Teoria relativității generale (Romanian Wikipedia)

Analysis of information sources in references of the Wikipedia article "Teoria relativității generale" in Romanian language version.

refsWebsite

Global rank Romanian rank

58doi.org

2^nd place

3^rd place

52arxiv.org

69^th place

132^nd place

34livingreviews.org

low place

5,931^st place

17wikidata.org

43^rd place

2^nd place

15nih.gov

4^th place

8web.archive.org

1^st place

4harvard.edu

18^th place

27^th place

2soso.ch

low place

2stanford.edu

179^th place

36^th place

2einstein-online.info

low place

2caltech.edu

887^th place

815^th place

1numdam.org

8,650^th place

low place

1pitt.edu

1,476^th place

1,147^th place

1jussieu.fr

6,910^th place

7,163^rd place

1cfa-harvard.edu

low place

1umd.edu

1,747^th place

1,723^rd place

1projecteuclid.org

3,707^th place

8,468^th place

1jstor.org

26^th place

69^th place

1worldcat.org

5^th place

11^th place

1inspirehep.net

low place

1wikipedia.org

low place

1europhysicsnews.com

low place

1mpg.de

1,624^th place

320^th place

1mediafax.ro

4,663^rd place

21^st place

1nature.com

234^th place

260^th place

1ku.dk

5,396^th place

1,574^th place

arxiv.org

O comparație aprofundată între cele două grupuri de simetrie poate fi găsită în Giulini 2006a. . Giulini, Domenico (2006), „Algebraic and Geometric Structures in Special Relativity”, În Ehlers, Jürgen; Lämmerzahl, Claus, Special Relativity—Will it Survive the Next 101 Years?, Springer, pp. 45–111, arXiv:math-ph/0602018 , ISBN 3-540-34522-1
Cf. Brans & Dicke 1961. și secțiunea 3 din cap. 7 din Weinberg 1972. , Goenner 2004, sec. 7.2. , și respectiv Trautman 2006. . Brans, C. H.; Dicke, R. H. (1961), „Mach's Principle and a Relativistic Theory of Gravitation”, Physical Review, 124 (3): 925–935, doi:10.1103/PhysRev.124.925 Weinberg, Steven (1972), Gravitation and Cosmology, John Wiley, ISBN 0-471-92567-5 Goenner, Hubert F. M. (2004), „On the History of Unified Field Theories”, Living Rev. Relativity, 7, accesat în 28 februarie 2008 Trautman, Andrzej (2006), „Einstein-Cartan theory”, În Francoise, J.-P.; Naber, G. L.; Tsou, S. T., Encyclopedia of Mathematical Physics, Vol. 2, Elsevier, pp. 189–195, arXiv:gr-qc/0606062 
Pentru dificultățile conceptuale și istorice de a defini un principiu general al relativității și de a-l separa de noțiunea de covarianță generală, vezi Giulini 2006b. . Giulini, Domenico (2006), „Some remarks on the notions of general covariance and background independence”, În Stamatescu, I. O., An assessment of current paradigms in the physics of fundamental interactions, Springer, arXiv:gr-qc/0603087 
Ecuațiile lui Einstein prezentate într-un context mai larg al altor ecuații cu derivate parțiale cu o semnificație fizică este dată în Geroch 1996. . Geroch, Robert (1996), Partial Differential Equations of Physics, arXiv:gr-qc/9602055  |access-date= necesită |url= (ajutor)
Pentru o listă de soluții și alte informații, cf. Stephani et al. 2003. sau MacCallum 2006. . Stephani, H.; Kramer, D.; MacCallum, M.; Hoenselaers, C.; Herlt, E. (2003), Exact Solutions of Einstein's Field Equations (ed. 2), Cambridge University Press, ISBN 0-521-46136-7 MacCallum, M. (2006), „Finding and using exact solutions of the Einstein equations”, În Mornas, L.; Alonso, J. D., A Century of Relativity Physics (ERE05, the XXVIII Spanish Relativity Meeting), American Institute of Physics, arXiv:gr-qc/0601102 
Pentru o prezentare generală, vezi Lehner 2002. . Lehner, Luis (2002), Numerical Relativity: Status and Prospects, arXiv:gr-qc/0202055 
Stairs 2003. și Kramer 2004. . Stairs, Ingrid H. (2003), „Testing General Relativity with Pulsar Timing”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 21 iulie 2007 Kramer, Michael (2004), „Millisecond Pulsars as Tools of Fundamental Physics”, În Karshenboim, S. G., Astrophysics, Clocks and Fundamental Constants (Lecture Notes in Physics Vol. 648), Springer, pp. 33–54, arXiv:astro-ph/0405178 
Vezi Lehner 2002. pentru o scurtă introducere în metodele numerice folosite în fizica relativistă, și Seidel 1998. pentru legătura cu astronomia undelor gravitaționale. Lehner, Luis (2002), Numerical Relativity: Status and Prospects, arXiv:gr-qc/0202055  Seidel, Edward (1998), „Numerical Relativity: Towards Simulations of 3D Black Hole Coalescence”, În Narlikar, J. V.; Dadhich, N., Gravitation and Relativity: At the turn of the millennium (Proceedings of the GR-15 Conference, held at IUCAA, Pune, India, December 16–21, 1997), IUCAA, arXiv:gr-qc/9806088 , ISBN 81-900378-3-8
Vezi Kramer et al. 2006. . Kramer, M.; Stairs, I. H.; Manchester, R. N.; McLaughlin, M. A.; Lyne, A. G.; Ferdman, R. D.; Burgay, M.; Lorimer, D. R.; Possenti, A. (2006), „Tests of general relativity from timing the double pulsar”, Science, 314 (5796): 97–102, arXiv:astro-ph/0609417 , doi:10.1126/science.1132305, PMID 16973838
Cf. Kramer 2004. . Kramer, Michael (2004), „Millisecond Pulsars as Tools of Fundamental Physics”, În Karshenboim, S. G., Astrophysics, Clocks and Fundamental Constants (Lecture Notes in Physics Vol. 648), Springer, pp. 33–54, arXiv:astro-ph/0405178 
Vezi Bertotti, Ciufolini & Bender 1987. și o lucrare mai recentă, Nordtvedt 2003. . Bertotti, Bruno; Ciufolini, Ignazio; Bender, Peter L. (1987), „New test of general relativity: Measurement of de Sitter geodetic precession rate for lunar perigee”, Physical Review Letters, 58 (11): 1062–1065, doi:10.1103/PhysRevLett.58.1062, PMID 10034329 Nordtvedt, Kenneth (2003), Lunar Laser Ranging—a comprehensive probe of post-Newtonian gravity, arXiv:gr-qc/0301024 
De exemplu, Townsend 1997, sec. 4.2.1. , Ohanian & Ruffini 1994, pp. 469–471.. Townsend, Paul K. (1997), Black Holes (Lecture notes), arXiv:gr-qc/9707012  Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5
De ex. Ohanian & Ruffini 1994, sec. 4.7. , Weinberg 1972, sec. 9.7. ; o lucrare mai recentă este Schäfer 2004. . Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5 Weinberg, Steven (1972), Gravitation and Cosmology, John Wiley, ISBN 0-471-92567-5 Schäfer, Gerhard (2004), „Gravitomagnetic Effects”, General Relativity and Gravitation, 36 (10): 2223–2235, arXiv:gr-qc/0407116 , doi:10.1023/B:GERG.0000046180.97877.32
Pentru un calcul simplu, vezi Schutz 2003, cap. 23. ; cf. Narayan & Bartelmann 1997, sec. 3. . Schutz, Bernard F. (2003), Gravity from the ground up, Cambridge University Press, ISBN 0-521-45506-5 Narayan, Ramesh; Bartelmann, Matthias (1997), Lectures on Gravitational Lensing, arXiv:astro-ph/9606001 
Vezi Narayan & Bartelmann 1997, sec. 3.7. . Narayan, Ramesh; Bartelmann, Matthias (1997), Lectures on Gravitational Lensing, arXiv:astro-ph/9606001 
See Landgraf, Hechler & Kemble 2005. . Landgraf, M.; Hechler, M.; Kemble, S. (2005), „Mission design for LISA Pathfinder”, Class. Quant. Grav., 22 (10): S487–S492, arXiv:gr-qc/0411071 , doi:10.1088/0264-9381/22/10/048
Cf. Thorne 1995. . Thorne, Kip S. (1995), Gravitational radiation, arXiv:gr-qc/9506086 
Cf. Cutler & Thorne 2002. . Cutler, Curt; Thorne, Kip S. (2002), „An overview of gravitational wave sources”, În Bishop, Nigel; Maharaj, Sunil D., Proceedings of 16th International Conference on General Relativity and Gravitation (GR16), World Scientific, arXiv:gr-qc/0204090 , ISBN 981-238-171-6
De exemplu Celotti, Miller & Sciama 1999, sec. 3. . Celotti, Annalisa; Miller, John C.; Sciama, Dennis W. (1999), „Astrophysical evidence for the existence of black holes”, Class. Quant. Grav., 16 (12A): A3–A21, arXiv:astro-ph/9912186v1 , doi:10.1088/0264-9381/16/12A/301
Pentru stările finale stelare, cf. Oppenheimer & Snyder 1939. sau, pentru calcule numerice recente, Font 2003, sec. 4.1. ; pentru supernove mai rămân încă de rezolvat câteva probleme majore, cf. Buras et al. 2003. ; pentru simularea acreției și formarea de jeturi, cf. Font 2003, sec. 4.2. . De asemenea, efectele de lentilă gravitațională joacă un rol în semnalele primite de la pulsarii de raze X, cf. Kraus 1998. . Oppenheimer, J. Robert; Snyder, H. (1939), „On continued gravitational contraction”, Physical Review, 56 (5): 455–459, doi:10.1103/PhysRev.56.455 Font, José A. (2003), „Numerical Hydrodynamics in General Relativity”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 19 august 2007 Buras, R.; Rampp, M.; Janka, H.-Th.; Kifonidis, K. (2003), „Improved Models of Stellar Core Collapse and Still no Explosions: What is Missing?”, Phys. Rev. Lett., 90 (24): 241101, arXiv:astro-ph/0303171 , doi:10.1103/PhysRevLett.90.241101, PMID 12857181 Font, José A. (2003), „Numerical Hydrodynamics in General Relativity”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 19 august 2007 Kraus, Ute (1998), „Light Deflection Near Neutron Stars”, Relativistic Astrophysics, Vieweg, pp. 66–81, ISBN 352-806909-0
Printre aceste dovezi se numără limitele de densitate de la observarea fenomenelor declanșate de acreție (luminozitatea Eddington), vezi Celotti, Miller & Sciama 1999. , observații ale dinamicii stelare din centrul galaxiei Calea Lactee, cf. Schödel et al. 2003. , și indicația că cel puțin câteva dintre obiectele în chestiune par a nu avea o suprafață solidă, ceea ce se poate deduce din examinarea exploziilor de raze X, pentru care obiectul dens central este fie o stea neutronică, fie o gaură neagră; cf. Remillard et al. 2006. pentru generalități, Narayan 2006, sec. 5. . La ora actuală, încă se caută „umbra” orizontului găurii negre centrale a galaxiei Calea Lactee , cf. Falcke, Melia & Agol 2000. . Celotti, Annalisa; Miller, John C.; Sciama, Dennis W. (1999), „Astrophysical evidence for the existence of black holes”, Class. Quant. Grav., 16 (12A): A3–A21, arXiv:astro-ph/9912186v1 , doi:10.1088/0264-9381/16/12A/301 Schödel, R.; Ott, T.; Genzel, R.; Eckart, A.; Mouawad, N.; Alexander, T. (2003), „Stellar Dynamics in the Central Arcsecond of Our Galaxy”, Astrophysical Journal, 596 (2): 1015–1034, arXiv:astro-ph/0306214 , doi:10.1086/378122 Remillard, Ronald A.; Lin, Dacheng; Cooper, Randall L.; Narayan, Ramesh (2006), „The Rates of Type I X-Ray Bursts from Transients Observed with RXTE: Evidence for Black Hole Event Horizons”, Astrophysical Journal, 646: 407–419, arXiv:astro-ph/0509758 , doi:10.1086/504862 Narayan, Ramesh (2006), „Black holes in astrophysics”, New Journal of Physics, 7: 199, arXiv:gr-qc/0506078 , doi:10.1088/1367-2630/7/1/199 Falcke, Heino; Melia, Fulvio; Agol, Eric (2000), „Viewing the Shadow of the Black Hole at the Galactic Center”, Astrophysical Journal, 528 (1): L13–L16, arXiv:astro-ph/9912263 , doi:10.1086/312423, PMID 10587484
Cf. Dalal et al. 2006. . Dalal, Neal; Holz, Daniel E.; Hughes, Scott A.; Jain, Bhuvnesh (2006), „Short GRB and binary black hole standard sirens as a probe of dark energy”, Phys.Rev., D74 (6): 063006, arXiv:astro-ph/0601275 , doi:10.1103/PhysRevD.74.063006
E.g. Barack & Cutler 2004. . Barack, Leor; Cutler, Curt (2004), „LISA Capture Sources: Approximate Waveforms, Signal-to-Noise Ratios, and Parameter Estimation Accuracy”, Phys. Rev., D69 (8): 082005, arXiv:gr-qc/031012  Verificați valoarea |arxiv= (ajutor), doi:10.1103/PhysRevD.69.082005
De exemplu, cu date Wilkinson Microwave Anisotropy Probe, vezi Spergel et al. 2003. . Spergel, D. N.; Verde, L.; Peiris, H. V.; Komatsu, E.; Nolta, M. R.; Bennett, C. L.; Halpern, M.; Hinshaw, G.; Jarosik, N. (2003), „First Year Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Observations: Determination of Cosmological Parameters”, Astrophys. J. Suppl., 148: 175–194, arXiv:astro-ph/0302209 , doi:10.1086/377226
Aceste teste implică observații separate detaliate mai jos, vezi, de exemplu, fig. 2 din Bridle et al. 2003. . Bridle, Sarah L.; Lahav, Ofer; Ostriker, Jeremiah P.; Steinhardt, Paul J. (2003), „Precision Cosmology? Not Just Yet”, Science, 299 (5612): 1532–1533, arXiv:astro-ph/0303180 , doi:10.1126/science.1082158, PMID 12624255
Vezi Peebles 1966. ; pentru o descriere recentă a predicțiilor, vezi Coc et al. 2004. ; o descriere accesibilă se poate găsi în Weiss 2006. ; spre comparație, observații în Olive & Skillman 2004. , Bania, Rood & Balser 2002. , O'Meara et al. 2001. , și Charbonnel & Primas 2005. . Peebles, P. J. E. (1966), „Primordial Helium abundance and primordial fireball II”, Astrophysical Journal, 146: 542–552, Bibcode:1966ApJ...146..542P, doi:10.1086/148918 Coc, A.; Vangioni-Flam, E.; Descouvemont, P.; Adahchour, A.; Angulo, C. (2004), „Updated Big Bang Nucleosynthesis confronted to WMAP observations and to the Abundance of Light Elements”, Astrophysical Journal, 600 (2): 544–552, arXiv:astro-ph/0309480 , doi:10.1086/380121 Weiss, Achim (2006), „Elements of the past: Big Bang Nucleosynthesis and observation”, Einstein Online, Max Planck Institute for Gravitational Physics, arhivat din original la 8 februarie 2007, accesat în 24 februarie 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor) Olive, K. A.; Skillman, E. A. (2004), „A Realistic Determination of the Error on the Primordial Helium Abundance”, Astrophysical Journal, 617: 29–49, arXiv:astro-ph/0405588 , doi:10.1086/425170 Bania, T. M.; Rood, R. T.; Balser, D. S. (2002), „The cosmological density of baryons from observations of 3He+ in the Milky Way”, Nature, 415 (6867): 54–57, doi:10.1038/415054a, PMID 11780112 O'Meara, John M.; Tytler, David; Kirkman, David; Suzuki, Nao; Prochaska, Jason X.; Lubin, Dan; Wolfe, Arthur M. (2001), „The Deuterium to Hydrogen Abundance Ratio Towards a Fourth QSO: HS0105+1619”, Astrophysical Journal, 552 (2): 718–730, arXiv:astro-ph/0011179 , doi:10.1086/320579 Charbonnel, C.; Primas, F. (2005), „The Lithium Content of the Galactic Halo Stars”, Astronomy & Astrophysics, 442 (3): 961–992, arXiv:astro-ph/0505247 , doi:10.1051/0004-6361:20042491
Cf. Alpher & Herman 1948. și, pentru o introducere pedagogică, vezi Bergström & Goobar 2003, cap. 11. ; pentru detecția inițială, vezi Penzias & Wilson 1965. și, pentru măsurători de precizie realizate cu ajutorul sateliților, Mather et al. 1994. (COBE) și Bennett et al. 2003. (Wilkinson Microwave Anisotropy Probe). Alte măsurători pot aduce dovezi și în privința undelor gravitaționale de la începutul universului. Aceste informații adiționale sunt conținute în polarizarea radiației cosmice de fond, cf. Kamionkowski, Kosowsky & Stebbins 1997. și Seljak & Zaldarriaga 1997. . Alpher, R. A.; Herman, R. C. (1948), „Evolution of the universe”, Nature, 162 (4124): 774–775, doi:10.1038/162774b0 Bergström, Lars; Goobar, Ariel (2003), Cosmology and Particle Astrophysics (ed. 2nd), Wiley & Sons, ISBN 3-540-43128-4 Penzias, A. A.; Wilson, R. W. (1965), „A measurement of excess antenna temperature at 4080 Mc/s”, Astrophysical Journal, 142: 419–421, Bibcode:1965ApJ...142..419P, doi:10.1086/148307 Mather, J. C.; Cheng, E. S.; Cottingham, D. A.; Eplee, R. E.; Fixsen, D. J.; Hewagama, T.; Isaacman, R. B.; Jensen, K. A.; Meyer, S. S. (1994), „Measurement of the cosmic microwave spectrum by the COBE FIRAS instrument”, Astrophysical Journal, 420: 439–444, Bibcode:1994ApJ...420..439M, doi:10.1086/173574 Bennett, C. L.; Halpern, M.; Hinshaw, G.; Jarosik, N.; Kogut, A.; Limon, M.; Meyer, S. S.; Page, L.; Spergel, D. N. (2003), „First Year Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Observations: Preliminary Maps and Basic Results”, Astrophys. J. Suppl., 148: 1–27, arXiv:astro-ph/0302207 , doi:10.1086/377253 Kamionkowski, Marc; Kosowsky, Arthur; Stebbins, Albert (1997), „Statistics of Cosmic Microwave Background Polarization”, Phys. Rev., D55 (12): 7368–7388, arXiv:astro-ph/9611125 , doi:10.1103/PhysRevD.55.7368 Seljak, Uros̆; Zaldarriaga, Matias (1997), „Signature of Gravity Waves in the Polarization of the Microwave Background”, Phys. Rev. Lett., 78 (11): 2054–2057, arXiv:astro-ph/9609169 , doi:10.1103/PhysRevLett.78.2054
Vezi Peacock 1999, ch. 12. , și Peskin 2007. ; în particular, observațiile indică faptul că doar o parte neglijabilă din acea materie este sub formă de particule elementare („materie nebarionică”), cf. Peacock 1999, ch. 12. . Peacock, John A. (1999), Cosmological Physics, Cambridge University Press, ISBN 0-521-41072-X Peskin, Michael E. (2007), Dark Matter and Particle Physics, arXiv:0707.1536  Peacock, John A. (1999), Cosmological Physics, Cambridge University Press, ISBN 0-521-41072-X
Unii fizicieni s-au întrebat dacă dovezile în sprijinul existenței materiei întunecate nu sunt, de fapt, dovezi ale unor devieri de la descrierea einsteiniană sau newtoniană a gravitației cf. generalități în Mannheim 2006, sec. 9. . Mannheim, Philip D. (2006), „Alternatives to Dark Matter and Dark Energy”, Prog. Part. Nucl. Phys., 56 (2): 340–445, arXiv:astro-ph/0505266v2 , doi:10.1016/j.ppnp.2005.08.001
Vezi Carroll 2001. ; o prezentare accesibilă este dată în Caldwell 2004. . Și aici, unii oameni de știință au susținut că dovezile nu indică o nouă formă de energie, ci necesitatea de a modifica modelele cosmologice existente, cf. Mannheim 2006, sec. 10. ; modificările acestea nu trebuie să fie schimbări ale teoriei relativității generale, ci ar putea fi, de exemplu, modificări în modul în care sunt tratate neomogenitățile din univers, cf. Buchert 2007. . Carroll, Sean M. (2001), „The Cosmological Constant”, Living Rev. Relativity, 4, accesat în 21 iulie 2007 Mannheim, Philip D. (2006), „Alternatives to Dark Matter and Dark Energy”, Prog. Part. Nucl. Phys., 56 (2): 340–445, arXiv:astro-ph/0505266v2 , doi:10.1016/j.ppnp.2005.08.001 Buchert, Thomas (2007), „Dark Energy from Structure—A Status Report”, General Relativity and Gravitation, 40 (2–3): 467–527, arXiv:0707.2153 , doi:10.1007/s10714-007-0554-8
O introducere este Linde 1990. ; alte studii recente: Linde 2005. . Linde, Andrei (1990), Particle Physics and Inflationary Cosmology, Harwood, arXiv:hep-th/0503203 , ISBN 3718604892 Linde, Andrei (2005), „Towards inflation in string theory”, J. Phys. Conf. Ser., 24: 151–160, arXiv:hep-th/0503195 , doi:10.1088/1742-6596/24/1/018
Vezi Spergel et al. 2007, sec. 5 & 6. . Spergel, D. N.; Bean, R.; Doré, O.; Nolta, M. R.; Bennett, C. L.; Dunkley, J.; Hinshaw, G.; Jarosik, N.; Komatsu, E. (2007), „Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Three Year Results: Implications for Cosmology”, Astrophysical Journal Supplement, 170 (2): 377–408, arXiv:astro-ph/0603449 , doi:10.1086/513700
Vezi Brandenberger 2007, sec. 2. . Brandenberger, Robert H. (2007), Conceptual Problems of Inflationary Cosmology and a New Approach to Cosmological Structure Formation, arXiv:hep-th/0701111 
Pentru primii pași în studiul fenomenului, cf. Israel 1971. ; vezi Hawking & Ellis 1973, sec. 9.3. sau Heusler 1996, cap. 9 și 10. pentru un calcul, și Heusler 1998. și Beig & Chruściel 2006. ca prezentări generale ale unor rezultate mai recente. Israel, Werner (1971), „Event Horizons and Gravitational Collapse”, General Relativity and Gravitation, 2: 53–59, doi:10.1007/BF02450518 Hawking, Stephen W.; Ellis, George F. R. (1973), The large scale structure of spacetime, Cambridge University Press, ISBN 0-521-09906-4 Heusler, Markus (1996), Black Hole Uniqueness Theorems, Cambridge University Press, ISBN 0-521-56735-1 Heusler, Markus (1998), „Stationary Black Holes: Uniqueness and Beyond”, Living Rev. Relativity, 1, accesat în 4 august 2007 Beig, Robert; Chruściel, Piotr T. (2006), „Stationary black holes”, În Francoise, J.-P.; Naber, G.; Tsou, T.S., Encyclopedia of Mathematical Physics, Volume 2, Elsevier, arXiv:gr-qc/0502041 , ISBN 0-12-512660-3
Vezi Townsend 1997, chapter 2. ; o tratare mai amplă a acestei soluții poate fi găsit în Chandrasekhar 1983, capitolul 3. . Townsend, Paul K. (1997), Black Holes (Lecture notes), arXiv:gr-qc/9707012  Chandrasekhar, Subrahmanyan (1983), The Mathematical Theory of Black Holes, Oxford University Press, ISBN 0-19-850370-9
Vezi Townsend 1997, chapter 4. ; pentru o expunere mai amplă, cf. Chandrasekhar 1983, capitolul 6. . Townsend, Paul K. (1997), Black Holes (Lecture notes), arXiv:gr-qc/9707012  Chandrasekhar, Subrahmanyan (1983), The Mathematical Theory of Black Holes, Oxford University Press, ISBN 0-19-850370-9
Vezi Ellis & van Elst 1999. ; o analiză detaliată pentru subiectul singularitate se găsește în Börner 1993, sec. 1.2. Ellis, George F R; van Elst, Henk (1999), „Cosmological models (Cargèse lectures 1998)”, În Lachièze-Rey, Marc, Theoretical and Observational Cosmology, Kluwer, pp. 1–116, arXiv:gr-qc/9812046  Börner, Gerhard (1993), The Early Universe. Facts and Fiction, Springer, ISBN 0-387-56729-1
Vezi Gourgoulhon 2007. ; pentru o prezentare a unor elemente de relativitate numerică, inclusiv problemele care apar din particularitățile ecuațiilor lui Einstein, vezi Lehner 2001. . Gourgoulhon, Eric (2007), 3+1 Formalism and Bases of Numerical Relativity, arXiv:gr-qc/0703035  Lehner, Luis (2001), „Numerical Relativity: A review”, Class. Quant. Grav., 18 (17): R25–R86, arXiv:gr-qc/0106072 , doi:10.1088/0264-9381/18/17/202
De exemplu Townsend 1997, cap. 5. . Townsend, Paul K. (1997), Black Holes (Lecture notes), arXiv:gr-qc/9707012 
Pentru radiația Hawking Hawking 1975. , Wald 1975. ; o introducere accesibilă în domeniul „evaporării” găurilor negre se găsește în Traschen 2000. . Hawking, S. W. (1975), „Particle Creation by Black Holes”, Communications in Mathematical Physics, 43 (3): 199–220, doi:10.1007/BF02345020 Wald, Robert M. (1975), „On Particle Creation by Black Holes”, Commun. Math. Phys., 45 (3): 9–34, doi:10.1007/BF02345020 Traschen, Jenny (2000), „An Introduction to Black Hole Evaporation”, În Bytsenko, A.; Williams, F., Mathematical Methods of Physics (Proceedings of the 1999 Londrina Winter School), World Scientific, arXiv:gr-qc/0010055 
Pe scurt, materia este sursa curburii spațiu-timpului, iar odată ce materia are proprietăți cuantice, se poate aștepta ca și spațiu-timpul să aibă astfel de proprietăți. Cf. secțiunea 2 din Carlip 2001. . Carlip, Steven (2001), „Quantum Gravity: a Progress Report”, Rept. Prog. Phys., 64 (8): 885–942, arXiv:gr-qc/0108040 , doi:10.1088/0034-4885/64/8/301
Generalități și istoric în Rovelli 2000. . Rovelli, Carlo (2000), Notes for a brief history of quantum gravity, arXiv:gr-qc/0006061 
Vezi Donoghue 1995. . Donoghue, John F. (1995), „Introduction to the Effective Field Theory Description of Gravity”, În Cornet, Fernando, Effective Theories: Proceedings of the Advanced School, Almuñécar, Spain, 26 June–1 July 1995, Singapore: World Scientific, arXiv:gr-qc/9512024 , ISBN 9810229089
La energiile atinse în experimentele curente, aceste coarde nu se pot distinge de particulele punctiforme, dar, foarte important, moduri diferite de oscilație ale aceluiași tip de coarde fundamentale apar ca particule cu sarcini electrice (și nu numai) diferite, de exemplu Ibanez 2000. . Teoria are succes prin aceea că un mod de oscilație va corespunde mereu unui graviton, particula purtătoare a gravitației, de exemplu Green, Schwarz & Witten 1987, sec. 2.3 și 5.3. . Ibanez, L. E. (2000), „The second string (phenomenology) revolution”, Class. Quant. Grav., 17 (5): 1117–1128, arXiv:hep-th/9911499 , doi:10.1088/0264-9381/17/5/321 Green, M. B.; Schwarz, J. H.; Witten, E. (1987), Superstring theory. Volume 1: Introduction, Cambridge University Press, ISBN 0-521-35752-7
De exemplu, Townsend 1996. , Duff 1996. . Townsend, Paul K. (1996), Four Lectures on M-Theory, arXiv:hep-th/9612121  Duff, Michael (1996), „M-Theory (the Theory Formerly Known as Strings)”, Int. J. Mod. Phys., A11 (32): 5623–5641, arXiv:hep-th/9608117 , doi:10.1142/S0217751X96002583
Pentru o prezentare, vezi Thiemann 2006. ; prezentări mai extinse se găsesc în Rovelli 1998. , Ashtekar & Lewandowski 2004. și în notele de curs Thiemann 2003. . Thiemann, Thomas (2006), Loop Quantum Gravity: An Inside View, arXiv:hep-th/0608210  Rovelli, Carlo (1998), „Loop Quantum Gravity”, Living Rev. Relativity, 1, accesat în 13 martie 2008 Ashtekar, Abhay; Lewandowski, Jerzy (2004), „Background Independent Quantum Gravity: A Status Report”, Class. Quant. Grav., 21 (15): R53–R152, arXiv:gr-qc/0404018 , doi:10.1088/0264-9381/21/15/R01 Thiemann, Thomas (2003), „Lectures on Loop Quantum Gravity”, Lect. Notes Phys., 631: 41–135
Vezi de exeplul expunerile sistematice din Isham 1994. și din Sorkin 1997. . Isham, Christopher J. (1994), „Prima facie questions in quantum gravity”, În Ehlers, Jürgen; Friedrich, Helmut, Canonical Gravity: From Classical to Quantum, Springer, ISBN 3-540-58339-4 Sorkin, Rafael D. (1997), „Forks in the Road, on the Way to Quantum Gravity”, Int. J. Theor. Phys., 36 (12): 2759–2781, arXiv:gr-qc/9706002 , doi:10.1007/BF02435709
Vezi Sorkin 2005. . Sorkin, Rafael D. (2005), „Causal Sets: Discrete Gravity”, În Gomberoff, Andres; Marolf, Donald, Lectures on Quantum Gravity, Springer, arXiv:gr-qc/0309009 , ISBN 0-387-23995-2
De exemplu, Ashtekar 2007. , Schwarz 2007. . Ashtekar, Abhay (2007), Loop Quantum Gravity: Four Recent Advances and a Dozen Frequently Asked Questions, arXiv:0705.2222  Schwarz, John H. (2007), String Theory: Progress and Problems, arXiv:hep-th/0702219 
Vezi Friedrich 2005. . Friedrich, Helmut (2005), „Is general relativity 'essentially understood'?”, Annalen Phys., 15: 84–108, arXiv:gr-qc/0508016 , doi:10.1002/andp.200510173
O prezentare a diverselor probleme și a tehnicilor dezvoltate pentru a le depăși se găsește în Lehner 2002. . Lehner, Luis (2002), Numerical Relativity: Status and Prospects, arXiv:gr-qc/0202055 
Pentru cele mai recente lucrări despre polarizarea undelor gravitaționale în cazul binarelor compacte, vezi Blanchet et al. 2008. , și Arun et al. 2007. ; pentru o prezentare a lucrărilor privind binarele compacte, vezi Blanchet 2006. și Futamase & Itoh 2006. ; pentru o prezentare generală a testelor experimentale ale relativității generale, vezi Will 2006. . Blanchet, L.; Faye, G.; Iyer, B. R.; Sinha, S. (2008), The third post-Newtonian gravitational wave polarisations and associated spherical harmonic modes for inspiralling compact binaries in quasi-circular orbits, arXiv:0802.1249  Arun, K.G.; Blanchet, L.; Iyer, B. R.; Qusailah, M. S. S. (2007), Inspiralling compact binaries in quasi-elliptical orbits: The complete 3PN energy flux, arXiv:0711.0302  Blanchet, Luc (2006), „Gravitational Radiation from Post-Newtonian Sources and Inspiralling Compact Binaries”, Living Rev. Relativity, 9, accesat în 7 august 2007 Futamase, T.; Itoh, Y. (2006), „The Post-Newtonian Approximation for Relativistic Compact Binaries”, Living Rev. Relativity, 10, accesat în 29 februarie 2008 Will, Clifford M. (2006), „The Confrontation between General Relativity and Experiment”, Living Rev. Relativity, accesat în 12 iunie 2007

caltech.edu

srl.caltech.edu

Vezi Danzmann & Rüdiger 2003. . Danzmann, Karsten; Rüdiger, Albrecht (2003), „LISA Technology—Concepts, Status, Prospects” (PDF), Class. Quant. Grav., 20 (10): S1–S9, doi:10.1088/0264-9381/20/10/301, arhivat din original (PDF) la 26 septembrie 2007, accesat în 20 ianuarie 2009

ligo.caltech.edu

Vezi Bartusiak 2000. pentru o prezentare la nivelul acelui an; știri la zi se pot găsi pe website-urile principalelor proiecte de detecție, cum ar fi GEO 600 Arhivat în 18 februarie 2007, la Wayback Machine. și LIGO. Bartusiak, Marcia (2000), Einstein's Unfinished Symphony: Listening to the Sounds of Space-Time, Berkley, ISBN 978-0-425-18620-6

cfa-harvard.edu

Imagini ale tuturor acestor lentile pot fi găsite în paginile proiectului CASTLES, Kochanek et al. 2007. . Kochanek, C.S.; Falco, E.E.; Impey, C.; Lehar, J. (2007), CASTLES Survey Website, Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, accesat în 21 august 2007

doi.org

Vezi Ehlers 1973, secțiunea 1.2. , Havas 1964. , și Künzle 1972. . Experimentul imaginar în cauză a fost descris pentru prima oară în Heckmann & Schücking 1959. . Ehlers, Jürgen (1973), „Survey of general relativity theory”, În Israel, Werner, Relativity, Astrophysics and Cosmology, D. Reidel, pp. 1–125, ISBN 90-277-0369-8 Havas, P. (1964), „Four-Dimensional Formulation of Newtonian Mechanics and Their Relation to the Special and the General Theory of Relativity”, Rev. Mod. Phys., 36 (4): 938–965, doi:10.1103/RevModPhys.36.938 Künzle, H. P. (1972), „Galilei and Lorentz Structures on spacetime: comparison of the corresponding geometry and physics”, Ann. Inst. Henri Poincaré a, 17: 337–362 Heckmann, O. H. L.; Schücking, E. (1959), „Newtonsche und Einsteinsche Kosmologie”, În Flügge, S., Encyclopedia of Physics, 53, p. 489
Cf. Rindler 2001, sec. 1.13. ; pentru o prezentare elementară, vezi capitolul 2 din Wheeler 1990. ; sunt, însă, unele diferențe între versiunea modernă și conceptul original al lui Einstein, utilizat în elaborarea inițială a relativității generale, cf. Norton 1985. . Rindler, Wolfgang (2001), Relativity. Special, General and Cosmological, Oxford University Press, ISBN 0-19-850836-0 Wheeler, John A. (1990), A Journey Into Gravity and Spacetime, Scientific American Library, San Francisco: W. H. Freeman, ISBN 0-7167-6034-7 Norton, John D. (1985), „What was Einstein's principle of equivalence?” (PDF), Studies in History and Philosophy of Science, 16 (3): 203–246, doi:10.1016/0039-3681(85)90002-0, accesat în 11 iunie 2007
Vezi Ehlers 1973, pp. 19–22. ; pentru calcule similare, vezi secțiunile 1 și 2 din cap. 7 din Weinberg 1972. . Tensorul Einstein este singurul tensor de divergență zero care este funcție de coeficienții metrici, cel mult de prima și a doua derivată a lor, și permite ca spațiu-timpul din relativitatea restrânsă să fie o soluție în absența surselor de câmp gravitațional, cf. Lovelock 1972. . Tensorii din ambele părți ale ecuației sunt de rangul al doilea, adică pot fi amândoi gândiți ca matrice 4×4, fiecare cu zece termeni independenți; astfel, ecuația tensorială de mai sus conduce la un sistem de zece ecuații cuplate. Faptul că, drept consecință a relațiilor geometrice cunoscute ca identitățile Bianchi, tensorul Einstein satisface încă patru egalități care reduc aceste zece ecuații la șase ecuații independente. Schutz 1985, sec. 8.3. . Ehlers, Jürgen (1973), „Survey of general relativity theory”, În Israel, Werner, Relativity, Astrophysics and Cosmology, D. Reidel, pp. 1–125, ISBN 90-277-0369-8 Weinberg, Steven (1972), Gravitation and Cosmology, John Wiley, ISBN 0-471-92567-5 Lovelock, David (1972), „The Four-Dimensionality of Space and the Einstein Tensor”, J. Math. Phys., 13 (6): 874–876, doi:10.1063/1.1666069 Schutz, Bernard F. (1985), A first course in general relativity, Cambridge University Press, ISBN 0-521-27703-5
Cf. Brans & Dicke 1961. și secțiunea 3 din cap. 7 din Weinberg 1972. , Goenner 2004, sec. 7.2. , și respectiv Trautman 2006. . Brans, C. H.; Dicke, R. H. (1961), „Mach's Principle and a Relativistic Theory of Gravitation”, Physical Review, 124 (3): 925–935, doi:10.1103/PhysRev.124.925 Weinberg, Steven (1972), Gravitation and Cosmology, John Wiley, ISBN 0-471-92567-5 Goenner, Hubert F. M. (2004), „On the History of Unified Field Theories”, Living Rev. Relativity, 7, accesat în 28 februarie 2008 Trautman, Andrzej (2006), „Einstein-Cartan theory”, În Francoise, J.-P.; Naber, G. L.; Tsou, S. T., Encyclopedia of Mathematical Physics, Vol. 2, Elsevier, pp. 189–195, arXiv:gr-qc/0606062 
experimentul Pound-Rebka, vezi Pound & Rebka 1959. , Pound & Rebka 1960. ; Pound & Snider 1964. ; o listă de alte experimente este în Ohanian & Ruffini 1994, tabelul 4.1 de la p. 186. . Pound, R. V.; Rebka, G. A. (1959), „Gravitational Red-Shift in Nuclear Resonance”, Physical Review Letters, 3 (9): 439–441, doi:10.1103/PhysRevLett.3.439 Pound, R. V.; Rebka, G. A. (1960), „Apparent weight of photons”, Phys. Rev. Lett., 4 (7): 337–341, doi:10.1103/PhysRevLett.4.337 Pound, R. V.; Snider, J. L. (1964), „Effect of Gravity on Nuclear Resonance”, Phys. Rev. Lett., 13 (18): 539–540, doi:10.1103/PhysRevLett.13.539 Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5
De ex. Greenstein, Oke & Shipman 1971. ; cele mai recente și mai exacte măsurători efectuate asupra lui Sirius B au fost publicate în Barstow, Bond & Holberg 2005. . Greenstein, J. L.; Oke, J. B.; Shipman, H. L. (1971), „Effective Temperature, Radius, and Gravitational Redshift of Sirius B”, Astrophysical Journal, 169: 563, Bibcode:1971ApJ...169..563G, doi:10.1086/151174
Începând cu experimentul Hafele-Keating, Hafele & Keating 1972a. și Hafele & Keating 1972b. , și culminând cu experimentul Gravity Probe A^⁠(d); generalități despre experimente în Ohanian & Ruffini 1994, table 4.1 on p. 186. . Hafele, J.; Keating, R. (1972), „Around the world atomic clocks:predicted relativistic time gains”, Science, 177 (4044): 166–168, doi:10.1126/science.177.4044.166, PMID 17779917 Hafele, J.; Keating, R. (1972), „Around the world atomic clocks: observed relativistic time gains”, Science, 177 (4044): 168–170, doi:10.1126/science.177.4044.168, PMID 17779918 Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5
GPS este testat în permanență cu ceasuri atomice de la sol și de pe sateliții aflați pe orbite circumterestre; pentru o descriere a efectelor relativiste, vezi Ashby 2002. și Ashby 2003. . Ashby, Neil (2002), „Relativity and the Global Positioning System” (PDF), Physics Today, 55(5) (5): 41–47, doi:10.1063/1.1485583 Ashby, Neil (2003), „Relativity in the Global Positioning System”, Living Reviews in Relativity, 6, arhivat din original la 4 iulie 2007, accesat în 6 iulie 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor)
Vezi Kennefick 2005. pentru primele măsurători din expedițiile lui Eddington; pentru generalități privind măsurătorile mai recente, vezi Ohanian & Ruffini 1994, chapter 4.3. . Pentru cele mai precise observații directe moderne asupra quasarilor, cf. Shapiro et al. 2004. . Kennefick, Daniel (2005), „Astronomers Test General Relativity: Light-bending and the Solar Redshift”, În Renn, Jürgen, One hundred authors for Einstein, Wiley-VCH, pp. 178–181, ISBN 3-527-40574-7 Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5 Shapiro, S. S.; Davis, J. L.; Lebach, D. E.; Gregory, J. S. (2004), „Measurement of the solar gravitational deflection of radio waves using geodetic very-long-baseline interferometry data, 1979–1999”, Phys. Rev. Lett., 92 (12): 121101, doi:10.1103/PhysRevLett.92.121101, PMID 15089661
Vezi Rindler 2001, secțiunea 1.16. ; pentru exemple istorice, Israel 1987, p. 202–204.. ; chiar Einstein a publicat un astfel de raționament în Einstein 1907. . Astfel de calcule presupun tacit că geometria spațiului este euclidiană, cf. Ehlers & Rindler 1997. . Rindler, Wolfgang (2001), Relativity. Special, General and Cosmological, Oxford University Press, ISBN 0-19-850836-0 Israel, Werner (1987), „Dark stars: the evolution of an idea”, În Hawking, Stephen W.; Israel, Werner, 300 Years of Gravitation, Cambridge University Press, pp. 199–276, ISBN 0-521-37976-8 Einstein, Albert (1907), „Über das Relativitätsprinzip und die aus demselben gezogene Folgerungen” (PDF), Jahrbuch der Radioaktivitaet und Elektronik, 4: 411, accesat în 5 mai 2008 Ehlers, Jürgen; Rindler, Wolfgang (1997), „Local and Global Light Bending in Einstein's and other Gravitational Theories”, General Relativity and Gravitation, 29 (4): 519–529, doi:10.1023/A:1018843001842
Pentru câmpul gravitațional al soarelui, folosind semnale radar reflectate de planete ca Venus și Mercur, cf. Shapiro 1964. , și o introducere pedagogică în Weinberg 1972, cap. 8, sec. 7. ; pentru semnale retransmise activ de sonde spațiale, cf. Bertotti, Iess & Tortora 2003. ; pentru generalități, vezi Ohanian & Ruffini 1994, tabelul 4.4 de la p. 200. ; pentru măsurători mai recente cu semnale de la un pulsar care face parte dintr-un sistem binar, câmpul gravitațional ce cauzează întârzierea fiind cel al celuilalt pulsar, cf. Stairs 2003, secțiunea 4.4. . Shapiro, Irwin I. (1964), „Fourth test of general relativity”, Phys. Rev. Lett., 13 (26): 789–791, doi:10.1103/PhysRevLett.13.789 Weinberg, Steven (1972), Gravitation and Cosmology, John Wiley, ISBN 0-471-92567-5 Bertotti, Bruno; Iess, L.; Tortora, P. (2003), „A test of general relativity using radio links with the Cassini spacecraft”, Nature, 425 (6956): 374–376, doi:10.1038/nature01997, PMID 14508481 Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5 Stairs, Ingrid H. (2003), „Testing General Relativity with Pulsar Timing”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 21 iulie 2007
Vezi Gowdy 1971. , Gowdy 1974. . Gowdy, Robert H. (1971), „Gravitational Waves in Closed Universes”, Phys. Rev. Lett., 27 (12): 826–829, doi:10.1103/PhysRevLett.27.826 Gowdy, Robert H. (1974), „Vacuum spacetimes with two-parameter spacelike isometry groups and compact invariant hypersurfaces: Topologies and boundary conditions”, Ann. Phys. (N.Y.), 83: 203–241, doi:10.1016/0003-4916(74)90384-4
Vezi Kramer et al. 2006. . Kramer, M.; Stairs, I. H.; Manchester, R. N.; McLaughlin, M. A.; Lyne, A. G.; Ferdman, R. D.; Burgay, M.; Lorimer, D. R.; Possenti, A. (2006), „Tests of general relativity from timing the double pulsar”, Science, 314 (5796): 97–102, arXiv:astro-ph/0609417 , doi:10.1126/science.1132305, PMID 16973838
Generalități se pot găsi în Weisberg & Taylor 2003. ; pentru descoperirea pulsarilor, vezi Hulse & Taylor 1975. ; pentru primele dovezi ale radiației gravitaționale, vezi Taylor 1994. . Weisberg, Joel M.; Taylor, Joseph H. (2003), „The Relativistic Binary Pulsar B1913+16"”, În Bailes, M.; Nice, D. J.; Thorsett, S. E., Proceedings of "Radio Pulsars," Chania, Crete, August, 2002, ASP Conference Series Hulse, Russell A.; Taylor, Joseph H. (1975), „Discovery of a pulsar in a binary system”, Astrophys. J., 195: L51–L55, Bibcode:1975ApJ...195L..51H, doi:10.1086/181708 Taylor, Joseph H. (1994), „Binary pulsars and relativistic gravity”, Rev. Mod. Phys., 66 (3): 711–719, doi:10.1103/RevModPhys.66.711
Vezi Bertotti, Ciufolini & Bender 1987. și o lucrare mai recentă, Nordtvedt 2003. . Bertotti, Bruno; Ciufolini, Ignazio; Bender, Peter L. (1987), „New test of general relativity: Measurement of de Sitter geodetic precession rate for lunar perigee”, Physical Review Letters, 58 (11): 1062–1065, doi:10.1103/PhysRevLett.58.1062, PMID 10034329 Nordtvedt, Kenneth (2003), Lunar Laser Ranging—a comprehensive probe of post-Newtonian gravity, arXiv:gr-qc/0301024 
De ex. Ohanian & Ruffini 1994, sec. 4.7. , Weinberg 1972, sec. 9.7. ; o lucrare mai recentă este Schäfer 2004. . Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5 Weinberg, Steven (1972), Gravitation and Cosmology, John Wiley, ISBN 0-471-92567-5 Schäfer, Gerhard (2004), „Gravitomagnetic Effects”, General Relativity and Gravitation, 36 (10): 2223–2235, arXiv:gr-qc/0407116 , doi:10.1023/B:GERG.0000046180.97877.32
De exeplu, Ciufolini & Pavlis 2004. , Ciufolini, Pavlis & Peron 2006. , Iorio 2009. . Ciufolini, Ignazio; Pavlis, Erricos C. (2004), „A confirmation of the general relativistic prediction of the Lense-Thirring effect”, Nature, 431 (7011): 958–960, doi:10.1038/nature03007, PMID 15496915 Ciufolini, Ignazio; Pavlis, Erricos C.; Peron, R. (2006), „Determination of frame-dragging using Earth gravity models from CHAMP and GRACE”, New Astron., 11 (8): 527–550, doi:10.1016/j.newast.2006.02.001
Vezi Walsh, Carswell & Weymann 1979. . Walsh, D.; Carswell, R. F.; Weymann, R. J. (1979), „0957 + 561 A, B: twin quasistellar objects or gravitational lens?”, Nature, 279 (5712): 381–4, doi:10.1038/279381a0, PMID 16068158
Roulet & Mollerach 1997. . Roulet, E.; Mollerach, S. (1997), „Microlensing”, Physics Reports, 279 (2): 67–118, doi:10.1016/S0370-1573(96)00020-8
Vezi Danzmann & Rüdiger 2003. . Danzmann, Karsten; Rüdiger, Albrecht (2003), „LISA Technology—Concepts, Status, Prospects” (PDF), Class. Quant. Grav., 20 (10): S1–S9, doi:10.1088/0264-9381/20/10/301, arhivat din original (PDF) la 26 septembrie 2007, accesat în 20 ianuarie 2009
See Landgraf, Hechler & Kemble 2005. . Landgraf, M.; Hechler, M.; Kemble, S. (2005), „Mission design for LISA Pathfinder”, Class. Quant. Grav., 22 (10): S487–S492, arXiv:gr-qc/0411071 , doi:10.1088/0264-9381/22/10/048
De exemplu Celotti, Miller & Sciama 1999, sec. 3. . Celotti, Annalisa; Miller, John C.; Sciama, Dennis W. (1999), „Astrophysical evidence for the existence of black holes”, Class. Quant. Grav., 16 (12A): A3–A21, arXiv:astro-ph/9912186v1 , doi:10.1088/0264-9381/16/12A/301
Cf. Springel et al. 2005. and the accompanying summary Gnedin 2005. . Springel, Volker; White, Simon D. M.; Jenkins, Adrian; Frenk, Carlos S.; Yoshida, Naoki; Gao, Liang; Navarro, Julio; Thacker, Robert; Croton, Darren (2005), „Simulations of the formation, evolution and clustering of galaxies and quasars”, Nature, 435 (7042): 629–636, doi:10.1038/nature03597, PMID 15931216 Gnedin, Nickolay Y. (2005), „Digitizing the Universe”, Nature, 435 (7042): 572–573, doi:10.1038/435572a, PMID 15931201
Vezi Begelman, Blandford & Rees 1984. . Pentru un observator aflat la distanță, unele din aceste jeturi par să se miște cu viteză mai mare decât a luminii; aceasta, însă, se poate explica doar ca iluzie optică și nu este un fenomen care să încalce principiile relativității, vezi Rees 1966. . Begelman, Mitchell C.; Blandford, Roger D.; Rees, Martin J. (1984), „Theory of extragalactic radio sources”, Rev. Mod. Phys., 56 (2): 255–351, doi:10.1103/RevModPhys.56.255 Rees, Martin (1966), „Appearance of Relativistically Expanding Radio Sources”, Nature, 211 (5048): 468–470, doi:10.1038/211468a0
Pentru stările finale stelare, cf. Oppenheimer & Snyder 1939. sau, pentru calcule numerice recente, Font 2003, sec. 4.1. ; pentru supernove mai rămân încă de rezolvat câteva probleme majore, cf. Buras et al. 2003. ; pentru simularea acreției și formarea de jeturi, cf. Font 2003, sec. 4.2. . De asemenea, efectele de lentilă gravitațională joacă un rol în semnalele primite de la pulsarii de raze X, cf. Kraus 1998. . Oppenheimer, J. Robert; Snyder, H. (1939), „On continued gravitational contraction”, Physical Review, 56 (5): 455–459, doi:10.1103/PhysRev.56.455 Font, José A. (2003), „Numerical Hydrodynamics in General Relativity”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 19 august 2007 Buras, R.; Rampp, M.; Janka, H.-Th.; Kifonidis, K. (2003), „Improved Models of Stellar Core Collapse and Still no Explosions: What is Missing?”, Phys. Rev. Lett., 90 (24): 241101, arXiv:astro-ph/0303171 , doi:10.1103/PhysRevLett.90.241101, PMID 12857181 Font, José A. (2003), „Numerical Hydrodynamics in General Relativity”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 19 august 2007 Kraus, Ute (1998), „Light Deflection Near Neutron Stars”, Relativistic Astrophysics, Vieweg, pp. 66–81, ISBN 352-806909-0
Printre aceste dovezi se numără limitele de densitate de la observarea fenomenelor declanșate de acreție (luminozitatea Eddington), vezi Celotti, Miller & Sciama 1999. , observații ale dinamicii stelare din centrul galaxiei Calea Lactee, cf. Schödel et al. 2003. , și indicația că cel puțin câteva dintre obiectele în chestiune par a nu avea o suprafață solidă, ceea ce se poate deduce din examinarea exploziilor de raze X, pentru care obiectul dens central este fie o stea neutronică, fie o gaură neagră; cf. Remillard et al. 2006. pentru generalități, Narayan 2006, sec. 5. . La ora actuală, încă se caută „umbra” orizontului găurii negre centrale a galaxiei Calea Lactee , cf. Falcke, Melia & Agol 2000. . Celotti, Annalisa; Miller, John C.; Sciama, Dennis W. (1999), „Astrophysical evidence for the existence of black holes”, Class. Quant. Grav., 16 (12A): A3–A21, arXiv:astro-ph/9912186v1 , doi:10.1088/0264-9381/16/12A/301 Schödel, R.; Ott, T.; Genzel, R.; Eckart, A.; Mouawad, N.; Alexander, T. (2003), „Stellar Dynamics in the Central Arcsecond of Our Galaxy”, Astrophysical Journal, 596 (2): 1015–1034, arXiv:astro-ph/0306214 , doi:10.1086/378122 Remillard, Ronald A.; Lin, Dacheng; Cooper, Randall L.; Narayan, Ramesh (2006), „The Rates of Type I X-Ray Bursts from Transients Observed with RXTE: Evidence for Black Hole Event Horizons”, Astrophysical Journal, 646: 407–419, arXiv:astro-ph/0509758 , doi:10.1086/504862 Narayan, Ramesh (2006), „Black holes in astrophysics”, New Journal of Physics, 7: 199, arXiv:gr-qc/0506078 , doi:10.1088/1367-2630/7/1/199 Falcke, Heino; Melia, Fulvio; Agol, Eric (2000), „Viewing the Shadow of the Black Hole at the Galactic Center”, Astrophysical Journal, 528 (1): L13–L16, arXiv:astro-ph/9912263 , doi:10.1086/312423, PMID 10587484
Cf. Dalal et al. 2006. . Dalal, Neal; Holz, Daniel E.; Hughes, Scott A.; Jain, Bhuvnesh (2006), „Short GRB and binary black hole standard sirens as a probe of dark energy”, Phys.Rev., D74 (6): 063006, arXiv:astro-ph/0601275 , doi:10.1103/PhysRevD.74.063006
E.g. Barack & Cutler 2004. . Barack, Leor; Cutler, Curt (2004), „LISA Capture Sources: Approximate Waveforms, Signal-to-Noise Ratios, and Parameter Estimation Accuracy”, Phys. Rev., D69 (8): 082005, arXiv:gr-qc/031012  Verificați valoarea |arxiv= (ajutor), doi:10.1103/PhysRevD.69.082005
Vezi Bergström & Goobar 2003, cap. 9–11. ; utilizarea acestor metode este justificată de faptul că, la scara a aproximativ o sută de milioane de ani-lumină sau mai mult, universul pare a fi izotrop și omogen, cf. Peebles et al. 1991. . Bergström, Lars; Goobar, Ariel (2003), Cosmology and Particle Astrophysics (ed. 2nd), Wiley & Sons, ISBN 3-540-43128-4 Peebles, P.J.E.; Schramm, D.N.; Turner, E.L.; Kron, R.G. (1991), „The case for the relativistic hot Big Bang cosmology”, Nature, 352 (6338): 769–776, doi:10.1038/352769a0
De exemplu, cu date Wilkinson Microwave Anisotropy Probe, vezi Spergel et al. 2003. . Spergel, D. N.; Verde, L.; Peiris, H. V.; Komatsu, E.; Nolta, M. R.; Bennett, C. L.; Halpern, M.; Hinshaw, G.; Jarosik, N. (2003), „First Year Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Observations: Determination of Cosmological Parameters”, Astrophys. J. Suppl., 148: 175–194, arXiv:astro-ph/0302209 , doi:10.1086/377226
Aceste teste implică observații separate detaliate mai jos, vezi, de exemplu, fig. 2 din Bridle et al. 2003. . Bridle, Sarah L.; Lahav, Ofer; Ostriker, Jeremiah P.; Steinhardt, Paul J. (2003), „Precision Cosmology? Not Just Yet”, Science, 299 (5612): 1532–1533, arXiv:astro-ph/0303180 , doi:10.1126/science.1082158, PMID 12624255
Vezi Peebles 1966. ; pentru o descriere recentă a predicțiilor, vezi Coc et al. 2004. ; o descriere accesibilă se poate găsi în Weiss 2006. ; spre comparație, observații în Olive & Skillman 2004. , Bania, Rood & Balser 2002. , O'Meara et al. 2001. , și Charbonnel & Primas 2005. . Peebles, P. J. E. (1966), „Primordial Helium abundance and primordial fireball II”, Astrophysical Journal, 146: 542–552, Bibcode:1966ApJ...146..542P, doi:10.1086/148918 Coc, A.; Vangioni-Flam, E.; Descouvemont, P.; Adahchour, A.; Angulo, C. (2004), „Updated Big Bang Nucleosynthesis confronted to WMAP observations and to the Abundance of Light Elements”, Astrophysical Journal, 600 (2): 544–552, arXiv:astro-ph/0309480 , doi:10.1086/380121 Weiss, Achim (2006), „Elements of the past: Big Bang Nucleosynthesis and observation”, Einstein Online, Max Planck Institute for Gravitational Physics, arhivat din original la 8 februarie 2007, accesat în 24 februarie 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor) Olive, K. A.; Skillman, E. A. (2004), „A Realistic Determination of the Error on the Primordial Helium Abundance”, Astrophysical Journal, 617: 29–49, arXiv:astro-ph/0405588 , doi:10.1086/425170 Bania, T. M.; Rood, R. T.; Balser, D. S. (2002), „The cosmological density of baryons from observations of 3He+ in the Milky Way”, Nature, 415 (6867): 54–57, doi:10.1038/415054a, PMID 11780112 O'Meara, John M.; Tytler, David; Kirkman, David; Suzuki, Nao; Prochaska, Jason X.; Lubin, Dan; Wolfe, Arthur M. (2001), „The Deuterium to Hydrogen Abundance Ratio Towards a Fourth QSO: HS0105+1619”, Astrophysical Journal, 552 (2): 718–730, arXiv:astro-ph/0011179 , doi:10.1086/320579 Charbonnel, C.; Primas, F. (2005), „The Lithium Content of the Galactic Halo Stars”, Astronomy & Astrophysics, 442 (3): 961–992, arXiv:astro-ph/0505247 , doi:10.1051/0004-6361:20042491
Lahav & Suto 2004. și Bertschinger 1998. ; pentru detalii mai recente, vezi Springel et al. 2005. . Lahav, Ofer; Suto, Yasushi (2004), „Measuring our Universe from Galaxy Redshift Surveys”, Living Rev. Relativity, 7, accesat în 19 august 2007 Bertschinger, Edmund (1998), „Simulations of structure formation in the universe”, Annu. Rev. Astron. Astrophys., 36: 599–654, doi:10.1146/annurev.astro.36.1.599 Springel, Volker; White, Simon D. M.; Jenkins, Adrian; Frenk, Carlos S.; Yoshida, Naoki; Gao, Liang; Navarro, Julio; Thacker, Robert; Croton, Darren (2005), „Simulations of the formation, evolution and clustering of galaxies and quasars”, Nature, 435 (7042): 629–636, doi:10.1038/nature03597, PMID 15931216
Cf. Alpher & Herman 1948. și, pentru o introducere pedagogică, vezi Bergström & Goobar 2003, cap. 11. ; pentru detecția inițială, vezi Penzias & Wilson 1965. și, pentru măsurători de precizie realizate cu ajutorul sateliților, Mather et al. 1994. (COBE) și Bennett et al. 2003. (Wilkinson Microwave Anisotropy Probe). Alte măsurători pot aduce dovezi și în privința undelor gravitaționale de la începutul universului. Aceste informații adiționale sunt conținute în polarizarea radiației cosmice de fond, cf. Kamionkowski, Kosowsky & Stebbins 1997. și Seljak & Zaldarriaga 1997. . Alpher, R. A.; Herman, R. C. (1948), „Evolution of the universe”, Nature, 162 (4124): 774–775, doi:10.1038/162774b0 Bergström, Lars; Goobar, Ariel (2003), Cosmology and Particle Astrophysics (ed. 2nd), Wiley & Sons, ISBN 3-540-43128-4 Penzias, A. A.; Wilson, R. W. (1965), „A measurement of excess antenna temperature at 4080 Mc/s”, Astrophysical Journal, 142: 419–421, Bibcode:1965ApJ...142..419P, doi:10.1086/148307 Mather, J. C.; Cheng, E. S.; Cottingham, D. A.; Eplee, R. E.; Fixsen, D. J.; Hewagama, T.; Isaacman, R. B.; Jensen, K. A.; Meyer, S. S. (1994), „Measurement of the cosmic microwave spectrum by the COBE FIRAS instrument”, Astrophysical Journal, 420: 439–444, Bibcode:1994ApJ...420..439M, doi:10.1086/173574 Bennett, C. L.; Halpern, M.; Hinshaw, G.; Jarosik, N.; Kogut, A.; Limon, M.; Meyer, S. S.; Page, L.; Spergel, D. N. (2003), „First Year Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Observations: Preliminary Maps and Basic Results”, Astrophys. J. Suppl., 148: 1–27, arXiv:astro-ph/0302207 , doi:10.1086/377253 Kamionkowski, Marc; Kosowsky, Arthur; Stebbins, Albert (1997), „Statistics of Cosmic Microwave Background Polarization”, Phys. Rev., D55 (12): 7368–7388, arXiv:astro-ph/9611125 , doi:10.1103/PhysRevD.55.7368 Seljak, Uros̆; Zaldarriaga, Matias (1997), „Signature of Gravity Waves in the Polarization of the Microwave Background”, Phys. Rev. Lett., 78 (11): 2054–2057, arXiv:astro-ph/9609169 , doi:10.1103/PhysRevLett.78.2054
Dovezi în acest sens provin din determinarea parametrilor cosmologici și din alte observații ce implică dinamica galaxiilor și grupurilor de galaxii cf. capitolul 18 din Peebles 1993. , dovezi provenite din lentilele gravitaționale, cf. Peacock 1999, sec. 4.6. , și simulări ale formărilor de structuri la scară mare, vezi Springel et al. 2005. . Peebles, P. J. E. (1993), Principles of physical cosmology, Princeton University Press, ISBN 0-691-01933-9 Peacock, John A. (1999), Cosmological Physics, Cambridge University Press, ISBN 0-521-41072-X Springel, Volker; White, Simon D. M.; Jenkins, Adrian; Frenk, Carlos S.; Yoshida, Naoki; Gao, Liang; Navarro, Julio; Thacker, Robert; Croton, Darren (2005), „Simulations of the formation, evolution and clustering of galaxies and quasars”, Nature, 435 (7042): 629–636, doi:10.1038/nature03597, PMID 15931216
Unii fizicieni s-au întrebat dacă dovezile în sprijinul existenței materiei întunecate nu sunt, de fapt, dovezi ale unor devieri de la descrierea einsteiniană sau newtoniană a gravitației cf. generalități în Mannheim 2006, sec. 9. . Mannheim, Philip D. (2006), „Alternatives to Dark Matter and Dark Energy”, Prog. Part. Nucl. Phys., 56 (2): 340–445, arXiv:astro-ph/0505266v2 , doi:10.1016/j.ppnp.2005.08.001
Vezi Carroll 2001. ; o prezentare accesibilă este dată în Caldwell 2004. . Și aici, unii oameni de știință au susținut că dovezile nu indică o nouă formă de energie, ci necesitatea de a modifica modelele cosmologice existente, cf. Mannheim 2006, sec. 10. ; modificările acestea nu trebuie să fie schimbări ale teoriei relativității generale, ci ar putea fi, de exemplu, modificări în modul în care sunt tratate neomogenitățile din univers, cf. Buchert 2007. . Carroll, Sean M. (2001), „The Cosmological Constant”, Living Rev. Relativity, 4, accesat în 21 iulie 2007 Mannheim, Philip D. (2006), „Alternatives to Dark Matter and Dark Energy”, Prog. Part. Nucl. Phys., 56 (2): 340–445, arXiv:astro-ph/0505266v2 , doi:10.1016/j.ppnp.2005.08.001 Buchert, Thomas (2007), „Dark Energy from Structure—A Status Report”, General Relativity and Gravitation, 40 (2–3): 467–527, arXiv:0707.2153 , doi:10.1007/s10714-007-0554-8
O introducere este Linde 1990. ; alte studii recente: Linde 2005. . Linde, Andrei (1990), Particle Physics and Inflationary Cosmology, Harwood, arXiv:hep-th/0503203 , ISBN 3718604892 Linde, Andrei (2005), „Towards inflation in string theory”, J. Phys. Conf. Ser., 24: 151–160, arXiv:hep-th/0503195 , doi:10.1088/1742-6596/24/1/018
Vezi Spergel et al. 2007, sec. 5 & 6. . Spergel, D. N.; Bean, R.; Doré, O.; Nolta, M. R.; Bennett, C. L.; Dunkley, J.; Hinshaw, G.; Jarosik, N.; Komatsu, E. (2007), „Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Three Year Results: Implications for Cosmology”, Astrophysical Journal Supplement, 170 (2): 377–408, arXiv:astro-ph/0603449 , doi:10.1086/513700
Pentru primii pași în studiul fenomenului, cf. Israel 1971. ; vezi Hawking & Ellis 1973, sec. 9.3. sau Heusler 1996, cap. 9 și 10. pentru un calcul, și Heusler 1998. și Beig & Chruściel 2006. ca prezentări generale ale unor rezultate mai recente. Israel, Werner (1971), „Event Horizons and Gravitational Collapse”, General Relativity and Gravitation, 2: 53–59, doi:10.1007/BF02450518 Hawking, Stephen W.; Ellis, George F. R. (1973), The large scale structure of spacetime, Cambridge University Press, ISBN 0-521-09906-4 Heusler, Markus (1996), Black Hole Uniqueness Theorems, Cambridge University Press, ISBN 0-521-56735-1 Heusler, Markus (1998), „Stationary Black Holes: Uniqueness and Beyond”, Living Rev. Relativity, 1, accesat în 4 august 2007 Beig, Robert; Chruściel, Piotr T. (2006), „Stationary black holes”, În Francoise, J.-P.; Naber, G.; Tsou, T.S., Encyclopedia of Mathematical Physics, Volume 2, Elsevier, arXiv:gr-qc/0502041 , ISBN 0-12-512660-3
Legile mecanicii găurilor negre au fost pentru prima oară descrise în Bardeen, Carter & Hawking 1973. ; o expunere mai pedagogică se poate găsi în Carter 1979. ; pentru o prezentare de date mai recente, vezi capitolul 2 din Wald 2001. . O introducere completă, și o introducere în aparatul matematic specific domeniului Poisson 2004. . Pentru procesul Penrose, vezi Penrose 1969. . Bardeen, J. M.; Carter, B.; Hawking, S. W. (1973), „The Four Laws of Black Hole Mechanics”, Comm. Math. Phys., 31 (2): 161–170, doi:10.1007/BF01645742 Carter, Brandon (1979), „The general theory of the mechanical, electromagnetic and thermodynamic properties of black holes”, În Hawking, S. W.; Israel, W., General Relativity, an Einstein Centenary Survey, Cambridge University Press, pp. 294–369 and 860–863, ISBN 0-521-29928-4 Wald, Robert M. (2001), „The Thermodynamics of Black Holes”, Living Rev. Relativity, 4, accesat în 8 august 2007 Poisson, Eric (2004), A Relativist's Toolkit. The Mathematics of Black-Hole Mechanics, Cambridge University Press, ISBN 0-521-83091-5 Penrose, Roger (1969), „Gravitational collapse: the role of general relativity”, Rivista del Nuovo Cimento, 1: 252–276
Vezi Bekenstein 1973. , Bekenstein 1974. . Bekenstein, Jacob D. (1973), „Black Holes and Entropy”, Phys. Rev., D7 (8): 2333–2346, doi:10.1103/PhysRevD.7.2333 Bekenstein, Jacob D. (1974), „Generalized Second Law of Thermodynamics in Black-Hole Physics”, Phys. Rev., D9 (12): 3292–3300, doi:10.1103/PhysRevD.9.3292
Faptul că găurile negre emit radiații, din punct de vedere al mecanicii cuantice, a fost relevat prima oară în Hawking 1975. ; un calcul mai riguros se poate găsi în Wald 1975. . O altă prezentare este și în capitolul 3 din Wald 2001. . Hawking, S. W. (1975), „Particle Creation by Black Holes”, Communications in Mathematical Physics, 43 (3): 199–220, doi:10.1007/BF02345020 Wald, Robert M. (1975), „On Particle Creation by Black Holes”, Commun. Math. Phys., 45 (3): 9–34, doi:10.1007/BF02345020 Wald, Robert M. (2001), „The Thermodynamics of Black Holes”, Living Rev. Relativity, 4, accesat în 8 august 2007
Orizonturi: cf. Rindler 2001, sec. 12.4. . Efectul Unruh: Unruh 1976. , cf. Wald 2001, capitolul 3. . Rindler, Wolfgang (2001), Relativity. Special, General and Cosmological, Oxford University Press, ISBN 0-19-850836-0 Unruh, W. G. (1976), „Notes on Black Hole Evaporation”, Phys. Rev. D, 14 (4): 870–892, doi:10.1103/PhysRevD.14.870 Wald, Robert M. (2001), „The Thermodynamics of Black Holes”, Living Rev. Relativity, 4, accesat în 8 august 2007
și anume când sunt suprafețe nule captive, cf. Penrose 1965. . Penrose, Roger (1965), „Gravitational collapse and spacetime singularities”, Physical Review Letters, 14 (3): 57–59, doi:10.1103/PhysRevLett.14.57
Teoria asupra Conjecturii a fost emisă în Belinskii, Khalatnikov & Lifschitz 1971. ; pentru studii mai recente, vezi Berger 2002. . O expunere accesibilă este în Garfinkle 2007. . Belinskii, V. A.; Khalatnikov, I. M.; Lifschitz, E. M. (1971), „Oscillatory approach to the singular point in relativistic cosmology”, Advances in Physics, 19 (80): 525–573, doi:10.1080/00018737000101171 ; original paper in Russian: Belinsky, V. A.; Khalatnikov, I. M.; Lifshitz, E. M. (1970), „Колебательный Режим Приближения К Особой Точке В Релятивистской Космологии”, Uspekhi Fizicheskikh Nauk (Успехи Физических Наук), 102(3) (11): 463–500 Berger, Beverly K. (2002), „Numerical Approaches to Spacetime Singularities”, Living Rev. Relativity', 5, accesat în 4 august 2007 Garfinkle, David (2007), „Of singularities and breadmaking”, Einstein Online, arhivat din original la 10 august 2007, accesat în 3 august 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor)
Fourès-Bruhat 1952. și Bruhat 1962. ; pentru o introducere pedagogică, vezi Wald 1984, cap. 10. ; o prezentare online poate fi accesată la Reula 1998. . Fourès-Bruhat, Yvonne (1952), „Théoréme d'existence pour certains systémes d'équations aux derivées partielles non linéaires”, Acta Mathematica, 88: 141–225, doi:10.1007/BF02392131 Bruhat, Yvonne (1962), „The Cauchy Problem”, În Witten, Louis, Gravitation: An Introduction to Current Research, Wiley, p. 130, ISBN 9781114291669 Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Reula, Oscar A. (1998), „Hyperbolic Methods for Einstein's Equations”, Living Rev. Relativity, 1, accesat în 29 august 2007
Vezi Gourgoulhon 2007. ; pentru o prezentare a unor elemente de relativitate numerică, inclusiv problemele care apar din particularitățile ecuațiilor lui Einstein, vezi Lehner 2001. . Gourgoulhon, Eric (2007), 3+1 Formalism and Bases of Numerical Relativity, arXiv:gr-qc/0703035  Lehner, Luis (2001), „Numerical Relativity: A review”, Class. Quant. Grav., 18 (17): R25–R86, arXiv:gr-qc/0106072 , doi:10.1088/0264-9381/18/17/202
Cf. Komar 1959. ; pentru o introducere pedagogică, vezi Wald 1984, sec. 11.2. ; deși definită într-un mod total diferit, se poate arăta că este echivalentă cu masa ADM pentru un spațiu-timp staționar, cf. Ashtekar & Magnon-Ashtekar 1979. . Komar, Arthur (1959), „Covariant Conservation Laws in General Relativity”, Phys. Rev., 113 (3): 934–936, doi:10.1103/PhysRev.113.934 Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Ashtekar, Abhay; Magnon-Ashtekar, Anne (1979), „On conserved quantities in general relativity”, Journal of Mathematical Physics, 20 (5): 793–800, doi:10.1063/1.524151
Pentru radiația Hawking Hawking 1975. , Wald 1975. ; o introducere accesibilă în domeniul „evaporării” găurilor negre se găsește în Traschen 2000. . Hawking, S. W. (1975), „Particle Creation by Black Holes”, Communications in Mathematical Physics, 43 (3): 199–220, doi:10.1007/BF02345020 Wald, Robert M. (1975), „On Particle Creation by Black Holes”, Commun. Math. Phys., 45 (3): 9–34, doi:10.1007/BF02345020 Traschen, Jenny (2000), „An Introduction to Black Hole Evaporation”, În Bytsenko, A.; Williams, F., Mathematical Methods of Physics (Proceedings of the 1999 Londrina Winter School), World Scientific, arXiv:gr-qc/0010055 
Pe scurt, materia este sursa curburii spațiu-timpului, iar odată ce materia are proprietăți cuantice, se poate aștepta ca și spațiu-timpul să aibă astfel de proprietăți. Cf. secțiunea 2 din Carlip 2001. . Carlip, Steven (2001), „Quantum Gravity: a Progress Report”, Rept. Prog. Phys., 64 (8): 885–942, arXiv:gr-qc/0108040 , doi:10.1088/0034-4885/64/8/301
În particular, o tehnică denumită renormalizare, parte integrantă a calculării predicțiilor care țin cont de contribuțiile energiilor mari, cf. cap. 17 și 18 din Weinberg 1996. , eșuează; cf. Goroff & Sagnotti 1985. . Weinberg, Steven (1996), The Quantum Theory of Fields II: Modern Applications, Cambridge University Press, ISBN 0-521-55002-5 Goroff, Marc H.; Sagnotti, Augusto (1985), „Quantum gravity at two loops”, Phys. Lett., 160B: 81–86, doi:10.1016/0370-2693(85)91470-4
La energiile atinse în experimentele curente, aceste coarde nu se pot distinge de particulele punctiforme, dar, foarte important, moduri diferite de oscilație ale aceluiași tip de coarde fundamentale apar ca particule cu sarcini electrice (și nu numai) diferite, de exemplu Ibanez 2000. . Teoria are succes prin aceea că un mod de oscilație va corespunde mereu unui graviton, particula purtătoare a gravitației, de exemplu Green, Schwarz & Witten 1987, sec. 2.3 și 5.3. . Ibanez, L. E. (2000), „The second string (phenomenology) revolution”, Class. Quant. Grav., 17 (5): 1117–1128, arXiv:hep-th/9911499 , doi:10.1088/0264-9381/17/5/321 Green, M. B.; Schwarz, J. H.; Witten, E. (1987), Superstring theory. Volume 1: Introduction, Cambridge University Press, ISBN 0-521-35752-7
De exemplu, Townsend 1996. , Duff 1996. . Townsend, Paul K. (1996), Four Lectures on M-Theory, arXiv:hep-th/9612121  Duff, Michael (1996), „M-Theory (the Theory Formerly Known as Strings)”, Int. J. Mod. Phys., A11 (32): 5623–5641, arXiv:hep-th/9608117 , doi:10.1142/S0217751X96002583
Aceste variabile reprezintă gravitația geometrică cu ajutorul unor analogii matematice pentru câmpul electric și cel magnetic; cf. Ashtekar 1986. , Ashtekar 1987. . Ashtekar, Abhay (1986), „New variables for classical and quantum gravity”, Phys. Rev. Lett., 57 (18): 2244–2247, doi:10.1103/PhysRevLett.57.2244, PMID 10033673 Ashtekar, Abhay (1987), „New Hamiltonian formulation of general relativity”, Phys. Rev., D36 (6): 1587–1602, doi:10.1103/PhysRevD.36.1587
Pentru o prezentare, vezi Thiemann 2006. ; prezentări mai extinse se găsesc în Rovelli 1998. , Ashtekar & Lewandowski 2004. și în notele de curs Thiemann 2003. . Thiemann, Thomas (2006), Loop Quantum Gravity: An Inside View, arXiv:hep-th/0608210  Rovelli, Carlo (1998), „Loop Quantum Gravity”, Living Rev. Relativity, 1, accesat în 13 martie 2008 Ashtekar, Abhay; Lewandowski, Jerzy (2004), „Background Independent Quantum Gravity: A Status Report”, Class. Quant. Grav., 21 (15): R53–R152, arXiv:gr-qc/0404018 , doi:10.1088/0264-9381/21/15/R01 Thiemann, Thomas (2003), „Lectures on Loop Quantum Gravity”, Lect. Notes Phys., 631: 41–135
Vezi de exeplul expunerile sistematice din Isham 1994. și din Sorkin 1997. . Isham, Christopher J. (1994), „Prima facie questions in quantum gravity”, În Ehlers, Jürgen; Friedrich, Helmut, Canonical Gravity: From Classical to Quantum, Springer, ISBN 3-540-58339-4 Sorkin, Rafael D. (1997), „Forks in the Road, on the Way to Quantum Gravity”, Int. J. Theor. Phys., 36 (12): 2759–2781, arXiv:gr-qc/9706002 , doi:10.1007/BF02435709
Vezi Friedrich 2005. . Friedrich, Helmut (2005), „Is general relativity 'essentially understood'?”, Annalen Phys., 15: 84–108, arXiv:gr-qc/0508016 , doi:10.1002/andp.200510173

einstein-online.info

Vezi Peebles 1966. ; pentru o descriere recentă a predicțiilor, vezi Coc et al. 2004. ; o descriere accesibilă se poate găsi în Weiss 2006. ; spre comparație, observații în Olive & Skillman 2004. , Bania, Rood & Balser 2002. , O'Meara et al. 2001. , și Charbonnel & Primas 2005. . Peebles, P. J. E. (1966), „Primordial Helium abundance and primordial fireball II”, Astrophysical Journal, 146: 542–552, Bibcode:1966ApJ...146..542P, doi:10.1086/148918 Coc, A.; Vangioni-Flam, E.; Descouvemont, P.; Adahchour, A.; Angulo, C. (2004), „Updated Big Bang Nucleosynthesis confronted to WMAP observations and to the Abundance of Light Elements”, Astrophysical Journal, 600 (2): 544–552, arXiv:astro-ph/0309480 , doi:10.1086/380121 Weiss, Achim (2006), „Elements of the past: Big Bang Nucleosynthesis and observation”, Einstein Online, Max Planck Institute for Gravitational Physics, arhivat din original la 8 februarie 2007, accesat în 24 februarie 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor) Olive, K. A.; Skillman, E. A. (2004), „A Realistic Determination of the Error on the Primordial Helium Abundance”, Astrophysical Journal, 617: 29–49, arXiv:astro-ph/0405588 , doi:10.1086/425170 Bania, T. M.; Rood, R. T.; Balser, D. S. (2002), „The cosmological density of baryons from observations of 3He+ in the Milky Way”, Nature, 415 (6867): 54–57, doi:10.1038/415054a, PMID 11780112 O'Meara, John M.; Tytler, David; Kirkman, David; Suzuki, Nao; Prochaska, Jason X.; Lubin, Dan; Wolfe, Arthur M. (2001), „The Deuterium to Hydrogen Abundance Ratio Towards a Fourth QSO: HS0105+1619”, Astrophysical Journal, 552 (2): 718–730, arXiv:astro-ph/0011179 , doi:10.1086/320579 Charbonnel, C.; Primas, F. (2005), „The Lithium Content of the Galactic Halo Stars”, Astronomy & Astrophysics, 442 (3): 961–992, arXiv:astro-ph/0505247 , doi:10.1051/0004-6361:20042491
Teoria asupra Conjecturii a fost emisă în Belinskii, Khalatnikov & Lifschitz 1971. ; pentru studii mai recente, vezi Berger 2002. . O expunere accesibilă este în Garfinkle 2007. . Belinskii, V. A.; Khalatnikov, I. M.; Lifschitz, E. M. (1971), „Oscillatory approach to the singular point in relativistic cosmology”, Advances in Physics, 19 (80): 525–573, doi:10.1080/00018737000101171 ; original paper in Russian: Belinsky, V. A.; Khalatnikov, I. M.; Lifshitz, E. M. (1970), „Колебательный Режим Приближения К Особой Точке В Релятивистской Космологии”, Uspekhi Fizicheskikh Nauk (Успехи Физических Наук), 102(3) (11): 463–500 Berger, Beverly K. (2002), „Numerical Approaches to Spacetime Singularities”, Living Rev. Relativity', 5, accesat în 4 august 2007 Garfinkle, David (2007), „Of singularities and breadmaking”, Einstein Online, arhivat din original la 10 august 2007, accesat în 3 august 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor)

europhysicsnews.com

Vezi Nieto 2006. . Nieto, Michael Martin (2006), „The quest to understand the Pioneer anomaly” (PDF), EurophysicsNews, 37(6): 30–34, arhivat din original (PDF) la 29 iunie 2007, accesat în 20 ianuarie 2009

harvard.edu

adsabs.harvard.edu

De ex. Greenstein, Oke & Shipman 1971. ; cele mai recente și mai exacte măsurători efectuate asupra lui Sirius B au fost publicate în Barstow, Bond & Holberg 2005. . Greenstein, J. L.; Oke, J. B.; Shipman, H. L. (1971), „Effective Temperature, Radius, and Gravitational Redshift of Sirius B”, Astrophysical Journal, 169: 563, Bibcode:1971ApJ...169..563G, doi:10.1086/151174
Generalități se pot găsi în Weisberg & Taylor 2003. ; pentru descoperirea pulsarilor, vezi Hulse & Taylor 1975. ; pentru primele dovezi ale radiației gravitaționale, vezi Taylor 1994. . Weisberg, Joel M.; Taylor, Joseph H. (2003), „The Relativistic Binary Pulsar B1913+16"”, În Bailes, M.; Nice, D. J.; Thorsett, S. E., Proceedings of "Radio Pulsars," Chania, Crete, August, 2002, ASP Conference Series Hulse, Russell A.; Taylor, Joseph H. (1975), „Discovery of a pulsar in a binary system”, Astrophys. J., 195: L51–L55, Bibcode:1975ApJ...195L..51H, doi:10.1086/181708 Taylor, Joseph H. (1994), „Binary pulsars and relativistic gravity”, Rev. Mod. Phys., 66 (3): 711–719, doi:10.1103/RevModPhys.66.711
Vezi Peebles 1966. ; pentru o descriere recentă a predicțiilor, vezi Coc et al. 2004. ; o descriere accesibilă se poate găsi în Weiss 2006. ; spre comparație, observații în Olive & Skillman 2004. , Bania, Rood & Balser 2002. , O'Meara et al. 2001. , și Charbonnel & Primas 2005. . Peebles, P. J. E. (1966), „Primordial Helium abundance and primordial fireball II”, Astrophysical Journal, 146: 542–552, Bibcode:1966ApJ...146..542P, doi:10.1086/148918 Coc, A.; Vangioni-Flam, E.; Descouvemont, P.; Adahchour, A.; Angulo, C. (2004), „Updated Big Bang Nucleosynthesis confronted to WMAP observations and to the Abundance of Light Elements”, Astrophysical Journal, 600 (2): 544–552, arXiv:astro-ph/0309480 , doi:10.1086/380121 Weiss, Achim (2006), „Elements of the past: Big Bang Nucleosynthesis and observation”, Einstein Online, Max Planck Institute for Gravitational Physics, arhivat din original la 8 februarie 2007, accesat în 24 februarie 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor) Olive, K. A.; Skillman, E. A. (2004), „A Realistic Determination of the Error on the Primordial Helium Abundance”, Astrophysical Journal, 617: 29–49, arXiv:astro-ph/0405588 , doi:10.1086/425170 Bania, T. M.; Rood, R. T.; Balser, D. S. (2002), „The cosmological density of baryons from observations of 3He+ in the Milky Way”, Nature, 415 (6867): 54–57, doi:10.1038/415054a, PMID 11780112 O'Meara, John M.; Tytler, David; Kirkman, David; Suzuki, Nao; Prochaska, Jason X.; Lubin, Dan; Wolfe, Arthur M. (2001), „The Deuterium to Hydrogen Abundance Ratio Towards a Fourth QSO: HS0105+1619”, Astrophysical Journal, 552 (2): 718–730, arXiv:astro-ph/0011179 , doi:10.1086/320579 Charbonnel, C.; Primas, F. (2005), „The Lithium Content of the Galactic Halo Stars”, Astronomy & Astrophysics, 442 (3): 961–992, arXiv:astro-ph/0505247 , doi:10.1051/0004-6361:20042491
Cf. Alpher & Herman 1948. și, pentru o introducere pedagogică, vezi Bergström & Goobar 2003, cap. 11. ; pentru detecția inițială, vezi Penzias & Wilson 1965. și, pentru măsurători de precizie realizate cu ajutorul sateliților, Mather et al. 1994. (COBE) și Bennett et al. 2003. (Wilkinson Microwave Anisotropy Probe). Alte măsurători pot aduce dovezi și în privința undelor gravitaționale de la începutul universului. Aceste informații adiționale sunt conținute în polarizarea radiației cosmice de fond, cf. Kamionkowski, Kosowsky & Stebbins 1997. și Seljak & Zaldarriaga 1997. . Alpher, R. A.; Herman, R. C. (1948), „Evolution of the universe”, Nature, 162 (4124): 774–775, doi:10.1038/162774b0 Bergström, Lars; Goobar, Ariel (2003), Cosmology and Particle Astrophysics (ed. 2nd), Wiley & Sons, ISBN 3-540-43128-4 Penzias, A. A.; Wilson, R. W. (1965), „A measurement of excess antenna temperature at 4080 Mc/s”, Astrophysical Journal, 142: 419–421, Bibcode:1965ApJ...142..419P, doi:10.1086/148307 Mather, J. C.; Cheng, E. S.; Cottingham, D. A.; Eplee, R. E.; Fixsen, D. J.; Hewagama, T.; Isaacman, R. B.; Jensen, K. A.; Meyer, S. S. (1994), „Measurement of the cosmic microwave spectrum by the COBE FIRAS instrument”, Astrophysical Journal, 420: 439–444, Bibcode:1994ApJ...420..439M, doi:10.1086/173574 Bennett, C. L.; Halpern, M.; Hinshaw, G.; Jarosik, N.; Kogut, A.; Limon, M.; Meyer, S. S.; Page, L.; Spergel, D. N. (2003), „First Year Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Observations: Preliminary Maps and Basic Results”, Astrophys. J. Suppl., 148: 1–27, arXiv:astro-ph/0302207 , doi:10.1086/377253 Kamionkowski, Marc; Kosowsky, Arthur; Stebbins, Albert (1997), „Statistics of Cosmic Microwave Background Polarization”, Phys. Rev., D55 (12): 7368–7388, arXiv:astro-ph/9611125 , doi:10.1103/PhysRevD.55.7368 Seljak, Uros̆; Zaldarriaga, Matias (1997), „Signature of Gravity Waves in the Polarization of the Microwave Background”, Phys. Rev. Lett., 78 (11): 2054–2057, arXiv:astro-ph/9609169 , doi:10.1103/PhysRevLett.78.2054

inspirehep.net

Alex Gaina, Structura spectrală a ecuației Klein-Gordon în câmpuri Schhwarzschild, Kerr, Reissner-Nordstrom și Kerr-Newman, Stud. și cercet. de Fiz., Tom 44, Nr. 7, pp. 585-608 [1]

jstor.org

links.jstor.org

Vezi Hawking 1966. . Hawking, Stephen W. (1966), „The occurrence of singularities in cosmology”, Proceedings of the Royal Society of London, A294 (1439): 511–521, ISSN 0080-4630

jussieu.fr

ipgp.jussieu.fr

GPS este testat în permanență cu ceasuri atomice de la sol și de pe sateliții aflați pe orbite circumterestre; pentru o descriere a efectelor relativiste, vezi Ashby 2002. și Ashby 2003. . Ashby, Neil (2002), „Relativity and the Global Positioning System” (PDF), Physics Today, 55(5) (5): 41–47, doi:10.1063/1.1485583 Ashby, Neil (2003), „Relativity in the Global Positioning System”, Living Reviews in Relativity, 6, arhivat din original la 4 iulie 2007, accesat în 6 iulie 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor)

ku.dk

nbi.ku.dk

„Light from galaxy clusters confirm theory of relativity” [Lumina de la grupurile de galaxii confirmă teoria relativității]. Institutul Niels Bohr, Universitatea din Copenhaga. 28 septembrie 2011. Arhivat din original la 10 octombrie 2011. Accesat în 13 octombrie 2011.

livingreviews.org

Vezi Will 1993, secțiunea 2.4. sau Will 2006, secțiunea 2. . Will, Clifford M. (1993), Theory and experiment in gravitational physics, Cambridge University Press, ISBN 0-521-43973-6 Will, Clifford M. (2006), „The Confrontation between General Relativity and Experiment”, Living Rev. Relativity, accesat în 12 iunie 2007
Cf. Brans & Dicke 1961. și secțiunea 3 din cap. 7 din Weinberg 1972. , Goenner 2004, sec. 7.2. , și respectiv Trautman 2006. . Brans, C. H.; Dicke, R. H. (1961), „Mach's Principle and a Relativistic Theory of Gravitation”, Physical Review, 124 (3): 925–935, doi:10.1103/PhysRev.124.925 Weinberg, Steven (1972), Gravitation and Cosmology, John Wiley, ISBN 0-471-92567-5 Goenner, Hubert F. M. (2004), „On the History of Unified Field Theories”, Living Rev. Relativity, 7, accesat în 28 februarie 2008 Trautman, Andrzej (2006), „Einstein-Cartan theory”, În Francoise, J.-P.; Naber, G. L.; Tsou, S. T., Encyclopedia of Mathematical Physics, Vol. 2, Elsevier, pp. 189–195, arXiv:gr-qc/0606062 
Cf. secțiunea 3.2 din Will 2006. ca și Will 1993, ch. 4. . Will, Clifford M. (2006), „The Confrontation between General Relativity and Experiment”, Living Rev. Relativity, accesat în 12 iunie 2007 Will, Clifford M. (1993), Theory and experiment in gravitational physics, Cambridge University Press, ISBN 0-521-43973-6
Stairs 2003. și Kramer 2004. . Stairs, Ingrid H. (2003), „Testing General Relativity with Pulsar Timing”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 21 iulie 2007 Kramer, Michael (2004), „Millisecond Pulsars as Tools of Fundamental Physics”, În Karshenboim, S. G., Astrophysics, Clocks and Fundamental Constants (Lecture Notes in Physics Vol. 648), Springer, pp. 33–54, arXiv:astro-ph/0405178 
O scurtă descriere și o bibliografie selectivă în Blanchet 2006, secțiunea 1.3. . Blanchet, Luc (2006), „Gravitational Radiation from Post-Newtonian Sources and Inspiralling Compact Binaries”, Living Rev. Relativity, 9, accesat în 7 august 2007
Pentru câmpul gravitațional al soarelui, folosind semnale radar reflectate de planete ca Venus și Mercur, cf. Shapiro 1964. , și o introducere pedagogică în Weinberg 1972, cap. 8, sec. 7. ; pentru semnale retransmise activ de sonde spațiale, cf. Bertotti, Iess & Tortora 2003. ; pentru generalități, vezi Ohanian & Ruffini 1994, tabelul 4.4 de la p. 200. ; pentru măsurători mai recente cu semnale de la un pulsar care face parte dintr-un sistem binar, câmpul gravitațional ce cauzează întârzierea fiind cel al celuilalt pulsar, cf. Stairs 2003, secțiunea 4.4. . Shapiro, Irwin I. (1964), „Fourth test of general relativity”, Phys. Rev. Lett., 13 (26): 789–791, doi:10.1103/PhysRevLett.13.789 Weinberg, Steven (1972), Gravitation and Cosmology, John Wiley, ISBN 0-471-92567-5 Bertotti, Bruno; Iess, L.; Tortora, P. (2003), „A test of general relativity using radio links with the Cassini spacecraft”, Nature, 425 (6956): 374–376, doi:10.1038/nature01997, PMID 14508481 Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5 Stairs, Ingrid H. (2003), „Testing General Relativity with Pulsar Timing”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 21 iulie 2007
De exemplu Jaranowski & Królak 2005. . Jaranowski, Piotr; Królak, Andrzej (2005), „Gravitational-Wave Data Analysis. Formalism and Sample Applications: The Gaussian Case”, Living Rev. Relativity, 8, accesat în 30 iulie 2007
În consecință, în formalismul parameterizat postnewtonian, măsurarea acestui efect determină o combinație liniară a termenilor $\beta$ și $\gamma$ , cf. Will 2006, sec. 3.5. și Will 1993, sec. 7.3. . Will, Clifford M. (2006), „The Confrontation between General Relativity and Experiment”, Living Rev. Relativity, accesat în 12 iunie 2007 Will, Clifford M. (1993), Theory and experiment in gravitational physics, Cambridge University Press, ISBN 0-521-43973-6
Cele mai precise măsurători sunt măsurătorile very-long-baseline interferometry^⁠(d) ale pozițiilor planetelor; vezi Will 1993, capitolul 5. , Will 2006, secțiunea 3.5. , Anderson et al. 1992. ; for an overview, Ohanian & Ruffini 1994, pp. 406–407. . Will, Clifford M. (1993), Theory and experiment in gravitational physics, Cambridge University Press, ISBN 0-521-43973-6 Will, Clifford M. (2006), „The Confrontation between General Relativity and Experiment”, Living Rev. Relativity, accesat în 12 iunie 2007 Anderson, J. D.; Campbell, J. K.; Jurgens, R. F.; Lau, E. L. (1992), „Recent developments in solar-system tests of general relativity”, În Sato, H.; Nakamura, T., Proceedings of the Sixth Marcel Großmann Meeting on General Relativity, World Scientific, pp. 353–355, ISBN 981-020-950-9 Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5
O figură ce include şi bare de eroare este figura 7, din secţiunea 5.1, din Will 2006. . Will, Clifford M. (2006), „The Confrontation between General Relativity and Experiment”, Living Rev. Relativity, accesat în 12 iunie 2007
Vezi Stairs 2003. și Schutz 2003, pp. 317–321. ; o descriere accesibilă este disponibilă la Bartusiak 2000, pp. 70–86. . Stairs, Ingrid H. (2003), „Testing General Relativity with Pulsar Timing”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 21 iulie 2007 Schutz, Bernard F. (2003), Gravity from the ground up, Cambridge University Press, ISBN 0-521-45506-5 Bartusiak, Marcia (2000), Einstein's Unfinished Symphony: Listening to the Sounds of Space-Time, Berkley, ISBN 978-0-425-18620-6
Generalități despre lentilele gravitaționale și aplicațiile lor, în Ehlers, Falco & Schneider 1992. și Wambsganss 1998. . Ehlers, Jürgen; Falco, Emilio E.; Schneider, Peter (1992), Gravitational lenses, Springer, ISBN 3-540-66506-4 Wambsganss, Joachim (1998), „Gravitational Lensing in Astronomy”, Living Rev. Relativity, 1, accesat în 20 iulie 2007
Hough & Rowan 2000. . Hough, Jim; Rowan, Sheila (2000), „Gravitational Wave Detection by Interferometry (Ground and Space)”, Living Rev. Relativity, 3, accesat în 21 iulie 2007
Pentru stările finale stelare, cf. Oppenheimer & Snyder 1939. sau, pentru calcule numerice recente, Font 2003, sec. 4.1. ; pentru supernove mai rămân încă de rezolvat câteva probleme majore, cf. Buras et al. 2003. ; pentru simularea acreției și formarea de jeturi, cf. Font 2003, sec. 4.2. . De asemenea, efectele de lentilă gravitațională joacă un rol în semnalele primite de la pulsarii de raze X, cf. Kraus 1998. . Oppenheimer, J. Robert; Snyder, H. (1939), „On continued gravitational contraction”, Physical Review, 56 (5): 455–459, doi:10.1103/PhysRev.56.455 Font, José A. (2003), „Numerical Hydrodynamics in General Relativity”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 19 august 2007 Buras, R.; Rampp, M.; Janka, H.-Th.; Kifonidis, K. (2003), „Improved Models of Stellar Core Collapse and Still no Explosions: What is Missing?”, Phys. Rev. Lett., 90 (24): 241101, arXiv:astro-ph/0303171 , doi:10.1103/PhysRevLett.90.241101, PMID 12857181 Font, José A. (2003), „Numerical Hydrodynamics in General Relativity”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 19 august 2007 Kraus, Ute (1998), „Light Deflection Near Neutron Stars”, Relativistic Astrophysics, Vieweg, pp. 66–81, ISBN 352-806909-0
Vezi Carroll 2001, cap. 2. . Carroll, Sean M. (2001), „The Cosmological Constant”, Living Rev. Relativity, 4, accesat în 21 iulie 2007
Lahav & Suto 2004. și Bertschinger 1998. ; pentru detalii mai recente, vezi Springel et al. 2005. . Lahav, Ofer; Suto, Yasushi (2004), „Measuring our Universe from Galaxy Redshift Surveys”, Living Rev. Relativity, 7, accesat în 19 august 2007 Bertschinger, Edmund (1998), „Simulations of structure formation in the universe”, Annu. Rev. Astron. Astrophys., 36: 599–654, doi:10.1146/annurev.astro.36.1.599 Springel, Volker; White, Simon D. M.; Jenkins, Adrian; Frenk, Carlos S.; Yoshida, Naoki; Gao, Liang; Navarro, Julio; Thacker, Robert; Croton, Darren (2005), „Simulations of the formation, evolution and clustering of galaxies and quasars”, Nature, 435 (7042): 629–636, doi:10.1038/nature03597, PMID 15931216
Vezi Carroll 2001. ; o prezentare accesibilă este dată în Caldwell 2004. . Și aici, unii oameni de știință au susținut că dovezile nu indică o nouă formă de energie, ci necesitatea de a modifica modelele cosmologice existente, cf. Mannheim 2006, sec. 10. ; modificările acestea nu trebuie să fie schimbări ale teoriei relativității generale, ci ar putea fi, de exemplu, modificări în modul în care sunt tratate neomogenitățile din univers, cf. Buchert 2007. . Carroll, Sean M. (2001), „The Cosmological Constant”, Living Rev. Relativity, 4, accesat în 21 iulie 2007 Mannheim, Philip D. (2006), „Alternatives to Dark Matter and Dark Energy”, Prog. Part. Nucl. Phys., 56 (2): 340–445, arXiv:astro-ph/0505266v2 , doi:10.1016/j.ppnp.2005.08.001 Buchert, Thomas (2007), „Dark Energy from Structure—A Status Report”, General Relativity and Gravitation, 40 (2–3): 467–527, arXiv:0707.2153 , doi:10.1007/s10714-007-0554-8
Vezi Frauendiener 2004. , Wald 1984, secțiunea 11.1. , și Hawking & Ellis 1973, secțiunile 6.8 și 6.9. Frauendiener, Jörg (2004), „Conformal Infinity”, Living Rev. Relativity, 7, accesat în 21 iulie 2007 Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Hawking, Stephen W.; Ellis, George F. R. (1973), The large scale structure of spacetime, Cambridge University Press, ISBN 0-521-09906-4
Vezi Thorne 1972. ; pentru o prezentare a unor studii numerice recente, vezi Berger 2002, sec. 2.1. . Thorne, Kip S. (1972), „Nonspherical Gravitational Collapse—A Short Review”, În Klauder, J., Magic without Magic, W. H. Freeman, pp. 231–258 Berger, Beverly K. (2002), „Numerical Approaches to Spacetime Singularities”, Living Rev. Relativity', 5, accesat în 4 august 2007
Pentru o prezentare a evoluției acestui concept, vezi Israel 1987. . O descriere matematică mai exactă face distincția între mai multe tipuri de orizonturi, și anume între orizonturile de evenimente și orizonturile aparente cf. Hawking & Ellis 1973, pp. 312–320. sau Wald 1984, sec. 12.2. ; există și alte definiții intuitive pentru sisteme izolate care nu necesită cunoașterea proprietăților spațiu-timpului la infinit, cf. Ashtekar & Krishnan 2004. . Israel, Werner (1987), „Dark stars: the evolution of an idea”, În Hawking, Stephen W.; Israel, Werner, 300 Years of Gravitation, Cambridge University Press, pp. 199–276, ISBN 0-521-37976-8 Hawking, Stephen W.; Ellis, George F. R. (1973), The large scale structure of spacetime, Cambridge University Press, ISBN 0-521-09906-4 Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Ashtekar, Abhay; Krishnan, Badri (2004), „Isolated and Dynamical Horizons and Their Applications”, Living Rev. Relativity, 7, accesat în 28 august 2007
Pentru primii pași în studiul fenomenului, cf. Israel 1971. ; vezi Hawking & Ellis 1973, sec. 9.3. sau Heusler 1996, cap. 9 și 10. pentru un calcul, și Heusler 1998. și Beig & Chruściel 2006. ca prezentări generale ale unor rezultate mai recente. Israel, Werner (1971), „Event Horizons and Gravitational Collapse”, General Relativity and Gravitation, 2: 53–59, doi:10.1007/BF02450518 Hawking, Stephen W.; Ellis, George F. R. (1973), The large scale structure of spacetime, Cambridge University Press, ISBN 0-521-09906-4 Heusler, Markus (1996), Black Hole Uniqueness Theorems, Cambridge University Press, ISBN 0-521-56735-1 Heusler, Markus (1998), „Stationary Black Holes: Uniqueness and Beyond”, Living Rev. Relativity, 1, accesat în 4 august 2007 Beig, Robert; Chruściel, Piotr T. (2006), „Stationary black holes”, În Francoise, J.-P.; Naber, G.; Tsou, T.S., Encyclopedia of Mathematical Physics, Volume 2, Elsevier, arXiv:gr-qc/0502041 , ISBN 0-12-512660-3
Legile mecanicii găurilor negre au fost pentru prima oară descrise în Bardeen, Carter & Hawking 1973. ; o expunere mai pedagogică se poate găsi în Carter 1979. ; pentru o prezentare de date mai recente, vezi capitolul 2 din Wald 2001. . O introducere completă, și o introducere în aparatul matematic specific domeniului Poisson 2004. . Pentru procesul Penrose, vezi Penrose 1969. . Bardeen, J. M.; Carter, B.; Hawking, S. W. (1973), „The Four Laws of Black Hole Mechanics”, Comm. Math. Phys., 31 (2): 161–170, doi:10.1007/BF01645742 Carter, Brandon (1979), „The general theory of the mechanical, electromagnetic and thermodynamic properties of black holes”, În Hawking, S. W.; Israel, W., General Relativity, an Einstein Centenary Survey, Cambridge University Press, pp. 294–369 and 860–863, ISBN 0-521-29928-4 Wald, Robert M. (2001), „The Thermodynamics of Black Holes”, Living Rev. Relativity, 4, accesat în 8 august 2007 Poisson, Eric (2004), A Relativist's Toolkit. The Mathematics of Black-Hole Mechanics, Cambridge University Press, ISBN 0-521-83091-5 Penrose, Roger (1969), „Gravitational collapse: the role of general relativity”, Rivista del Nuovo Cimento, 1: 252–276
Faptul că găurile negre emit radiații, din punct de vedere al mecanicii cuantice, a fost relevat prima oară în Hawking 1975. ; un calcul mai riguros se poate găsi în Wald 1975. . O altă prezentare este și în capitolul 3 din Wald 2001. . Hawking, S. W. (1975), „Particle Creation by Black Holes”, Communications in Mathematical Physics, 43 (3): 199–220, doi:10.1007/BF02345020 Wald, Robert M. (1975), „On Particle Creation by Black Holes”, Commun. Math. Phys., 45 (3): 9–34, doi:10.1007/BF02345020 Wald, Robert M. (2001), „The Thermodynamics of Black Holes”, Living Rev. Relativity, 4, accesat în 8 august 2007
Orizonturi: cf. Rindler 2001, sec. 12.4. . Efectul Unruh: Unruh 1976. , cf. Wald 2001, capitolul 3. . Rindler, Wolfgang (2001), Relativity. Special, General and Cosmological, Oxford University Press, ISBN 0-19-850836-0 Unruh, W. G. (1976), „Notes on Black Hole Evaporation”, Phys. Rev. D, 14 (4): 870–892, doi:10.1103/PhysRevD.14.870 Wald, Robert M. (2001), „The Thermodynamics of Black Holes”, Living Rev. Relativity, 4, accesat în 8 august 2007
Teoria asupra Conjecturii a fost emisă în Belinskii, Khalatnikov & Lifschitz 1971. ; pentru studii mai recente, vezi Berger 2002. . O expunere accesibilă este în Garfinkle 2007. . Belinskii, V. A.; Khalatnikov, I. M.; Lifschitz, E. M. (1971), „Oscillatory approach to the singular point in relativistic cosmology”, Advances in Physics, 19 (80): 525–573, doi:10.1080/00018737000101171 ; original paper in Russian: Belinsky, V. A.; Khalatnikov, I. M.; Lifshitz, E. M. (1970), „Колебательный Режим Приближения К Особой Точке В Релятивистской Космологии”, Uspekhi Fizicheskikh Nauk (Успехи Физических Наук), 102(3) (11): 463–500 Berger, Beverly K. (2002), „Numerical Approaches to Spacetime Singularities”, Living Rev. Relativity', 5, accesat în 4 august 2007 Garfinkle, David (2007), „Of singularities and breadmaking”, Einstein Online, arhivat din original la 10 august 2007, accesat în 3 august 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor)
Restricția la singularități viitoare exclude singularitățile inițiale, cum ar fi singularitatea big bang, care în principiu ar fi vizibilă observatorilor de la un moment ulterior. Conjectura cenzurii cosmice a fost prezentată pentru prima oară în Penrose 1969. ; o prezentare la nivel de manual este dată în Wald 1984, pp. 302–305. . Pentru rezultate numerice, vezi Berger 2002, sec. 2.1. . Penrose, Roger (1969), „Gravitational collapse: the role of general relativity”, Rivista del Nuovo Cimento, 1: 252–276 Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Berger, Beverly K. (2002), „Numerical Approaches to Spacetime Singularities”, Living Rev. Relativity', 5, accesat în 4 august 2007
Fourès-Bruhat 1952. și Bruhat 1962. ; pentru o introducere pedagogică, vezi Wald 1984, cap. 10. ; o prezentare online poate fi accesată la Reula 1998. . Fourès-Bruhat, Yvonne (1952), „Théoréme d'existence pour certains systémes d'équations aux derivées partielles non linéaires”, Acta Mathematica, 88: 141–225, doi:10.1007/BF02392131 Bruhat, Yvonne (1962), „The Cauchy Problem”, În Witten, Louis, Gravitation: An Introduction to Current Research, Wiley, p. 130, ISBN 9781114291669 Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Reula, Oscar A. (1998), „Hyperbolic Methods for Einstein's Equations”, Living Rev. Relativity, 1, accesat în 29 august 2007
Asemenea definiții pentru masa-energia cvasilocală sunt energia Hawking, energia Geroch, sau energia-impulsul cvasilocal al lui Penrose, bazat pe metode ale twistorilor^⁠(d); cf. articolul Szabados 2004. . Szabados, László B. (2004), „Quasi-Local Energy-Momentum and Angular Momentum in GR”, Living Rev. Relativity, 7, accesat în 23 august 2007
Cf. capitolul 3 din Wald 2001. . Wald, Robert M. (2001), „The Thermodynamics of Black Holes”, Living Rev. Relativity, 4, accesat în 8 august 2007
Pentru o prezentare, vezi Thiemann 2006. ; prezentări mai extinse se găsesc în Rovelli 1998. , Ashtekar & Lewandowski 2004. și în notele de curs Thiemann 2003. . Thiemann, Thomas (2006), Loop Quantum Gravity: An Inside View, arXiv:hep-th/0608210  Rovelli, Carlo (1998), „Loop Quantum Gravity”, Living Rev. Relativity, 1, accesat în 13 martie 2008 Ashtekar, Abhay; Lewandowski, Jerzy (2004), „Background Independent Quantum Gravity: A Status Report”, Class. Quant. Grav., 21 (15): R53–R152, arXiv:gr-qc/0404018 , doi:10.1088/0264-9381/21/15/R01 Thiemann, Thomas (2003), „Lectures on Loop Quantum Gravity”, Lect. Notes Phys., 631: 41–135
Vezi Loll 1998. . Loll, Renate (1998), „Discrete Approaches to Quantum Gravity in Four Dimensions”, Living Rev. Relativity, 1, accesat în 9 martie 2008
Pentru cele mai recente lucrări despre polarizarea undelor gravitaționale în cazul binarelor compacte, vezi Blanchet et al. 2008. , și Arun et al. 2007. ; pentru o prezentare a lucrărilor privind binarele compacte, vezi Blanchet 2006. și Futamase & Itoh 2006. ; pentru o prezentare generală a testelor experimentale ale relativității generale, vezi Will 2006. . Blanchet, L.; Faye, G.; Iyer, B. R.; Sinha, S. (2008), The third post-Newtonian gravitational wave polarisations and associated spherical harmonic modes for inspiralling compact binaries in quasi-circular orbits, arXiv:0802.1249  Arun, K.G.; Blanchet, L.; Iyer, B. R.; Qusailah, M. S. S. (2007), Inspiralling compact binaries in quasi-elliptical orbits: The complete 3PN energy flux, arXiv:0711.0302  Blanchet, Luc (2006), „Gravitational Radiation from Post-Newtonian Sources and Inspiralling Compact Binaries”, Living Rev. Relativity, 9, accesat în 7 august 2007 Futamase, T.; Itoh, Y. (2006), „The Post-Newtonian Approximation for Relativistic Compact Binaries”, Living Rev. Relativity, 10, accesat în 29 februarie 2008 Will, Clifford M. (2006), „The Confrontation between General Relativity and Experiment”, Living Rev. Relativity, accesat în 12 iunie 2007

relativity.livingreviews.org

GPS este testat în permanență cu ceasuri atomice de la sol și de pe sateliții aflați pe orbite circumterestre; pentru o descriere a efectelor relativiste, vezi Ashby 2002. și Ashby 2003. . Ashby, Neil (2002), „Relativity and the Global Positioning System” (PDF), Physics Today, 55(5) (5): 41–47, doi:10.1063/1.1485583 Ashby, Neil (2003), „Relativity in the Global Positioning System”, Living Reviews in Relativity, 6, arhivat din original la 4 iulie 2007, accesat în 6 iulie 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor)
O sursă bună pentru inițiere asupra aspectelor cercetării actuale în domeniul relativității este revista electronică Living Reviews in Relativity Arhivat în 27 decembrie 2016, la Wayback Machine..

mediafax.ro

„Teoria relativității generale enunțată de Einstein a fost confirmată la scară cosmică”. mediafax.ro. 30 septembrie 2011.

mpg.de

geo600.aei.mpg.de

Vezi Bartusiak 2000. pentru o prezentare la nivelul acelui an; știri la zi se pot găsi pe website-urile principalelor proiecte de detecție, cum ar fi GEO 600 Arhivat în 18 februarie 2007, la Wayback Machine. și LIGO. Bartusiak, Marcia (2000), Einstein's Unfinished Symphony: Listening to the Sounds of Space-Time, Berkley, ISBN 978-0-425-18620-6

nature.com

Wojtak, Radosław; Hansen, Steen; Hjorth, Jens (29 septembrie 2011). „Gravitational redshift of galaxies in clusters as predicted by general relativity” [Deplasarea spre roșu gravitațională a galaxiilor în grupuri este cea teoretizată de relativitatea generală]. Nature.

nih.gov

ncbi.nlm.nih.gov

Începând cu experimentul Hafele-Keating, Hafele & Keating 1972a. și Hafele & Keating 1972b. , și culminând cu experimentul Gravity Probe A^⁠(d); generalități despre experimente în Ohanian & Ruffini 1994, table 4.1 on p. 186. . Hafele, J.; Keating, R. (1972), „Around the world atomic clocks:predicted relativistic time gains”, Science, 177 (4044): 166–168, doi:10.1126/science.177.4044.166, PMID 17779917 Hafele, J.; Keating, R. (1972), „Around the world atomic clocks: observed relativistic time gains”, Science, 177 (4044): 168–170, doi:10.1126/science.177.4044.168, PMID 17779918 Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5
Vezi Kennefick 2005. pentru primele măsurători din expedițiile lui Eddington; pentru generalități privind măsurătorile mai recente, vezi Ohanian & Ruffini 1994, chapter 4.3. . Pentru cele mai precise observații directe moderne asupra quasarilor, cf. Shapiro et al. 2004. . Kennefick, Daniel (2005), „Astronomers Test General Relativity: Light-bending and the Solar Redshift”, În Renn, Jürgen, One hundred authors for Einstein, Wiley-VCH, pp. 178–181, ISBN 3-527-40574-7 Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5 Shapiro, S. S.; Davis, J. L.; Lebach, D. E.; Gregory, J. S. (2004), „Measurement of the solar gravitational deflection of radio waves using geodetic very-long-baseline interferometry data, 1979–1999”, Phys. Rev. Lett., 92 (12): 121101, doi:10.1103/PhysRevLett.92.121101, PMID 15089661
Pentru câmpul gravitațional al soarelui, folosind semnale radar reflectate de planete ca Venus și Mercur, cf. Shapiro 1964. , și o introducere pedagogică în Weinberg 1972, cap. 8, sec. 7. ; pentru semnale retransmise activ de sonde spațiale, cf. Bertotti, Iess & Tortora 2003. ; pentru generalități, vezi Ohanian & Ruffini 1994, tabelul 4.4 de la p. 200. ; pentru măsurători mai recente cu semnale de la un pulsar care face parte dintr-un sistem binar, câmpul gravitațional ce cauzează întârzierea fiind cel al celuilalt pulsar, cf. Stairs 2003, secțiunea 4.4. . Shapiro, Irwin I. (1964), „Fourth test of general relativity”, Phys. Rev. Lett., 13 (26): 789–791, doi:10.1103/PhysRevLett.13.789 Weinberg, Steven (1972), Gravitation and Cosmology, John Wiley, ISBN 0-471-92567-5 Bertotti, Bruno; Iess, L.; Tortora, P. (2003), „A test of general relativity using radio links with the Cassini spacecraft”, Nature, 425 (6956): 374–376, doi:10.1038/nature01997, PMID 14508481 Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5 Stairs, Ingrid H. (2003), „Testing General Relativity with Pulsar Timing”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 21 iulie 2007
Vezi Kramer et al. 2006. . Kramer, M.; Stairs, I. H.; Manchester, R. N.; McLaughlin, M. A.; Lyne, A. G.; Ferdman, R. D.; Burgay, M.; Lorimer, D. R.; Possenti, A. (2006), „Tests of general relativity from timing the double pulsar”, Science, 314 (5796): 97–102, arXiv:astro-ph/0609417 , doi:10.1126/science.1132305, PMID 16973838
Vezi Bertotti, Ciufolini & Bender 1987. și o lucrare mai recentă, Nordtvedt 2003. . Bertotti, Bruno; Ciufolini, Ignazio; Bender, Peter L. (1987), „New test of general relativity: Measurement of de Sitter geodetic precession rate for lunar perigee”, Physical Review Letters, 58 (11): 1062–1065, doi:10.1103/PhysRevLett.58.1062, PMID 10034329 Nordtvedt, Kenneth (2003), Lunar Laser Ranging—a comprehensive probe of post-Newtonian gravity, arXiv:gr-qc/0301024 
De exeplu, Ciufolini & Pavlis 2004. , Ciufolini, Pavlis & Peron 2006. , Iorio 2009. . Ciufolini, Ignazio; Pavlis, Erricos C. (2004), „A confirmation of the general relativistic prediction of the Lense-Thirring effect”, Nature, 431 (7011): 958–960, doi:10.1038/nature03007, PMID 15496915 Ciufolini, Ignazio; Pavlis, Erricos C.; Peron, R. (2006), „Determination of frame-dragging using Earth gravity models from CHAMP and GRACE”, New Astron., 11 (8): 527–550, doi:10.1016/j.newast.2006.02.001
Vezi Walsh, Carswell & Weymann 1979. . Walsh, D.; Carswell, R. F.; Weymann, R. J. (1979), „0957 + 561 A, B: twin quasistellar objects or gravitational lens?”, Nature, 279 (5712): 381–4, doi:10.1038/279381a0, PMID 16068158
Cf. Springel et al. 2005. and the accompanying summary Gnedin 2005. . Springel, Volker; White, Simon D. M.; Jenkins, Adrian; Frenk, Carlos S.; Yoshida, Naoki; Gao, Liang; Navarro, Julio; Thacker, Robert; Croton, Darren (2005), „Simulations of the formation, evolution and clustering of galaxies and quasars”, Nature, 435 (7042): 629–636, doi:10.1038/nature03597, PMID 15931216 Gnedin, Nickolay Y. (2005), „Digitizing the Universe”, Nature, 435 (7042): 572–573, doi:10.1038/435572a, PMID 15931201
Pentru stările finale stelare, cf. Oppenheimer & Snyder 1939. sau, pentru calcule numerice recente, Font 2003, sec. 4.1. ; pentru supernove mai rămân încă de rezolvat câteva probleme majore, cf. Buras et al. 2003. ; pentru simularea acreției și formarea de jeturi, cf. Font 2003, sec. 4.2. . De asemenea, efectele de lentilă gravitațională joacă un rol în semnalele primite de la pulsarii de raze X, cf. Kraus 1998. . Oppenheimer, J. Robert; Snyder, H. (1939), „On continued gravitational contraction”, Physical Review, 56 (5): 455–459, doi:10.1103/PhysRev.56.455 Font, José A. (2003), „Numerical Hydrodynamics in General Relativity”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 19 august 2007 Buras, R.; Rampp, M.; Janka, H.-Th.; Kifonidis, K. (2003), „Improved Models of Stellar Core Collapse and Still no Explosions: What is Missing?”, Phys. Rev. Lett., 90 (24): 241101, arXiv:astro-ph/0303171 , doi:10.1103/PhysRevLett.90.241101, PMID 12857181 Font, José A. (2003), „Numerical Hydrodynamics in General Relativity”, Living Rev. Relativity, 6, accesat în 19 august 2007 Kraus, Ute (1998), „Light Deflection Near Neutron Stars”, Relativistic Astrophysics, Vieweg, pp. 66–81, ISBN 352-806909-0
Printre aceste dovezi se numără limitele de densitate de la observarea fenomenelor declanșate de acreție (luminozitatea Eddington), vezi Celotti, Miller & Sciama 1999. , observații ale dinamicii stelare din centrul galaxiei Calea Lactee, cf. Schödel et al. 2003. , și indicația că cel puțin câteva dintre obiectele în chestiune par a nu avea o suprafață solidă, ceea ce se poate deduce din examinarea exploziilor de raze X, pentru care obiectul dens central este fie o stea neutronică, fie o gaură neagră; cf. Remillard et al. 2006. pentru generalități, Narayan 2006, sec. 5. . La ora actuală, încă se caută „umbra” orizontului găurii negre centrale a galaxiei Calea Lactee , cf. Falcke, Melia & Agol 2000. . Celotti, Annalisa; Miller, John C.; Sciama, Dennis W. (1999), „Astrophysical evidence for the existence of black holes”, Class. Quant. Grav., 16 (12A): A3–A21, arXiv:astro-ph/9912186v1 , doi:10.1088/0264-9381/16/12A/301 Schödel, R.; Ott, T.; Genzel, R.; Eckart, A.; Mouawad, N.; Alexander, T. (2003), „Stellar Dynamics in the Central Arcsecond of Our Galaxy”, Astrophysical Journal, 596 (2): 1015–1034, arXiv:astro-ph/0306214 , doi:10.1086/378122 Remillard, Ronald A.; Lin, Dacheng; Cooper, Randall L.; Narayan, Ramesh (2006), „The Rates of Type I X-Ray Bursts from Transients Observed with RXTE: Evidence for Black Hole Event Horizons”, Astrophysical Journal, 646: 407–419, arXiv:astro-ph/0509758 , doi:10.1086/504862 Narayan, Ramesh (2006), „Black holes in astrophysics”, New Journal of Physics, 7: 199, arXiv:gr-qc/0506078 , doi:10.1088/1367-2630/7/1/199 Falcke, Heino; Melia, Fulvio; Agol, Eric (2000), „Viewing the Shadow of the Black Hole at the Galactic Center”, Astrophysical Journal, 528 (1): L13–L16, arXiv:astro-ph/9912263 , doi:10.1086/312423, PMID 10587484
Aceste teste implică observații separate detaliate mai jos, vezi, de exemplu, fig. 2 din Bridle et al. 2003. . Bridle, Sarah L.; Lahav, Ofer; Ostriker, Jeremiah P.; Steinhardt, Paul J. (2003), „Precision Cosmology? Not Just Yet”, Science, 299 (5612): 1532–1533, arXiv:astro-ph/0303180 , doi:10.1126/science.1082158, PMID 12624255
Vezi Peebles 1966. ; pentru o descriere recentă a predicțiilor, vezi Coc et al. 2004. ; o descriere accesibilă se poate găsi în Weiss 2006. ; spre comparație, observații în Olive & Skillman 2004. , Bania, Rood & Balser 2002. , O'Meara et al. 2001. , și Charbonnel & Primas 2005. . Peebles, P. J. E. (1966), „Primordial Helium abundance and primordial fireball II”, Astrophysical Journal, 146: 542–552, Bibcode:1966ApJ...146..542P, doi:10.1086/148918 Coc, A.; Vangioni-Flam, E.; Descouvemont, P.; Adahchour, A.; Angulo, C. (2004), „Updated Big Bang Nucleosynthesis confronted to WMAP observations and to the Abundance of Light Elements”, Astrophysical Journal, 600 (2): 544–552, arXiv:astro-ph/0309480 , doi:10.1086/380121 Weiss, Achim (2006), „Elements of the past: Big Bang Nucleosynthesis and observation”, Einstein Online, Max Planck Institute for Gravitational Physics, arhivat din original la 8 februarie 2007, accesat în 24 februarie 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor) Olive, K. A.; Skillman, E. A. (2004), „A Realistic Determination of the Error on the Primordial Helium Abundance”, Astrophysical Journal, 617: 29–49, arXiv:astro-ph/0405588 , doi:10.1086/425170 Bania, T. M.; Rood, R. T.; Balser, D. S. (2002), „The cosmological density of baryons from observations of 3He+ in the Milky Way”, Nature, 415 (6867): 54–57, doi:10.1038/415054a, PMID 11780112 O'Meara, John M.; Tytler, David; Kirkman, David; Suzuki, Nao; Prochaska, Jason X.; Lubin, Dan; Wolfe, Arthur M. (2001), „The Deuterium to Hydrogen Abundance Ratio Towards a Fourth QSO: HS0105+1619”, Astrophysical Journal, 552 (2): 718–730, arXiv:astro-ph/0011179 , doi:10.1086/320579 Charbonnel, C.; Primas, F. (2005), „The Lithium Content of the Galactic Halo Stars”, Astronomy & Astrophysics, 442 (3): 961–992, arXiv:astro-ph/0505247 , doi:10.1051/0004-6361:20042491
Lahav & Suto 2004. și Bertschinger 1998. ; pentru detalii mai recente, vezi Springel et al. 2005. . Lahav, Ofer; Suto, Yasushi (2004), „Measuring our Universe from Galaxy Redshift Surveys”, Living Rev. Relativity, 7, accesat în 19 august 2007 Bertschinger, Edmund (1998), „Simulations of structure formation in the universe”, Annu. Rev. Astron. Astrophys., 36: 599–654, doi:10.1146/annurev.astro.36.1.599 Springel, Volker; White, Simon D. M.; Jenkins, Adrian; Frenk, Carlos S.; Yoshida, Naoki; Gao, Liang; Navarro, Julio; Thacker, Robert; Croton, Darren (2005), „Simulations of the formation, evolution and clustering of galaxies and quasars”, Nature, 435 (7042): 629–636, doi:10.1038/nature03597, PMID 15931216
Dovezi în acest sens provin din determinarea parametrilor cosmologici și din alte observații ce implică dinamica galaxiilor și grupurilor de galaxii cf. capitolul 18 din Peebles 1993. , dovezi provenite din lentilele gravitaționale, cf. Peacock 1999, sec. 4.6. , și simulări ale formărilor de structuri la scară mare, vezi Springel et al. 2005. . Peebles, P. J. E. (1993), Principles of physical cosmology, Princeton University Press, ISBN 0-691-01933-9 Peacock, John A. (1999), Cosmological Physics, Cambridge University Press, ISBN 0-521-41072-X Springel, Volker; White, Simon D. M.; Jenkins, Adrian; Frenk, Carlos S.; Yoshida, Naoki; Gao, Liang; Navarro, Julio; Thacker, Robert; Croton, Darren (2005), „Simulations of the formation, evolution and clustering of galaxies and quasars”, Nature, 435 (7042): 629–636, doi:10.1038/nature03597, PMID 15931216
Aceste variabile reprezintă gravitația geometrică cu ajutorul unor analogii matematice pentru câmpul electric și cel magnetic; cf. Ashtekar 1986. , Ashtekar 1987. . Ashtekar, Abhay (1986), „New variables for classical and quantum gravity”, Phys. Rev. Lett., 57 (18): 2244–2247, doi:10.1103/PhysRevLett.57.2244, PMID 10033673 Ashtekar, Abhay (1987), „New Hamiltonian formulation of general relativity”, Phys. Rev., D36 (6): 1587–1602, doi:10.1103/PhysRevD.36.1587

numdam.org

Vezi Ehlers 1973, secțiunea 1.2. , Havas 1964. , și Künzle 1972. . Experimentul imaginar în cauză a fost descris pentru prima oară în Heckmann & Schücking 1959. . Ehlers, Jürgen (1973), „Survey of general relativity theory”, În Israel, Werner, Relativity, Astrophysics and Cosmology, D. Reidel, pp. 1–125, ISBN 90-277-0369-8 Havas, P. (1964), „Four-Dimensional Formulation of Newtonian Mechanics and Their Relation to the Special and the General Theory of Relativity”, Rev. Mod. Phys., 36 (4): 938–965, doi:10.1103/RevModPhys.36.938 Künzle, H. P. (1972), „Galilei and Lorentz Structures on spacetime: comparison of the corresponding geometry and physics”, Ann. Inst. Henri Poincaré a, 17: 337–362 Heckmann, O. H. L.; Schücking, E. (1959), „Newtonsche und Einsteinsche Kosmologie”, În Flügge, S., Encyclopedia of Physics, 53, p. 489

pitt.edu

Cf. Rindler 2001, sec. 1.13. ; pentru o prezentare elementară, vezi capitolul 2 din Wheeler 1990. ; sunt, însă, unele diferențe între versiunea modernă și conceptul original al lui Einstein, utilizat în elaborarea inițială a relativității generale, cf. Norton 1985. . Rindler, Wolfgang (2001), Relativity. Special, General and Cosmological, Oxford University Press, ISBN 0-19-850836-0 Wheeler, John A. (1990), A Journey Into Gravity and Spacetime, Scientific American Library, San Francisco: W. H. Freeman, ISBN 0-7167-6034-7 Norton, John D. (1985), „What was Einstein's principle of equivalence?” (PDF), Studies in History and Philosophy of Science, 16 (3): 203–246, doi:10.1016/0039-3681(85)90002-0, accesat în 11 iunie 2007

projecteuclid.org

Legile mecanicii găurilor negre au fost pentru prima oară descrise în Bardeen, Carter & Hawking 1973. ; o expunere mai pedagogică se poate găsi în Carter 1979. ; pentru o prezentare de date mai recente, vezi capitolul 2 din Wald 2001. . O introducere completă, și o introducere în aparatul matematic specific domeniului Poisson 2004. . Pentru procesul Penrose, vezi Penrose 1969. . Bardeen, J. M.; Carter, B.; Hawking, S. W. (1973), „The Four Laws of Black Hole Mechanics”, Comm. Math. Phys., 31 (2): 161–170, doi:10.1007/BF01645742 Carter, Brandon (1979), „The general theory of the mechanical, electromagnetic and thermodynamic properties of black holes”, În Hawking, S. W.; Israel, W., General Relativity, an Einstein Centenary Survey, Cambridge University Press, pp. 294–369 and 860–863, ISBN 0-521-29928-4 Wald, Robert M. (2001), „The Thermodynamics of Black Holes”, Living Rev. Relativity, 4, accesat în 8 august 2007 Poisson, Eric (2004), A Relativist's Toolkit. The Mathematics of Black-Hole Mechanics, Cambridge University Press, ISBN 0-521-83091-5 Penrose, Roger (1969), „Gravitational collapse: the role of general relativity”, Rivista del Nuovo Cimento, 1: 252–276

soso.ch

Cf. Rindler 2001, pp. 24–26 vs. pp. 236–237. și Ohanian & Ruffini 1994, pp. 164–172. . De fapt, Einstein a calculat aceste efecte folosind principiul de echivalență încă din 1907, cf. Einstein 1907. și descrierea din Pais 1982, pp. 196–198. . Rindler, Wolfgang (2001), Relativity. Special, General and Cosmological, Oxford University Press, ISBN 0-19-850836-0 Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5 Einstein, Albert (1907), „Über das Relativitätsprinzip und die aus demselben gezogene Folgerungen” (PDF), Jahrbuch der Radioaktivitaet und Elektronik, 4: 411, accesat în 5 mai 2008 Pais, Abraham (1982), 'Subtle is the Lord...' The Science and life of Albert Einstein, Oxford University Press, ISBN 0-19-853907-X
Vezi Rindler 2001, secțiunea 1.16. ; pentru exemple istorice, Israel 1987, p. 202–204.. ; chiar Einstein a publicat un astfel de raționament în Einstein 1907. . Astfel de calcule presupun tacit că geometria spațiului este euclidiană, cf. Ehlers & Rindler 1997. . Rindler, Wolfgang (2001), Relativity. Special, General and Cosmological, Oxford University Press, ISBN 0-19-850836-0 Israel, Werner (1987), „Dark stars: the evolution of an idea”, În Hawking, Stephen W.; Israel, Werner, 300 Years of Gravitation, Cambridge University Press, pp. 199–276, ISBN 0-521-37976-8 Einstein, Albert (1907), „Über das Relativitätsprinzip und die aus demselben gezogene Folgerungen” (PDF), Jahrbuch der Radioaktivitaet und Elektronik, 4: 411, accesat în 5 mai 2008 Ehlers, Jürgen; Rindler, Wolfgang (1997), „Local and Global Light Bending in Einstein's and other Gravitational Theories”, General Relativity and Gravitation, 29 (4): 519–529, doi:10.1023/A:1018843001842

stanford.edu

einstein.stanford.edu

Vezi Kahn 2007. . Kahn, Bob (14 aprilie 2007), Was Einstein right? Scientists provide first public peek at Gravity Probe B results (Stanford University Press Release) (PDF), Stanford University News Service
O descriere a misiunii în Everitt et al. 2001. ; prima evaluare după zbor în Everitt et al. 2007. ; alte acutalizări, pe site-ul misiunii Kahn 1996–2008. . Everitt, C. W. F.; Buchman, S.; DeBra, D. B.; Keiser, G. M. (2001), „Gravity Probe B: Countdown to launch”, În Lämmerzahl,, C.; Everitt, and, C. W. F.; Hehl, F. W., Gyros, Clocks, and Interferometers: Testing Relativistic Gravity in Space (Lecture Notes in Physics 562), Springer, pp. 52–82, ISBN 3-540-41236-0 Everitt, C. W. F.; Parkinson, Bradford; Kahn, Bob (2007), The Gravity Probe B experiment. Post Flight Analysis—Final Report (Preface and Executive Summary) (PDF), Project Report: NASA, Stanford University and Lockheed Martin, accesat în 5 august 2007 Kahn, Bob (1996), Gravity Probe B Website, Stanford University, accesat în 21 mai 2008

umd.edu

astro.umd.edu

Vezi Miller 2002, cursurile 19 și 21. . Miller, Cole (2002), Stellar Structure and Evolution (Lecture notes for Astronomy 606), University of Maryland, accesat în 25 iulie 2007

web.archive.org

GPS este testat în permanență cu ceasuri atomice de la sol și de pe sateliții aflați pe orbite circumterestre; pentru o descriere a efectelor relativiste, vezi Ashby 2002. și Ashby 2003. . Ashby, Neil (2002), „Relativity and the Global Positioning System” (PDF), Physics Today, 55(5) (5): 41–47, doi:10.1063/1.1485583 Ashby, Neil (2003), „Relativity in the Global Positioning System”, Living Reviews in Relativity, 6, arhivat din original la 4 iulie 2007, accesat în 6 iulie 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor)
Vezi Danzmann & Rüdiger 2003. . Danzmann, Karsten; Rüdiger, Albrecht (2003), „LISA Technology—Concepts, Status, Prospects” (PDF), Class. Quant. Grav., 20 (10): S1–S9, doi:10.1088/0264-9381/20/10/301, arhivat din original (PDF) la 26 septembrie 2007, accesat în 20 ianuarie 2009
Vezi Peebles 1966. ; pentru o descriere recentă a predicțiilor, vezi Coc et al. 2004. ; o descriere accesibilă se poate găsi în Weiss 2006. ; spre comparație, observații în Olive & Skillman 2004. , Bania, Rood & Balser 2002. , O'Meara et al. 2001. , și Charbonnel & Primas 2005. . Peebles, P. J. E. (1966), „Primordial Helium abundance and primordial fireball II”, Astrophysical Journal, 146: 542–552, Bibcode:1966ApJ...146..542P, doi:10.1086/148918 Coc, A.; Vangioni-Flam, E.; Descouvemont, P.; Adahchour, A.; Angulo, C. (2004), „Updated Big Bang Nucleosynthesis confronted to WMAP observations and to the Abundance of Light Elements”, Astrophysical Journal, 600 (2): 544–552, arXiv:astro-ph/0309480 , doi:10.1086/380121 Weiss, Achim (2006), „Elements of the past: Big Bang Nucleosynthesis and observation”, Einstein Online, Max Planck Institute for Gravitational Physics, arhivat din original la 8 februarie 2007, accesat în 24 februarie 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor) Olive, K. A.; Skillman, E. A. (2004), „A Realistic Determination of the Error on the Primordial Helium Abundance”, Astrophysical Journal, 617: 29–49, arXiv:astro-ph/0405588 , doi:10.1086/425170 Bania, T. M.; Rood, R. T.; Balser, D. S. (2002), „The cosmological density of baryons from observations of 3He+ in the Milky Way”, Nature, 415 (6867): 54–57, doi:10.1038/415054a, PMID 11780112 O'Meara, John M.; Tytler, David; Kirkman, David; Suzuki, Nao; Prochaska, Jason X.; Lubin, Dan; Wolfe, Arthur M. (2001), „The Deuterium to Hydrogen Abundance Ratio Towards a Fourth QSO: HS0105+1619”, Astrophysical Journal, 552 (2): 718–730, arXiv:astro-ph/0011179 , doi:10.1086/320579 Charbonnel, C.; Primas, F. (2005), „The Lithium Content of the Galactic Halo Stars”, Astronomy & Astrophysics, 442 (3): 961–992, arXiv:astro-ph/0505247 , doi:10.1051/0004-6361:20042491
Teoria asupra Conjecturii a fost emisă în Belinskii, Khalatnikov & Lifschitz 1971. ; pentru studii mai recente, vezi Berger 2002. . O expunere accesibilă este în Garfinkle 2007. . Belinskii, V. A.; Khalatnikov, I. M.; Lifschitz, E. M. (1971), „Oscillatory approach to the singular point in relativistic cosmology”, Advances in Physics, 19 (80): 525–573, doi:10.1080/00018737000101171 ; original paper in Russian: Belinsky, V. A.; Khalatnikov, I. M.; Lifshitz, E. M. (1970), „Колебательный Режим Приближения К Особой Точке В Релятивистской Космологии”, Uspekhi Fizicheskikh Nauk (Успехи Физических Наук), 102(3) (11): 463–500 Berger, Beverly K. (2002), „Numerical Approaches to Spacetime Singularities”, Living Rev. Relativity', 5, accesat în 4 august 2007 Garfinkle, David (2007), „Of singularities and breadmaking”, Einstein Online, arhivat din original la 10 august 2007, accesat în 3 august 2007 Legătură externa în |journal= (ajutor)
Vezi Nieto 2006. . Nieto, Michael Martin (2006), „The quest to understand the Pioneer anomaly” (PDF), EurophysicsNews, 37(6): 30–34, arhivat din original (PDF) la 29 iunie 2007, accesat în 20 ianuarie 2009
Vezi Bartusiak 2000. pentru o prezentare la nivelul acelui an; știri la zi se pot găsi pe website-urile principalelor proiecte de detecție, cum ar fi GEO 600 Arhivat în 18 februarie 2007, la Wayback Machine. și LIGO. Bartusiak, Marcia (2000), Einstein's Unfinished Symphony: Listening to the Sounds of Space-Time, Berkley, ISBN 978-0-425-18620-6
O sursă bună pentru inițiere asupra aspectelor cercetării actuale în domeniul relativității este revista electronică Living Reviews in Relativity Arhivat în 27 decembrie 2016, la Wayback Machine..
„Light from galaxy clusters confirm theory of relativity” [Lumina de la grupurile de galaxii confirmă teoria relativității]. Institutul Niels Bohr, Universitatea din Copenhaga. 28 septembrie 2011. Arhivat din original la 10 octombrie 2011. Accesat în 13 octombrie 2011.

wikidata.org

Vezi, de exemplu Wald 1984, ch. 4. , Weinberg 1972, ch. 7. sau orice alt manual de teoria relativității generalizate. Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Weinberg, Steven (1972), Gravitation and Cosmology, John Wiley, ISBN 0-471-92567-5
E.g. Wald 1984, sec. 4.4. . Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2
De exemplu, în Wald 1984, sec. 4.1. . Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2
De exemplu Wald 1984, sec. 4.4. . Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2
Începând cu experimentul Hafele-Keating, Hafele & Keating 1972a. și Hafele & Keating 1972b. , și culminând cu experimentul Gravity Probe A^⁠(d); generalități despre experimente în Ohanian & Ruffini 1994, table 4.1 on p. 186. . Hafele, J.; Keating, R. (1972), „Around the world atomic clocks:predicted relativistic time gains”, Science, 177 (4044): 166–168, doi:10.1126/science.177.4044.166, PMID 17779917 Hafele, J.; Keating, R. (1972), „Around the world atomic clocks: observed relativistic time gains”, Science, 177 (4044): 168–170, doi:10.1126/science.177.4044.168, PMID 17779918 Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5
Aceasta nu este o axiomă independentă; poate fi calculată pe baza ecuațiilor lui Einstein și a lagrangianului^⁠(d) Maxwell folosind o aproximare WKB, cf. Ehlers 1973, secțiunea 5. . Ehlers, Jürgen (1973), „Survey of general relativity theory”, În Israel, Werner, Relativity, Astrophysics and Cosmology, D. Reidel, pp. 1–125, ISBN 90-277-0369-8
Cele mai precise măsurători sunt măsurătorile very-long-baseline interferometry^⁠(d) ale pozițiilor planetelor; vezi Will 1993, capitolul 5. , Will 2006, secțiunea 3.5. , Anderson et al. 1992. ; for an overview, Ohanian & Ruffini 1994, pp. 406–407. . Will, Clifford M. (1993), Theory and experiment in gravitational physics, Cambridge University Press, ISBN 0-521-43973-6 Will, Clifford M. (2006), „The Confrontation between General Relativity and Experiment”, Living Rev. Relativity, accesat în 12 iunie 2007 Anderson, J. D.; Campbell, J. K.; Jurgens, R. F.; Lau, E. L. (1992), „Recent developments in solar-system tests of general relativity”, În Sato, H.; Nakamura, T., Proceedings of the Sixth Marcel Großmann Meeting on General Relativity, World Scientific, pp. 353–355, ISBN 981-020-950-9 Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (1994), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, ISBN 0-393-96501-5
Vezi Frauendiener 2004. , Wald 1984, secțiunea 11.1. , și Hawking & Ellis 1973, secțiunile 6.8 și 6.9. Frauendiener, Jörg (2004), „Conformal Infinity”, Living Rev. Relativity, 7, accesat în 21 iulie 2007 Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Hawking, Stephen W.; Ellis, George F. R. (1973), The large scale structure of spacetime, Cambridge University Press, ISBN 0-521-09906-4
De exemplu, Wald 1984, sec. 9.2–9.4. și Hawking & Ellis 1973, cap. 6.. Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Hawking, Stephen W.; Ellis, George F. R. (1973), The large scale structure of spacetime, Cambridge University Press, ISBN 0-521-09906-4
Pentru o prezentare a evoluției acestui concept, vezi Israel 1987. . O descriere matematică mai exactă face distincția între mai multe tipuri de orizonturi, și anume între orizonturile de evenimente și orizonturile aparente cf. Hawking & Ellis 1973, pp. 312–320. sau Wald 1984, sec. 12.2. ; există și alte definiții intuitive pentru sisteme izolate care nu necesită cunoașterea proprietăților spațiu-timpului la infinit, cf. Ashtekar & Krishnan 2004. . Israel, Werner (1987), „Dark stars: the evolution of an idea”, În Hawking, Stephen W.; Israel, Werner, 300 Years of Gravitation, Cambridge University Press, pp. 199–276, ISBN 0-521-37976-8 Hawking, Stephen W.; Ellis, George F. R. (1973), The large scale structure of spacetime, Cambridge University Press, ISBN 0-521-09906-4 Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Ashtekar, Abhay; Krishnan, Badri (2004), „Isolated and Dynamical Horizons and Their Applications”, Living Rev. Relativity, 7, accesat în 28 august 2007
Vezi Hawking & Ellis 1973, secțiunea 8.1. , Wald 1984, secțiunea 9.1. . Hawking, Stephen W.; Ellis, George F. R. (1973), The large scale structure of spacetime, Cambridge University Press, ISBN 0-521-09906-4 Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2
Restricția la singularități viitoare exclude singularitățile inițiale, cum ar fi singularitatea big bang, care în principiu ar fi vizibilă observatorilor de la un moment ulterior. Conjectura cenzurii cosmice a fost prezentată pentru prima oară în Penrose 1969. ; o prezentare la nivel de manual este dată în Wald 1984, pp. 302–305. . Pentru rezultate numerice, vezi Berger 2002, sec. 2.1. . Penrose, Roger (1969), „Gravitational collapse: the role of general relativity”, Rivista del Nuovo Cimento, 1: 252–276 Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Berger, Beverly K. (2002), „Numerical Approaches to Spacetime Singularities”, Living Rev. Relativity', 5, accesat în 4 august 2007
Fourès-Bruhat 1952. și Bruhat 1962. ; pentru o introducere pedagogică, vezi Wald 1984, cap. 10. ; o prezentare online poate fi accesată la Reula 1998. . Fourès-Bruhat, Yvonne (1952), „Théoréme d'existence pour certains systémes d'équations aux derivées partielles non linéaires”, Acta Mathematica, 88: 141–225, doi:10.1007/BF02392131 Bruhat, Yvonne (1962), „The Cauchy Problem”, În Witten, Louis, Gravitation: An Introduction to Current Research, Wiley, p. 130, ISBN 9781114291669 Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Reula, Oscar A. (1998), „Hyperbolic Methods for Einstein's Equations”, Living Rev. Relativity, 1, accesat în 29 august 2007
Cf. Komar 1959. ; pentru o introducere pedagogică, vezi Wald 1984, sec. 11.2. ; deși definită într-un mod total diferit, se poate arăta că este echivalentă cu masa ADM pentru un spațiu-timp staționar, cf. Ashtekar & Magnon-Ashtekar 1979. . Komar, Arthur (1959), „Covariant Conservation Laws in General Relativity”, Phys. Rev., 113 (3): 934–936, doi:10.1103/PhysRev.113.934 Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2 Ashtekar, Abhay; Magnon-Ashtekar, Anne (1979), „On conserved quantities in general relativity”, Journal of Mathematical Physics, 20 (5): 793–800, doi:10.1063/1.524151
Pentru o introducere pedagogică, vezi Wald 1984, sec. 11.2. . Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2
Vezi diferitele referințe date la p. 295 din Wald 1984. ; este important pentru aspectele de stabilitate—dacă masa ar putea avea valori negative, atunci un spațiu Minkowski plat și gol, cu masă zero, ar putea evolua în stări cu mase negative. Wald, Robert M. (1984), General Relativity^⁠(d), University of Chicago Press, ISBN 0-226-87033-2
Asemenea definiții pentru masa-energia cvasilocală sunt energia Hawking, energia Geroch, sau energia-impulsul cvasilocal al lui Penrose, bazat pe metode ale twistorilor^⁠(d); cf. articolul Szabados 2004. . Szabados, László B. (2004), „Quasi-Local Energy-Momentum and Angular Momentum in GR”, Living Rev. Relativity, 7, accesat în 23 august 2007

wikipedia.org

en.wikipedia.org

O introducere accesibilă la nivel de facultate se găsește în Zwiebach 2004. ; prezentări mai complete pot fi găsite în Polchinski 1998a. și Polchinski 1998b. . Zwiebach, Barton (2004), A First Course in String Theory, Cambridge University Press, ISBN 0-521-83143-1 Polchinski, Joseph (1998), String Theory Vol. I: An Introduction to the Bosonic String, Cambridge University Press, ISBN 0-521-63303-6 Polchinski, Joseph (1998), String Theory Vol. II: Superstring Theory and Beyond, Cambridge University Press, ISBN 0-521-63304-4

worldcat.org

Vezi Hawking 1966. . Hawking, Stephen W. (1966), „The occurrence of singularities in cosmology”, Proceedings of the Royal Society of London, A294 (1439): 511–521, ISSN 0080-4630