References analysis of the Wikipedia article "Stećci" in the Romanian version

academia.edu

Milošević 1991, p. 6, 61. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 1991, p. 6. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 1991, p. 6–7. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 1991, p. 42. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 1991, p. 40. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 2013, p. 91. Milošević, Ante (2013). „O problematici stećaka iz dalmatinske perspektive” [Despre problema stećcilor din perspectivă dalmată]. Godišnjak (în croată). Sarajevo: Academia de Științe și Arte a Bosniei și Herțegovinei. 42: 89–102. ISSN 2232-7770.

Milošević 1991, p. 61. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 1991, p. 7. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Kurtović 2013, p. 2. Kurtović, Esad (2013). „Vlasi i stećci” [Vlahii și stećci]. Radovi (în bosniacă). Sarajevo: Filozofski fakultet (16).

Milošević 1991, p. 8. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 1991, p. 45. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 2013, p. 90. Milošević, Ante (2013). „O problematici stećaka iz dalmatinske perspektive” [Despre problema stećcilor din perspectivă dalmată]. Godišnjak (în croată). Sarajevo: Academia de Științe și Arte a Bosniei și Herțegovinei. 42: 89–102. ISSN 2232-7770.

Kurtović 2015, p. 316. Kurtović, Esad (2015). „Vlasi Drobnjaci i stećci (Crtica o Nikoli Raškoviću i njegovim nasljednicima)” [Vlahii drobnjaci și stećci (remarcă despre Nikola Rašković și moștenitoarea lui)]. Godišnjak (în bosniacă). Sarajevo: ANUBiH (44): 303–316.

Kurtović 2013, p. 12. Kurtović, Esad (2013). „Vlasi i stećci” [Vlahii și stećci]. Radovi (în bosniacă). Sarajevo: Filozofski fakultet (16).

Milošević 1991, p. 52–53. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 1991, p. 54. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 1991, p. 35. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 1991, p. 37. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 1991, p. 39. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

Milošević 1991, p. 54, 62. Milošević, Ante (1991). Stećci i Vlasi: Stećci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeća u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stećci și vlahii: Stećci și migrațiile vlahilor în secolele al XIV-lea și al XV-lea în Dalmația și sud-vestul Bosniei] (în croată). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture.

books.google.com

srce.hr

hrcak.srce.hr

Trako 2011, p. 71–72, 73–74. Trako, Redžo (2011). „Stećci: Božanska igra brojki i slova” [Stećci: joc divin de numere și litere]. Socijalna ekologija (în croată). Zagreb: Croatian Sociological Society, Institute of Sociology at Faculty of Philosophy, University of Zagreb. 20 (1): 71–84.

Kužić 1999, p. 176. Kužić, Krešimir (1999). „A Contribution to the Knowledge of Medieval Agricultural Implements and Other Country Tools According to Their Images on Standing Tombstones of Dalmatian Hinterland”. Ethnologica Dalmatica (în croată și engleză). Ethnographic Museum Split. 8 (1): 175–185.

Trako 2011, p. 72. Trako, Redžo (2011). „Stećci: Božanska igra brojki i slova” [Stećci: joc divin de numere și litere]. Socijalna ekologija (în croată). Zagreb: Croatian Sociological Society, Institute of Sociology at Faculty of Philosophy, University of Zagreb. 20 (1): 71–84.

Kužić 2001, p. 272. Kužić, Krešimir (2001). „Zašto bi trebalo terminom "kamik" zamijeniti termin "stećak"?” [De ce ar trebui să înlocuim termenul de «stećak» cu termenul de “kamik”]. Hrvatska vojska (în croată și engleză). Zagreb: 259–272.

Bulog 2007, p. 390. Bulog, Josip (2007). „Prilog poznavanju kamika Vrgorske krajine” [Contribuție la înțelegerea kamicilor din zona Vrgorac]. Povijesni prilozi [Contribuții Istorice] (în croată). Zagreb: Croatian Institute of History. III (34): 389–420.

Mužić 2009, p. 322. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Kužić 2001, p. 269. Kužić, Krešimir (2001). „Zašto bi trebalo terminom "kamik" zamijeniti termin "stećak"?” [De ce ar trebui să înlocuim termenul de «stećak» cu termenul de “kamik”]. Hrvatska vojska (în croată și engleză). Zagreb: 259–272.

Kužić 2001, p. 268. Kužić, Krešimir (2001). „Zašto bi trebalo terminom "kamik" zamijeniti termin "stećak"?” [De ce ar trebui să înlocuim termenul de «stećak» cu termenul de “kamik”]. Hrvatska vojska (în croată și engleză). Zagreb: 259–272.

Kužić 2001, p. 270. Kužić, Krešimir (2001). „Zašto bi trebalo terminom "kamik" zamijeniti termin "stećak"?” [De ce ar trebui să înlocuim termenul de «stećak» cu termenul de “kamik”]. Hrvatska vojska (în croată și engleză). Zagreb: 259–272.

Kužić 2001, p. 267. Kužić, Krešimir (2001). „Zašto bi trebalo terminom "kamik" zamijeniti termin "stećak"?” [De ce ar trebui să înlocuim termenul de «stećak» cu termenul de “kamik”]. Hrvatska vojska (în croată și engleză). Zagreb: 259–272.

Kužić 2001, p. 271–273. Kužić, Krešimir (2001). „Zašto bi trebalo terminom "kamik" zamijeniti termin "stećak"?” [De ce ar trebui să înlocuim termenul de «stećak» cu termenul de “kamik”]. Hrvatska vojska (în croată și engleză). Zagreb: 259–272.

Cebotarev 1996, p. 321. Cebotarev, Andrej (1996). „Review of Stećci and Vlachs: Stećci and Vlach migrations in the 14th and 15th century in Dalmatia and Southwestern Bosnia”. Povijesni prilozi [Historical Contributions] (în croată). Zagreb: Croatian Institute of History. 14 (14).

Cebotarev 1996, p. 322. Cebotarev, Andrej (1996). „Review of Stećci and Vlachs: Stećci and Vlach migrations in the 14th and 15th century in Dalmatia and Southwestern Bosnia”. Povijesni prilozi [Historical Contributions] (în croată). Zagreb: Croatian Institute of History. 14 (14).

Mužić 2009, p. 326. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Trako 2011, p. 73. Trako, Redžo (2011). „Stećci: Božanska igra brojki i slova” [Stećci: joc divin de numere și litere]. Socijalna ekologija (în croată). Zagreb: Croatian Sociological Society, Institute of Sociology at Faculty of Philosophy, University of Zagreb. 20 (1): 71–84.

Mužić 2009, p. 328. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 329. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 334. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 329–335. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 332–333. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 333. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 332. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 331. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 328–329. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 336. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 335. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 331–332. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 327, 336. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Cebotarev 1996, p. 323. Cebotarev, Andrej (1996). „Review of Stećci and Vlachs: Stećci and Vlach migrations in the 14th and 15th century in Dalmatia and Southwestern Bosnia”. Povijesni prilozi [Historical Contributions] (în croată). Zagreb: Croatian Institute of History. 14 (14).

Zorić 1984, p. 208. Zorić, Damir (1984). „Prinos problematici stećaka. U povodu knjige Šefik Bešlagić, Stećci – kultura i umjetnost, Sarajevo 1982”. Radovi (în croată). Zagreb: Institute of Croatian History. 17 (1): 207–211.

Zorić 1984, p. 207–211. Zorić, Damir (1984). „Prinos problematici stećaka. U povodu knjige Šefik Bešlagić, Stećci – kultura i umjetnost, Sarajevo 1982”. Radovi (în croată). Zagreb: Institute of Croatian History. 17 (1): 207–211.

Trako 2011, p. 75. Trako, Redžo (2011). „Stećci: Božanska igra brojki i slova” [Stećci: joc divin de numere și litere]. Socijalna ekologija (în croată). Zagreb: Croatian Sociological Society, Institute of Sociology at Faculty of Philosophy, University of Zagreb. 20 (1): 71–84.

Mužić 2009, p. 327. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Kužić 2001, p. 273. Kužić, Krešimir (2001). „Zašto bi trebalo terminom "kamik" zamijeniti termin "stećak"?” [De ce ar trebui să înlocuim termenul de «stećak» cu termenul de “kamik”]. Hrvatska vojska (în croată și engleză). Zagreb: 259–272.

Trako 2011, p. 80. Trako, Redžo (2011). „Stećci: Božanska igra brojki i slova” [Stećci: joc divin de numere și litere]. Socijalna ekologija (în croată). Zagreb: Croatian Sociological Society, Institute of Sociology at Faculty of Philosophy, University of Zagreb. 20 (1): 71–84.

Mužić 2009, p. 338. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Mužić 2009, p. 323. Mužić, Ivan (2009). „Vlasi i starobalkanska pretkršćanska simbolika jelena na stećcima”. Starohrvatska prosvjeta (în croată). Split: Museum of Croatian Archaeological Monuments. III (36): 315–349.

Trako 2011, p. 79. Trako, Redžo (2011). „Stećci: Božanska igra brojki i slova” [Stećci: joc divin de numere și litere]. Socijalna ekologija (în croată). Zagreb: Croatian Sociological Society, Institute of Sociology at Faculty of Philosophy, University of Zagreb. 20 (1): 71–84.

Trako 2011, p. 74. Trako, Redžo (2011). „Stećci: Božanska igra brojki i slova” [Stećci: joc divin de numere și litere]. Socijalna ekologija (în croată). Zagreb: Croatian Sociological Society, Institute of Sociology at Faculty of Philosophy, University of Zagreb. 20 (1): 71–84.

unesco.org

whc.unesco.org

unesco.org

web.archive.org

wikidata.org

Vezi procesiunea de primăvară din Ljelje/Kraljice^⁠(d) din Croația cu săbii și flori, dansat similar de vlahii de la est de Belgrad în ziua de Rusalii.^[43] Relația etimologică și culturală între jelen (cerb), Ljelja și Ljeljo care sunt copiii lui Perun, și floarea ljiljan (crin) denumită și perunika rămâne de confirmat.^[53] Ivo Pilar^⁠(d) observa că utilizarea numelui Ljeljen pentru dealuri în toponimia Herțegovinei și Bosniei Răsăritene este frecventă.^[54]

Stećci (Romanian Wikipedia)

academia.edu

asm.md

ethnology.asm.md

books.google.com

bosnia.org.uk

dw.com

post.ba

sanu.ac.rs

spomenicikulture.mi.sanu.ac.rs

srce.hr

hrcak.srce.hr

theguardian.com

unesco.org

whc.unesco.org

unesco.org

web.archive.org

wikidata.org

worldcat.org