (PDF). Caietele CNSAS. București: Editura Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (2): pp. 237–250. ISSN 1844-6590. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) & Gheorghe Onișoru (coordinator) 2001. Gheorghe Onișoru (coordonator); Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2001). Totalitarism și rezistență, teroare și represiune în România comunistă (PDF). Studii. Referință cărții. București: Editura CNSAS. ISBN 9730025339. Accesat în 20 noiembrie 2024.
Silviu B. Moldovan & Mihai Demetriade 2008. Silviu B. Moldovan; Mihai Demetriade; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2008). „Ion Mitucă, de la rezistență la disidență. Memoriu de Ion Mitucă privind aspecte ale vieții deținuților politici din lagărul Cavnic” (PDF). Caietele CNSAS. București: Editura Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (2): pp. 74–147. ISSN 1844-6590. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
Florian Banu 2006, pp. 299-314, articol „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare”. și fr Georges Diener 2001, p. 137, articol „Résistance populaire et maquis en Roumanie (1945-1965)”. Florian Banu; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare” (PDF). Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 299–314. ISBN 978-973-109-016-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006

cotidianul.ro

Articole de presă în diverse publicații și site-uri internet:
- Oana Despa (24 ianuarie 2024). „Anticomunism - cu și fără legionari / O discuție necesară, după ce activitățile a două ONG-uri în școli au fost interzise”. cotidianul.ro (Cotidianul). Accesat în 16 noiembrie 2024.

ct.ro

tinread.biblioteca.ct.ro

Jipa Rotaru, 2006 & capitol „Grupul Mandea. Între legendă și adevăr”. Jipa Rotaru (2006). „Grupul Mandea. Între legendă și adevăr / Sub-capitol: Un erou al rezistenței anticomuniste din România anilor 50: Vasile Motrescu”. „Eroism și eroi la români” : Prima sesiune de comunicări științifice; Maia Catargi - Ialomița; 16-17 septembrie 2005. Constanța: Editura Fundației Andrei Șaguna. pp. 203–210. ISBN 978-973-732-035-3.

edituracorint.ro

Lucian Vasile 2022. Lucian Vasile (2022). Razboiul Spionilor. Actiunile Secrete Ale Exilului Romanesc La Inceputul Comunismului. Referință cărții. Bucarest: Corint. ISBN 978-606-0881-29-2.

epigram.eu

sensushistoriae.epigram.eu

fr Claudia-Florentina Dobre 2011, pp. 25-45, articol „Les vingt ans du postcommunisme roumain : L’espace public et les mémoires du communisme”. Claudia-Florentina Dobre (aprilie 2011). Referințe la articole. „Les vingt ans du postcommunisme roumain : L'espace public et les mémoires du communisme” [Cei douăzeci de ani ai postcomunismului românesc: spațiul public și amintirile comunismului]. Sensus Historiae (în franceză). Varsovie. 5: pp. 25–45. ISSN 2082-0860. Accesat în 8 decembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

europalibera.org

romania.europalibera.org

Oana Despa (7 februarie 2024). „Anticomunism - cu și fără legionari / O discuție necesară, după ce activitățile a două ONG-uri în școli au fost interzise”. Prefectura Capitalei și Inspectoratul Școlar București interzic activitățile în școli a două asociații pe care le acuză de apartenență la extrema dreaptă. Cazul deschide discuția îndelung amânată despre participarea la rezistența anticomunistă și împotriva ocupației sovietice a unor foști legionari. romania.europalibera.org (Europa Liberă este parte a Radio Free Europe/Radio Liberty). Accesat în 16 noiembrie 2024.
„Românii, tot mai nostalgici după comunism/ Creștere de 20% în 7 ani. Care sunt motivele?”. romania.europalibera.org (Europa Liberă România). 17 noiembrie 2021. Accesat în 5 octombrie 2024.
Octavian Coman (5 septembrie 2022). „Blocaj în arhive. De ce nu pot primi despăgubiri urmașii celor persecutați în comunism”. romania.europalibera.org (Europa Liberă este parte a Radio Free Europe/Radio Liberty). Accesat în 23 ianuarie 2024.

fgmanu.ro

Liviu Vălenaș 2000, p. 100. Liviu Vălenaș (2000). Convorbiri cu Mircea Dimitriu / Mișcarea legionară - Între adevăr și mistificare (PDF). Timișoara: Editura Marineasa. ISBN 9739485294. Accesat în 20 noiembrie 2024.

files.wordpress.com

despredemnitate.files.wordpress.com

Elisabeta Rizea & Cornel Drăgoi 2010. Elisabeta Rizea; Cornel Drăgoi (august 2010) [1993]. Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara (PDF). Referință cărții. București: Editura HumanitaHumanitas. ISBN 9732803991. Accesat în 22 noiembrie 2024.

foaienationala.ro

Andrei Vasile 2010, articol "Miscarea de rezistenta antisovietica din Bucovina", în Foaie Națională. Andrei Vasile (15 decembrie 2010). „Miscarea de rezistenta antisovietica din Bucovina”. Foaie Națională. București. Accesat în 15 octombrie 2024.
Andrei Vasile 2010, articol "Miscarea de rezistenta antisovietica din Bucovina", în Foaie Națională. Andrei Vasile (15 decembrie 2010). „Miscarea de rezistenta antisovietica din Bucovina”. Foaie Națională. București. Accesat în 15 octombrie 2024.

humanitas.ro

Neagu Djuvara 2012. Neagu Djuvara (2012). Amintiri din pribegie. București: Humanitas. ISBN 978-973-50-3664-5.
Elisabeta Rizea & Cornel Drăgoi 2010. Elisabeta Rizea; Cornel Drăgoi (august 2010) [1993]. Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara (PDF). Referință cărții. București: Editura HumanitaHumanitas. ISBN 9732803991. Accesat în 22 noiembrie 2024.

iiccmer.ro

Dosarul IICCMER despre Alexandru Nicolschi : IICCMER, Mihai Burcea & Marius Stan 2011, pp. 13-14. IICCMER; Mihai Burcea; Marius Stan (25 martie 2011). Referințe la articole. „Alexandru Nicolschi, ilegalist comunist, spion sovietic, deținut și general de securitate” (PDF). IICCMER prezintă în premieră biografia torționarului Alexandru Nicolschi. București. Accesat în 8 decembrie 2024.
Documente și articole ce acuză Securitatea pentru metodele sale de eliminare fizică extrajudiciară a opozanților regimului:
- IICCMER. „Paginile IICCMER arhive despre execuțiile extrajudiciare efectuate de Securitate - 1”. iiccmer.ro. Accesat în 14 noiembrie 2024. și IICCMER. „Paginile IICCMER arhive despre execuțiile extrajudiciare efectuate de Securitate - 2”. iiccmer.ro. Accesat în 14 noiembrie 2024.
- IICCMER (18 noiembrie 2009). „Legislație”. IICCMER.ro (IICCMER). Accesat în 23 ianuarie 2025.
satulromanesc.iiccmer.ro
- Serial documentar IICCMER despre comunismul impus satelor românești și rezistența puternică a acestora la colectivizare, pilonul rezistenței anticomuniste. - Satul românesc în comunism (1945-1989).
- Serial documentar IICCMER despre comunismul impus satelor românești și rezistența puternică a acestora la colectivizare, pilonul rezistenței anticomuniste. - Satul românesc în comunism (1945-1989).

iini.ro

Dorin Dobrincu 2006, pp. 186-192, 202-206 și 209, capitol 4 „Un balon minuscul: ‘Mișcarea Națională de Rezistență’ (1945-1946)”. ; de asemenea, publicat în două articole:
- Dorin Dobrincu (2008). „„Un balon minuscul: „Mișcarea Națională de Rezistență" (1945-1946) (I)"” (PDF). Revista Istorică. București: Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” (XIX 3-4): pp. 321–354. Accesat în 4 noiembrie 2024.

irir.ro

O anchetă internă a Securității din București, făcută în septembrie/octombrie 1950, dezvăluie falsificarea unui număr important de rapoarte ale biroului regional al Securității din Cluj. Execuții sumare (între 1948 și 1950) ale unor țărani bogați, care nu aveau nimic de a face cu „bandiții” căutați, sunt contrafăcute și prezentate drept lupte duse în munți contra adevăraților rezistenți: Marius Oprea 2002, pp. 212-228, capitol 10 „Raport cu privire la împuscarea chiaburilor Trifa Iosif, Pom Traian și Andreșel Ioan, din comuna Bistra, jud. Turda” și capitol 11 „Declarație Subsemnatul maior Kovacs Mihail Șeful Serviciului de Securitate Turda - 6 octombrie 1950”. Marius Oprea (2002). Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente. Iași: Editura Polirom. ISBN 9736839273.

istoriaorala.ro

Gheorghe Gorun 2007, pp. 148-172, articol „Un parașutat în România vândută: Mircea Popovici”. Gheorghe Gorun; Hadrian Gorun (2007). „Un parașutat în România vândută: Mircea Popovici / A Paratrooper in Betrayed Romania : Mircea Popovici” (PDF). Anuarul Institutului de Istorie Orală. Cluj: Presa universitară clujeană / Editura Argonaut. VIII: pp. 148–172. ISSN 1454-4865. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

jurnalul.ro

Instituții fragilizate de dependența lor politică:
- La 03/04/2006: Crearea IICCR și desecretizarea arhivelor Securității răspund mai degrabă unor manevre politice decât unei dorințe reale de a privi trecutul în față și de a face lumină asupra moștenirii comuniste din România: Ion Cristoiu (3 aprilie 2006). „Politicianismul anticomunismului”. jurnalul.ro (Jurnalul Național). Accesat în 14 noiembrie 2024.
- Instituții fragilizate de dependența lor politică:
  - La 03/04/2006: Crearea IICCR și desecretizarea arhivelor Securității răspund mai degrabă unor manevre politice decât unei dorințe reale de a privi trecutul în față și de a face lumină asupra moștenirii comuniste din România: Ion Cristoiu (3 aprilie 2006). „Politicianismul anticomunismului”. jurnalul.ro (Jurnalul Național). Accesat în 14 noiembrie 2024.
  - Instituții fragilizate de dependența lor politică:
    - La 03/04/2006: Crearea IICCR și desecretizarea arhivelor Securității răspund mai degrabă unor manevre politice decât unei dorințe reale de a privi trecutul în față și de a face lumină asupra moștenirii comuniste din România: Ion Cristoiu (3 aprilie 2006). „Politicianismul anticomunismului”. jurnalul.ro (Jurnalul Național). Accesat în 14 noiembrie 2024.
    - Instituții fragilizate de dependența lor politică:
      - La 03/04/2006: Crearea IICCR și desecretizarea arhivelor Securității răspund mai degrabă unor manevre politice decât unei dorințe reale de a privi trecutul în față și de a face lumină asupra moștenirii comuniste din România: Ion Cristoiu (3 aprilie 2006). „Politicianismul anticomunismului”. jurnalul.ro (Jurnalul Național). Accesat în 14 noiembrie 2024.
      - Lavinia Betea (5 aprilie 2005). „În arhiva au rămas doar documentele inofensive”. Interviu al Dr Cristian Troncotă, Profesor universitar, specialist în arhivele Securității. jurnalul.ro (Jurnalul Național). Accesat în 31 octombrie 2024.
      - Lavinia Betea (5 aprilie 2005). „În arhiva au rămas doar documentele inofensive”. Interviu al Dr Cristian Troncotă, Profesor universitar, specialist în arhivele Securității. jurnalul.ro (Jurnalul Național). Accesat în 31 octombrie 2024.
      - Mihai Pelin (29 martie 2008). „Mișcarea Națională de Rezistență – o construcție clădită pe vânt”. jurnalul.ro (Jurnalul Național). Accesat în 31 octombrie 2024.

lemonde.fr

Nostalgia comunismului printre români, chiar și printre cei mai tineri:
- fr Mirel Bran (21 septembrie 2012). „Les jeunes roumains nostalgique de l'ère communiste” [Tinerii români nostalgici pentru epoca comunistă] (în franceză). lemonde.fr (Le Monde). Accesat în 15 noiembrie 2024.

lexpress.fr

fr Marianne Rigaux (18 martie 2017). „45 années de dictature condamnées en Roumanie” [45 de ani de dictatură, condamnați în România] (în franceză). lexpress.fr (L'Express). Accesat în 14 noiembrie 2024.
Constatări în presa românească și franceză:
- fr Gautier Demouveaux (29 decembrie 2009). „Cette Roumanie qui regrette Ceausescu” [Această Românie care-l regretă pe Ceaușescu] (în franceză). express.fr (L'Express). Accesat în 15 noiembrie 2024.
- Constatări în presa românească și franceză:
  - fr Gautier Demouveaux (29 decembrie 2009). „Cette Roumanie qui regrette Ceausescu” [Această Românie care-l regretă pe Ceaușescu] (în franceză). express.fr (L'Express). Accesat în 15 noiembrie 2024.

mediafax.ro

Ana Maria Lazăr (30 mai 2016). „Monumentul „Aripi", dedicat celor care s-au jertfit împotriva comunismului, a fost dezvelit. Iohannis, la eveniment: Crimele de la Revoluție nu pot rămâne nepedepsite”. mediafax.ro (Mediafax.ro). Accesat în 15 noiembrie 2024.

memoria.ro

Aici putem face precizări asupra soartei rezervate arhitecților. Majorității arhitecților cunoscuți sau aparținând unei clase sociale înstărite, precum și studenților „burghezi” de la școala de arhitectură din București li s-a interzis exercitarea profesiei, respectiv li s-au întrerupt studiile. O parte dintre ei au fost trimiși în închisoare și în lagăre de muncă (unde unii au murit) sub tot felul de pretexte și de acuzații fără fond, cum ar fi activitate subversivă, rebeliune sau chiar trădare. Cei care au fost îndepărtați de meseria lor vor fi adesea reduși la o luptă pentru supraviețuire, ajutați de familiile lor atunci când era posibil. Referință bibliografică: Vlad Mitric-Ciupe 2013. Vlad Mitric-Ciupe (2013). Arhitecții români și detenția politică, 1944-1964. Între destin concentraționar și vocație profesională. Colecția Studii. Referință cărții. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 978-973-7861-58-0. Accesat în 22 noiembrie 2024.
Aici putem face precizări asupra soartei rezervate arhitecților. Majorității arhitecților cunoscuți sau aparținând unei clase sociale înstărite, precum și studenților „burghezi” de la școala de arhitectură din București li s-a interzis exercitarea profesiei, respectiv li s-au întrerupt studiile. O parte dintre ei au fost trimiși în închisoare și în lagăre de muncă (unde unii au murit) sub tot felul de pretexte și de acuzații fără fond, cum ar fi activitate subversivă, rebeliune sau chiar trădare. Cei care au fost îndepărtați de meseria lor vor fi adesea reduși la o luptă pentru supraviețuire, ajutați de familiile lor atunci când era posibil. Referință bibliografică: Vlad Mitric-Ciupe 2013. Vlad Mitric-Ciupe (2013). Arhitecții români și detenția politică, 1944-1964. Între destin concentraționar și vocație profesională. Colecția Studii. Referință cărții. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 978-973-7861-58-0. Accesat în 22 noiembrie 2024.
În 1945, Ana Pauker, ministrul afacerilor externe și Teohari Georgescu, ministrul de interne, au semna un pact secret de neagresiune cu mișcarea legionară condusă de Nicolae Pătrașcu, intrată între timp în clandestinitate. Sursă: Robert Levy 2002, p. 67. Robert Levy (2002). Gloria și decăderea Anei Pauker. Iași: Polirom. ISBN 9736837858. Accesat în 31 octombrie 2024.
Statistici extrase dintr-un raport al Direcției Generale a Securității Poporului, din 1951: pe un eșantion de 804 persoane arestate ca membru sau susținător al unuia dintre cele 17 grupări de rezistenți din munți:
- fr Georges Diener 2001, p. 137, articol „Résistance populaire et maquis en Roumanie (1945-1965)”.

- Florian Banu 2006, pp. 299-314, articol „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare”.
Florian Banu; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare” (PDF). Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 299–314. ISBN 978-973-109-016-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006
Statistici extrase dintr-un raport al Direcției Generale a Securității Poporului, din 1951: pe un eșantion de 804 persoane arestate ca membru sau susținător al unuia dintre cele 17 grupări de rezistenți din munți:
- fr Georges Diener 2001, p. 137, articol „Résistance populaire et maquis en Roumanie (1945-1965)”.

- Florian Banu 2006, pp. 299-314, articol „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare”.
Florian Banu; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare” (PDF). Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 299–314. ISBN 978-973-109-016-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006
Florian Banu 2006, pp. 299-314, articol „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare”. Florian Banu; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare” (PDF). Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 299–314. ISBN 978-973-109-016-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006
William Totok & Elena-Irina Macovei 2016, pp. 32-33. William Totok; Elena-Irina Macovei (2016). Intre mit și bagatelizare. Despre reconsiderarea critica a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu și rezistență anticomunista din România. Iași: Editura Polirom. ISBN 978-973-46-6127-5.
Liviu Marius Bejenaru 2003, pp. 376-380, articol „Să lupți pentru a muri: Mișcarea de Rezistență Armată Anticomunistă din România. O încercare de analiză”. Liviu Marius Bejenaru; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității / Gheorghe Onișoru (coordonator) (2003). „Să lupți pentru a muri: Mișcarea de Rezistență Armată Anticomunistă din România. O încercare de analiză”. Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din România, 1944-1962. Studii 2. București: Editura Kullusys. pp. 376–380. ISBN 978-973-86421-1-9.
Theodor Băbulescu & Liviu Țăranu 2003, pp. 281-299, articol „Existența cotidiană a unui ‘bandit’: cazul Vasile Motrescu”. Theodor Băbulescu; Liviu Țăranu; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității / Gheorghe Onișoru (coordonator) (2003). „Existența cotidiană a unui 'bandit': cazul Vasile Motrescu”. Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din Romania. 1944-1962 (PDF). Studii 2. Referință cărții. București: Editura Kullusys. pp. 281–299. ISBN 978-973-86421-1-9. Accesat în 22 noiembrie 2024.
Theodor Băbulescu & Liviu Țăranu 2003, pp. 281-299, articol „Existența cotidiană a unui ‘bandit’: cazul Vasile Motrescu”. Theodor Băbulescu; Liviu Țăranu; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității / Gheorghe Onișoru (coordonator) (2003). „Existența cotidiană a unui 'bandit': cazul Vasile Motrescu”. Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din Romania. 1944-1962 (PDF). Studii 2. Referință cărții. București: Editura Kullusys. pp. 281–299. ISBN 978-973-86421-1-9. Accesat în 22 noiembrie 2024.
Florian Banu 2006, pp. 299-314, articol „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare”, pagini 12-13 din articol. Florian Banu; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare” (PDF). Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 299–314. ISBN 978-973-109-016-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006
Adrian Brișcă 2005. Adrian Brișcă (2005). Jurnalul unui partizan: Vasile Motrescu și rezistența armată din Bucovina, 1944-1958 (PDF). Referință cărții. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 9737861051. Accesat în 20 noiembrie 2024.
Gheorghe Onișoru 2003. Gheorghe Onișoru (coordonator); Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2003). Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din Romania. 1944-1962. București: Editura Kullusys. ISBN 978-973-86421-1-9.
Florian Banu 2003, articol „Metode utilizate de securitate pentru lichidarea grupurilor de rezistență din munți (1948 – 1958)”. Florian Banu; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității / Gheorghe Onișoru (coordonator) (2003). „Metode utilizate de securitate pentru lichidarea grupurilor de rezistență din munți (1948 – 1958)”. Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din România, 1944-1962. Studii 2. București: Editura Kullusys. pp. 301–316. ISBN 978-973-86421-1-9.
Florian Banu 2006, pp. 299-314, articol „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare”. și fr Georges Diener 2001, p. 137, articol „Résistance populaire et maquis en Roumanie (1945-1965)”. Florian Banu; Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop (editori) (2006). Referințe la articole. „Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare” (PDF). Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală. Cluj: Editura Argonaut. I: pp. 299–314. ISBN 978-973-109-016-0. Accesat în 23 noiembrie 2024. Lucrări prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, în perioadă 24-26 martie 2006

memorialsighet.ro

Listă non exhaustivă, căci există și alte institute care lucrează pe această temă, dar a căror specializare nu este comunismul:
- Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST), instituție a Academiei Române, creat în 1993.

- Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCR / IICCMER), fondat în 2006.

- Centrul de Studii asupra Comunismului și Postcomunismului - Facultatea de Istorie din Iași / Pagina privind Centrul de Studii asupra Comunismului și Postcomunismului, creat în 2007.

- Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.), fondat în 2008.

- Memorialul Sighet, sau Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, a fost înființat de Romulus Rusan și Ana Blandiana în 1993 prin intermediul Fundației Academia Civică și finanțat inițial de exilații români și societatea civilă. În 1997, Memorialul a fost declarat „ansamblu de interes național” de către statul român (Legea 95/1997), ceea ce i-a permis să primească o alocare anuală de la bugetul de stat. Pagina Centrului la memorial de Sighet - Pagina Support financiar.
Pagini despre Adriana Georgescu-Cosmovici:
- Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței (2005). Fundația Academia Civică, ed. „Adriana Georgescu (23 iulie 1920-29 octombrie 2005)”. memorialsighet.ro (Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței). Accesat în 13 noiembrie 2024.

meronia.ro

Stan Stoica 2007, p. 78. Stan Stoica (2007). Dicționar de istorie a României. București: Editura Merona. p. 78. ISBN 978-606-750-018-9.

miscarea.net

Monumente și sărbători regionale ale rezistenței anticomuniste, discuțiile pe tema celebrării eroilor anticomuniste:
- Florin Dobrescu (22 iulie 2007). „Partizanii anticomuniști comemorați la Sâmbăta de Sus. Înființarea Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu"”. miscarea.net (Miscarea.net). Accesat în 16 noiembrie 2024. și Adrian Petreanu (24 iulie 2017). „Zilele Rezistenței. Ogoranu și camarazii săi, comemorați la Sâmbăta de Sus”. Ziua de comemorare în memoria rezistenței anticomuniste a munților din Făgăraș, incluzând în special Ion Gavrilă Ogoranu. buciumul.ro (Buciumul). Accesat în 16 noiembrie 2024.

napocanews.ro

Ionuț Țene (5 ianuarie 2014). „Aurora Liiceanu: O abordare psihologică a rezistenței anticomuniste din Munții Făgăraș”. Nici până astăzi nu există construit de către autorități un mare monument al partizanilor anticomuniști în Munții Carpați, fapt ce dovedește că din punct de vedere al „duratei istorice lungi” regimul post-decembrist este doar o continuare sub o altă formă „europeană” a regimului securității și structurilor partidului comunist. Rănile memoriei sunt adânci și vii la Nucșoara. napocanews.ro (Napoca News). Accesat în 15 noiembrie 2024.

news.ro

Din 1990, mai multe inițiative pentru a sărbători rezistența sau a interzice organizațiile și simbolurile comuniste au fost respinse de către parlamentarii români:
- Ultimul proiect de lege care propunea instituirea unei zile de rezistență anticomunistă datează din 2016. A fost respins de majoritatea PSD (cei mai apropiați moștenitori ai comunismului) și însoțit de declarații uluitoare și scandaloase: Procesul legislativ la Camera Deputaților (19 septembrie 2017). „Proiect de Lege privind declararea zilei de 26 octombrie - Ziua Mișcării de Rezistență Armată Anticomunistă din 1944-1962, ziua Partizanilor Anticomuniști”. Detalii de la introducerea la respingerea proiectului de lege. cdep.ro (Camera Deputaților). Accesat în 16 noiembrie 2024. - IICCMER (31 octombrie 2017). „IICCMER reacționează la declarațiile lui Șerban Nicolae privind rezistența anticomunistă: Jignesc profund memoria unor oameni care au sperat ca România să fie cruțată de experimentul dictaturii proletariatului”. news.ro. Accesat în 16 noiembrie 2024. - Doru Radosav (3 noiembrie 2017). „Despre politică, abjecții și impostură. "Cazul Șerban Nicolae"”. ziuadecj.realitatea.net (Ziua de Cluj). Accesat în 16 noiembrie 2024.

presamil.ro

Colonel Florin Șperlea (2023). „România, ocupată și înrobită de Uniunea Sovietică, 1944 -1945”. presamil.ro (Agenția Media a Armatei). Accesat în 10 ianuarie 2025.

radiofrance.fr

Gautier Demouveaux (1 mai 2020). „Révolution roumaine : trente ans après, l'espoir entravé” [Revoluția Română: După 30 de ani, speranța este îngreunată] (în franceză). radiofrance.fr/ (France Culture). Accesat în 15 noiembrie 2024.

revistamemoria.ro

Cicerone Ionițoiu & 1995 și 1996. Cicerone Ionițoiu (1996) [1995]. Cartea de Aur a rezistenței românești împotriva comunismului. I și II. București: Editura Hrisovul. ISBN 9739677126. Accesat în 20 noiembrie 2024.
Claudia Dobre 2006, articol „Rezistența anticomunistă în România: memorie și istorie”. Claudia Dobre (2006). Referințe la articole. „Rezistența anticomunistă în România: memorie și istorie”. Memoria, Revista gândirii arestate. București: Fundația Culturală „Memoria” (54). Accesat în 23 noiembrie 2024.
Claudia Dobre 2006, articol „Rezistența anticomunistă în România: memorie și istorie”. Claudia Dobre (2006). Referințe la articole. „Rezistența anticomunistă în România: memorie și istorie”. Memoria, Revista gândirii arestate. București: Fundația Culturală „Memoria” (54). Accesat în 23 noiembrie 2024.
Claudia Dobre 2006, articol „Rezistența anticomunistă în România: memorie și istorie”. Claudia Dobre (2006). Referințe la articole. „Rezistența anticomunistă în România: memorie și istorie”. Memoria, Revista gândirii arestate. București: Fundația Culturală „Memoria” (54). Accesat în 23 noiembrie 2024.

scholar.google.com

Multe date istorice precise se cunosc de la sfârșitul anilor 1990, începutul anilor 2000: Dorin Dobrincu 2006, pp. 2-23, Rezistența armată anticomunistă din România (1944 - începutul anilor '60) / Introducere. Dorin Dobrincu; Coordonator stiintific Dr. Ioan Ciupercă profesor universitar (2006). Rezistența armată anticomunistă din România (1944 - începutul anilor '60). teza de doctorat. Iași: Universitatea Alexandru Ioan Cuza Falcultatea de Istorie.
Dorin Dobrincu 2006, pp. 186-192, 202-206 și 209, capitol 4 „Un balon minuscul: ‘Mișcarea Națională de Rezistență’ (1945-1946)”. ; de asemenea, publicat în două articole:
- Dorin Dobrincu (2008). „„Un balon minuscul: „Mișcarea Națională de Rezistență" (1945-1946) (I)"” (PDF). Revista Istorică. București: Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” (XIX 3-4): pp. 321–354. Accesat în 4 noiembrie 2024.

scribd.com

ro.scribd.com

Victor Frunză 1999, pp. 326-329. Victor Frunză (1999). Istoria comunismului în România. București: EVF. pp. 326–329. ISBN 9739120059.

stanford.edu

searchworks.stanford.edu

Această confuzie intenționată între legionari și membrii rezistenței anticomuniste a fost răspândită și în străinătate de către unii autori și analiști care acuză membrii rezistenței anticomuniste și pe toți românii ca fiind xenofobi și antisemiți prin însăși identitatea lor națională. O dovedesc, între altele, lucrările și articolele scrise de Alexandra Laignel-Lavastine, Daniel Dubuisson, Michael Löwy, Marc Semo, Leon Volovici sau Michel Winock:
- en Leon Volovici (1991). Nationalist Ideology and Antisemitism: the case of Romanian Intellectuals in the 1930s [Ideologia naționalistă și antisemitismul: cazul intelectualilor români în anii ’30] (în engleză). Oxford: Pergamon Press. ISBN 0080410243.

totalitarism.ro

Aici putem face precizări asupra soartei rezervate arhitecților. Majorității arhitecților cunoscuți sau aparținând unei clase sociale înstărite, precum și studenților „burghezi” de la școala de arhitectură din București li s-a interzis exercitarea profesiei, respectiv li s-au întrerupt studiile. O parte dintre ei au fost trimiși în închisoare și în lagăre de muncă (unde unii au murit) sub tot felul de pretexte și de acuzații fără fond, cum ar fi activitate subversivă, rebeliune sau chiar trădare. Cei care au fost îndepărtați de meseria lor vor fi adesea reduși la o luptă pentru supraviețuire, ajutați de familiile lor atunci când era posibil. Referință bibliografică: Vlad Mitric-Ciupe 2013. Vlad Mitric-Ciupe (2013). Arhitecții români și detenția politică, 1944-1964. Între destin concentraționar și vocație profesională. Colecția Studii. Referință cărții. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 978-973-7861-58-0. Accesat în 22 noiembrie 2024.
Aici putem face precizări asupra soartei rezervate arhitecților. Majorității arhitecților cunoscuți sau aparținând unei clase sociale înstărite, precum și studenților „burghezi” de la școala de arhitectură din București li s-a interzis exercitarea profesiei, respectiv li s-au întrerupt studiile. O parte dintre ei au fost trimiși în închisoare și în lagăre de muncă (unde unii au murit) sub tot felul de pretexte și de acuzații fără fond, cum ar fi activitate subversivă, rebeliune sau chiar trădare. Cei care au fost îndepărtați de meseria lor vor fi adesea reduși la o luptă pentru supraviețuire, ajutați de familiile lor atunci când era posibil. Referință bibliografică: Vlad Mitric-Ciupe 2013. Vlad Mitric-Ciupe (2013). Arhitecții români și detenția politică, 1944-1964. Între destin concentraționar și vocație profesională. Colecția Studii. Referință cărții. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 978-973-7861-58-0. Accesat în 22 noiembrie 2024.
Adrian Brișcă 2005. Adrian Brișcă (2005). Jurnalul unui partizan: Vasile Motrescu și rezistența armată din Bucovina, 1944-1958 (PDF). Referință cărții. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 9737861051. Accesat în 20 noiembrie 2024.

uaic.ro

history.uaic.ro

Listă non exhaustivă, căci există și alte institute care lucrează pe această temă, dar a căror specializare nu este comunismul:
- Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST), instituție a Academiei Române, creat în 1993.

- Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCR / IICCMER), fondat în 2006.

- Centrul de Studii asupra Comunismului și Postcomunismului - Facultatea de Istorie din Iași / Pagina privind Centrul de Studii asupra Comunismului și Postcomunismului, creat în 2007.

- Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.), fondat în 2008.

- Memorialul Sighet, sau Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, a fost înființat de Romulus Rusan și Ana Blandiana în 1993 prin intermediul Fundației Academia Civică și finanțat inițial de exilații români și societatea civilă. În 1997, Memorialul a fost declarat „ansamblu de interes național” de către statul român (Legea 95/1997), ceea ce i-a permis să primească o alocare anuală de la bugetul de stat. Pagina Centrului la memorial de Sighet - Pagina Support financiar.

voxeurop.eu

Articole semnificative disponibile din presa franceză și cea românească:
- România Liberă (21 decembrie 2009). „România: Revoluția confiscată”. Cu douăzeci de ani în urmă, exact în această zi, Nicolae Ceaușescu era huiduit în timpul ultimului său discurs. Căderea sa, câteva ore mai târziu, își păstrează încă misterele. Un lucru este sigur astăzi: evenimentele sângeroase din decembrie 1989 au profitat cu siguranță anumitor comuniști. voxeurop.eu (VoxEurop). Accesat în 15 noiembrie 2024.

worldcat.org

În 1945, numărul exact nu este cunoscut cu precizie. După unele surse, la sfârșitul anului 1944 acesta se situa între câteva sute și câteva mii, fără a socoti simpatizanții. În 1933, potrivit datelor Komintern-ului, partidul, constrâns la clandestinitate din 1924, număra 1655 de membri. Sursă: en Ioan Chiper (2002). „Considerations on the Numerical Evolution and Ethnic Composition of the Romanian Comunist Party, 1921-1952”. Arhivele Totalitarismului (în engleză). București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) (34-35): pp. 89–98. ISSN 1221-6917. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
Liviu-Marius Bejenaru 2008, pp. 251-263, articol „Manipulare și dirijare prin observarea stării de spirit a populației / Studiu de caz: Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților de la București (2-14 august 1953)”. Liviu-Marius Bejenaru; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2008). „Manipulare și dirijare prin observarea stării de spirit a populației. Studiu de caz: Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților de la București (2-14 août 1953)” (PDF). Caietele CNSAS. București: Editura Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (2): pp. 251–263. ISSN 1844-6590. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
Alina Ilinca 2008, pp. 251-263, articol „Politica de control a regimului comunist asupra spațiului public / Studiu de caz: Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă de la Poiana Stalin (28 ianuarie-8 februarie 1951)”. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S); Alina Ilinca (2008). „Politica de control a regimului comunist asupra spațiului public. Studiu de caz: Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă de la Poiana Stalin (28 ianuarie-8 februarie 1951)” (PDF). Caietele CNSAS. București: Editura Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (2): pp. 237–250. ISSN 1844-6590. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
Alina Ilinca 2008, pp. 251-263, articol „Politica de control a regimului comunist asupra spațiului public / Studiu de caz: Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă de la Poiana Stalin (28 ianuarie-8 februarie 1951)”. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S); Alina Ilinca (2008). „Politica de control a regimului comunist asupra spațiului public. Studiu de caz: Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă de la Poiana Stalin (28 ianuarie-8 februarie 1951)” (PDF). Caietele CNSAS. București: Editura Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (2): pp. 237–250. ISSN 1844-6590. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
Gheorghe Gorun 2007, pp. 148-172, articol „Un parașutat în România vândută: Mircea Popovici”. Gheorghe Gorun; Hadrian Gorun (2007). „Un parașutat în România vândută: Mircea Popovici / A Paratrooper in Betrayed Romania : Mircea Popovici” (PDF). Anuarul Institutului de Istorie Orală. Cluj: Presa universitară clujeană / Editura Argonaut. VIII: pp. 148–172. ISSN 1454-4865. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
Paula Ivan 2009, pp. 225-236, articol „Formele de represiune a rezistenței anticomuniste în memoria colectivă (I)”. Paula Ivan (2009). Referințe la articole. „Formele de represiune a rezistenței anticomuniste în memoria colectivă (I)” (PDF). Revista Arhivelor. București: Arhivele Nationale ale României (1 LXXXVI): pp. 219–245. ISSN 1453-1755. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
Silviu B. Moldovan & Mihai Demetriade 2008. Silviu B. Moldovan; Mihai Demetriade; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) (2008). „Ion Mitucă, de la rezistență la disidență. Memoriu de Ion Mitucă privind aspecte ale vieții deținuților politici din lagărul Cavnic” (PDF). Caietele CNSAS. București: Editura Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (2): pp. 74–147. ISSN 1844-6590. Accesat în 23 noiembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
fr Claudia-Florentina Dobre 2011, pp. 25-45, articol „Les vingt ans du postcommunisme roumain : L’espace public et les mémoires du communisme”. Claudia-Florentina Dobre (aprilie 2011). Referințe la articole. „Les vingt ans du postcommunisme roumain : L'espace public et les mémoires du communisme” [Cei douăzeci de ani ai postcomunismului românesc: spațiul public și amintirile comunismului]. Sensus Historiae (în franceză). Varsovie. 5: pp. 25–45. ISSN 2082-0860. Accesat în 8 decembrie 2024. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

search.worldcat.org

Adrian Brișcă și Radu Ciuceanu 1998, pp. 61-62. Adrian Brișcă; Radu Ciuceanu (1998). Rezistența armată din Bucovina. 1944-1950. I. București: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST). ISBN 9730005745.

zcj.ro

Din 1990, mai multe inițiative pentru a sărbători rezistența sau a interzice organizațiile și simbolurile comuniste au fost respinse de către parlamentarii români:
- Ultimul proiect de lege care propunea instituirea unei zile de rezistență anticomunistă datează din 2016. A fost respins de majoritatea PSD (cei mai apropiați moștenitori ai comunismului) și însoțit de declarații uluitoare și scandaloase: Procesul legislativ la Camera Deputaților (19 septembrie 2017). „Proiect de Lege privind declararea zilei de 26 octombrie - Ziua Mișcării de Rezistență Armată Anticomunistă din 1944-1962, ziua Partizanilor Anticomuniști”. Detalii de la introducerea la respingerea proiectului de lege. cdep.ro (Camera Deputaților). Accesat în 16 noiembrie 2024. - IICCMER (31 octombrie 2017). „IICCMER reacționează la declarațiile lui Șerban Nicolae privind rezistența anticomunistă: Jignesc profund memoria unor oameni care au sperat ca România să fie cruțată de experimentul dictaturii proletariatului”. news.ro. Accesat în 16 noiembrie 2024. - Doru Radosav (3 noiembrie 2017). „Despre politică, abjecții și impostură. "Cazul Șerban Nicolae"”. ziuadecj.realitatea.net (Ziua de Cluj). Accesat în 16 noiembrie 2024.

zf.ro

Seria de articole Spionii care au intrat in frig, din istoricul Marius Oprea, detaliind epopeea completă acestei parașutare, publicat în ziarul ZF Ziarul de Duminică, în 2006:
- Marius Oprea (14 iulie 2006). „Spionii care au intrat in frig (I)”. zf.ro (Ziarul Financiar). Accesat în 31 octombrie 2024.
- Lavinia Betea, Lucrețiu Pătrășcanu : moartea unui lider comunist, editura Curtea Veche, Bucarest 2006 - Cel mai lung proces politic din istoria comunismului mondial.

ziare.com

Revocări și numiri politice ale șefilor de instituții românești legate de studiile pe tema comunismului, cât și principalele proteste sau polemici pe tema aceasta:
- La 13/02/2010: Cristian Preda consideră că scandalul provocat de istoricul Marius Oprea nu se referă la interpretarea comunismului, ci la poziția instituțională pe care o ocupă acesta în cadrul unei structuri guvernamentale, mai exact la conducerea Institutului de Cercetare privind Crimele Comunismului: Camelia Badea (13 februarie 2010). „C. Preda: Marius Oprea apară eternizarea sa într-un post creat de PNL pentru el”. ziare.com (Ziare.com). Accesat în 14 noiembrie 2024.
- Abia la 25 de ani după căderea lui Ceaușescu și a comunismului au avut loc primele urmăriri penale și procese ale criminalilor comuniști. Aceștia au fost persoane responsabile de sistemul penitenciar comunist, împotriva cărora au fost date mai multe mărturii condamnabile din partea supraviețuitorilor:
  - Ziare.com (3 septembrie 2013). „Alexandru Vișinescu, urmărit penal - Torționarul este acuzat de genocid”. Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție a decis începerea urmăririi penale fata de Alexandru Vișinescu, fost comandat al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de genocid. ziare.com (Ziare.com). Accesat în 14 noiembrie 2024.
  - Abia la 25 de ani după căderea lui Ceaușescu și a comunismului au avut loc primele urmăriri penale și procese ale criminalilor comuniști. Aceștia au fost persoane responsabile de sistemul penitenciar comunist, împotriva cărora au fost date mai multe mărturii condamnabile din partea supraviețuitorilor:
    - Ziare.com (3 septembrie 2013). „Alexandru Vișinescu, urmărit penal - Torționarul este acuzat de genocid”. Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție a decis începerea urmăririi penale fata de Alexandru Vișinescu, fost comandat al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de genocid. ziare.com (Ziare.com). Accesat în 14 noiembrie 2024.
    - Pensiile foarte mari de care se bucură foștii oficiali comuniști și ai Securității nu au fost niciodată puse la îndoială, în ciuda faptului că au jucat un rol activ într-un regim dictatorial care a ținut poporul român în frică, înfometat și în minciună: Ziare.com (14 august 2012). „Marius Oprea: Niciun securist nu a fost condamnat. Torționarii au pensii imense”. ziare.com. Accesat în 15 noiembrie 2024.

ziaristionline.ro

Prof Dr Gheorghe Gorun; Lect Univ Dr Hadrian Gorun (14 august 2011). „Colaborarea Miscarii Legionare cu CIA și NATO. Studiul integral al profesorilor Gheorghe și Hadrian Gorun, fotografii si video-marturii - Ziaristi Online”. ziaristionline.ro (Ziariști Online). Accesat în 31 octombrie 2024.
Fondation Ion Gavrilă Ogoranu (31 octombrie 2011). „Legionarii parașutați de avioanele NATO ale armatei americane si apoi ucisi de NKVD au fost comemorați la Jilava”. ziaristionline.ro (Ziariști Online). Accesat în 31 octombrie 2024.

ziarulring.ro

Omniprezența securiștilor, a foștilor comuniști influenți, sau a rudelor acestora în sferele de putere ale statului îngreunează urmărirea penală a criminalilor comuniști. Situația este și mai evidentă atunci când PSD este la putere:
- Claudia Marcu (26 august 2013). „Istoricul Marius Oprea: „Singurul ANCHETAT de procuratură în DOSARELE TORȚIONARILOR am fost eu"”. ziarulring.ro (Ring). Accesat în 14 noiembrie 2024.

Rezistența anticomunistă din România (Romanian Wikipedia)

adevarul.ro

afdpr.ro

archive.org

arhiveletotalitarismului.blogspot.com

bcub.ro

catalog.bcub.ro

biblioteca-digitala.ro

bru.ro

buciumul.ro

cairn.info

shs.cairn.info

casaelisabetarizea.ro

cath.ch

catholica.ro

cdep.ro

cnsas.ro

cotidianul.ro

ct.ro

tinread.biblioteca.ct.ro

edituracorint.ro

epigram.eu

sensushistoriae.epigram.eu

europalibera.org

romania.europalibera.org

fgmanu.ro

files.wordpress.com

despredemnitate.files.wordpress.com

foaienationala.ro

humanitas.ro

iiccmer.ro

iiccmer.ro

satulromanesc.iiccmer.ro

iini.ro

irir.ro

istoriaorala.ro

jurnalul.ro

lemonde.fr

lexpress.fr

mediafax.ro

memoria.ro

memorialsighet.ro

meronia.ro

miscarea.net

napocanews.ro

news.ro

presamil.ro

radiofrance.fr

revistamemoria.ro

scholar.google.com

scribd.com

ro.scribd.com

stanford.edu

searchworks.stanford.edu

totalitarism.ro

uaic.ro

history.uaic.ro

voxeurop.eu

worldcat.org

worldcat.org

search.worldcat.org

zcj.ro

zf.ro

ziare.com

ziaristionline.ro

ziarulring.ro