Ararat (Romanian Wikipedia)

Sansal, Burak. „Great Mount of Agri” [Marele munte Ararat]. allaboutturkey.com. Accesat în 11 martie 2024. platoul vulcanic Serdarbulak (2.600 m) se întinde între cele două vârfuri

anihotel.com

Dali & K, Holding. „Ani Plaza Hotel” [Hotelul Ani Plaza]. anihotel.com. Arhivat din original la 3 ianuarie 2018. Accesat în 11 martie 2024. ...hotelul oferă o vedere spectaculoasă asupra orașului și a simbolului național [al Armeniei], muntele Ararat

anun.am

În luna martie 2024, pe listele electorale din Armenia figurau 5.489 și, respectiv, 882 de persoane numite Ararat și Masis
- „Արարատ (Ararat)”. anun.am (în armeană). Accesat în 11 martie 2024.

araratonline.com

Uniunea Armenilor din România. „Vartan Mestugean (1869-1942)”. Araratonline.com | Periodic al Uniunii Armenilor din România. Accesat în 11 martie 2024.
Uniunea Armenilor din România. „Araratonline.com | Periodic al Uniunii Armenilor din România”. Accesat în 11 martie 2024.

archive.org

Petrosyan, Hamlet (2001). „The Sacred Mountain” [Muntele Sacru]. În Abrahamian, Levon; Sweezy, Nancy. Armenian Folk Arts, Culture, and Identity [Arte populare, cultură și identitate armene]. Indiana University Press. p. 36. ISBN 978-0-253-33704-7. În legenda biblică a potopului, nu există o mențiune exactă asupra locației muntelui Ararat. Majoritatea istoricilor armeni din Evul Mediu timpuriu au acceptat opinia creștină generalizată a vremii că Ararat era situat lângă Mesopotamia în Korduk (Corduene), cea mai sudică provincie a Armeniei. Cu toate acestea, când cruciații europeni în drumul lor spre eliberarea Țării Sfinte de sub stăpânirea musulmană au apărut în regiune în secolul al XI-lea, speranțele armenilor într-o „mântuire” similară au ajutat la catalizarea identificării finale a lui Masis cu Ararat. Din secolul al XII-lea, misionarii catolici și alți călători în regiune s-au întors în Europa cu aceeași versiune: că muntele pe care a acostat Arca se ridica în inima Armeniei
Yildiz, Kerim; Taysi, Tanyel B. (2007). The Kurds in Iran: The Past, Present and Future [Kurzii din Iran: trecut, prezent și viitor]. Londra: Pluto Press. p. 71. ISBN 978-0745326696.
Somel, Selçuk Akșin (2003). Historical Dictionary of the Ottoman Empire [Dicționar istoric al Imperiului Otoman]. Lanham, Md: Scarecrow Press. p. 306. ISBN 0810843323. OCLC 1424697221.
Rogers, Thorold (1884). Bible Folk-Lore: A Study in Comparative Methodology [Folclor biblic: studiu de metodologie comparată]. Londra: Kegan Paul, Trench, Trübner & Co. p. 21. Ararat a fost considerat de Gesenius a fi un cuvânt sanscrit (Arjawartah), care înseamnă „pământ sfânt”...
Bonomi, Joseph (1866). „Ararat”. În Fairbairn, Patrick. The Imperial Bible-Dictionary: Historical, Biographical, Geographical and Doctrinal [Dicționarul biblic imperial: istoric, biografic, geografic și doctrinar]. I. Glasgow: Blackie and Son. p. 118.
Hewsen, Robert H. (2001). „Armenia: The Physical Setting—Mt. Ararat” [Armenia: Cadrul fizic—Mt. Ararat]. Armenia: A Historical Atlas [Armenia: Atlas istoric]. University of Chicago Press. p. 15. ISBN 978-0-226-33228-4.
Bryce 1877, p. 198.
McCarta, Robertson (1992). Turkey [Turcia] (ed. 2). München: Nelles. p. 210. ISBN 9783886184019. În turcă: Agri Dagi, "Muntele durerilor"
Jastrow, Morris Jr.; Kent, Charles Foster (1902). „Ararat”. Jewish Encyclopedia Volume II [Enciclopedia Evreiască Volumul II]. New York, NY: Funk & Wagnalls Co. p. 73. Muntele în sine este cunoscut sub numele de Ararat doar printre geografii occidentali. Armenii îl numesc Massis, turcii Ağri Daği și perșii Koh i Nuh sau 'Muntele lui Noe'
Peroomian, Rubina (2007). „Historical Memory: Threading the Contemporary Literature of Armenia” [Memorie istorică: împletirea literaturii contemporane a Armeniei]. În Hovannisian, Richard. The Armenian Genocide: Cultural and Ethical Legacies [Genocidul armean: moșteniri culturale și etice]. Transaction Publishers. p. 113. ISBN 9781412835923. ...duoul maiestuos al Sis și Masis (cele două vârfuri ale Muntelui Ararat) care plutește deasupra peisajului din Erevan sunt amintiri constante ale nedreptății istorice
Delitzsch, Franz (2001). New Commentary on Genesis [Nou comentariu asupra Genezei]. Wipf and Stock Publishers. p. 274. ISBN 978-1-57910-813-7. Armenii îl numesc pe Micul Ararat sis și pe Marele Ararat masis, de unde se pare că 'mare', adică meds, este conținut în ma
Petrosyan, Armen (decembrie 2016). „Biblical Mt. Ararat: Two Identifications” [Muntele biblic Ararat: Două identificări]. Comparative Mythology [Mitologie comparată]. 2. pp. 68–80.
Merriam-Webster's Geographical Dictionary [Dicționarul geografic Merriam-Webster] (ed. 3). Springfield, Massachusetts: Merriam-Webster. 2001. p. 63. ISBN 9780877795469.
Hartemann, Frederic; Hauptman, Robert (2005). The Mountain Encyclopedia [Enciclopedie montană]. Lanham, Maryland: Taylor Trade Publishing. p. 17. ISBN 978-0-8108-5056-9.
Siebert, Lee; Simkin, Tom; Kimberly, Paul (2011). Volcanoes of the world [Vulcanii lumii] (ed. 3). Berkeley, California: University of California Press. ISBN 978-0-520-26877-7. .
Room, Adrian (1997). Placenames of the World: Origins and Meanings [Nume de locuri ale lumii: origini și semnificații]. Jefferson, NC: McFarland & Company. p. 34. ISBN 9780786401727.
Vos, Howard F. (1982). „Deluge, del'ij, of Noah, The” [Potopul lui Noe]. În Bromiley, Geoffrey W. The international standard bible encyclopedia, Volume 2 [Enciclopedia biblică standard internațională, volumul 2]. Michigan: William B. Eerdmans Publishing. p. 821. ISBN 978-0-8028-3782-0.
Willem van Rubroeck (1998). The Journey of William of Rubruck to the Eastern Parts of the World, 1253–55 [Călătoria lui Willem van Rubroeck în părțile de est ale lumii, 1253–55]. Tradus de W. W. Rockhill. New Delhi: Asian Educational Services. p. 269–270. ISBN 978-81-206-1338-6. [...] munți în care se spune că se odihnește arca lui Noe; și sunt doi munți, unul mai mare decât celălalt; iar Araxes curge la poalele lor [...] Mulți au încercat să-l urce, dar niciunul nu a reușit. [...] Un bătrân mi-a dat un motiv destul de întemeiat pentru care nu ar trebui să încerci să-l urci. Ei numesc muntele Masis [...] 'Nimeni', a spus el, 'nu trebuie să urce pe Masis; este mama lumii'
Mandeville, John (2012). The Book of Marvels and Travels [Cartea minunilor și călătoriilor]. Tradus de Anthony Bale. Oxford: Oxford University Press. p. 70. ISBN 9780199600601.
Mandel, Jerome (2013). „Ararat, Mount” [Ararat, Munte]. În Friedman, John Block; Figg, Kristen Mossler. Trade, Travel, and Exploration in the Middle Ages: An Encyclopedia [Comerț, călătorie și explorare în Evul Mediu: o enciclopedie]. Routledge. p. 30. ISBN 978-1-135-59094-9.
Ravenstein, E. G. (1908). Martin Behaim. His Life and his Globe [Martin Behaim. Viața și Globul său]. Londra: George Philip & Son. p. 81. OCLC 847919. arche Noe (F 41), Arca lui Noe pe un munte înalt, Ararat, conform legendelor străvechi
Calmet, Augustin (1833). „Ararat”. Calmet's Dictionary of the Holy Bible: With the Biblical Fragments [Dicționarul Sfintei Biblii al lui Calmet: Cu fragmentele biblice]. 1. Tradus de Taylor, Charles (ed. 3). Londra: Holdsworth and Ball. p. 178–179.
Balsiger, David; Sellier, Charles E. Jr. (1976). In Search of Noah's Ark. Los Angeles: Sunn Classic Books. p. 203. ISBN 9780917214011.
Fagan, Garrett G. (2006). Archaeological Fantasies: How Pseudoarchaeology Misrepresents the Past and Misleads the Public [Fantezii arheologice: cum pseudoarheologia interpretează greșit trecutul și induce în eroare publicul]. Psychology Press. p. 69. ISBN 9780415305938.
Feder, Kenneth L. (2010). „Noah's Ark” [Arca lui Noe]. Encyclopedia of Dubious Archaeology: From Atlantis to the Walam Olum [Enciclopedia arheologiei dubioase: de la Atlantida la Walam Olum]. ABC-CLIO. pp. 195–196. ISBN 978-0-313-37919-2.
Boniface, Brian; Cooper, Chris; Cooper, Robyn (2012). Worldwide Destinations: The Geography of Travel and Tourism [Destinații la nivel mondial: Geografia călătoriilor și turismului] (ed. 6). Taylor & Francis. p. 338. ISBN 978-0-415-52277-9. Vârful Ararat înzăpezit este un munte sfânt și un simbol național pentru armeni, dominând orizontul capitalei, Erevan, dar este practic inaccesibil deoarece se află dincolo de granița cu Turcia
Shoemaker, Merle Wesley (2014). „Armenia”. Russia and The Commonwealth of Independent States 2014 [Rusia și Comunitatea Statelor Independente 2014]. Lanham: Rowman & Littlefield. p. 203. ISBN 9781475812268. Mt. Ararat, asociat istoric cu Armenia...
Walker, Christopher J. (1990). Armenia: The Survival of a Nation [Armenia: Supraviețuirea unei națiuni] (ed. 2). New York: St. Martin's Press. p. 11. ISBN 978-0-312-04230-1. ...Muntele Ararat, strâns identificat cu Armenia de-a lungul istoriei sale...
Villari, Luigi (1906). Fire and Sword in the Caucasus [Foc și sabie în Caucaz]. Londra: T. Fisher Unwin. p. 215. OCLC 503801631. Aproape întreaga istorie a poporului armean este centrată în jurul Muntelui Ararat
Gabrielian, M. C. (1892). The Armenians: or the People of Ararat [Armenii: sau poporul din Ararat]. Philadelphia: Allen, Lane & Scott. OCLC 396454. Arhivat din original la 1 februarie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
Darke, Diana (2014). Eastern Turkey [Estul Turciei]. Bradt Travel Guides. p. 317. ISBN 978-1-84162-490-7. ...desigur, Muntele Ararat este pentru armeni muntele lor sfânt...
- „Арарат” [Аrarat]. Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary Volume II [Dicționar enciclopedic Brockhaus și Efron Volumul II] (în rusă). 1890. Ararat a fost mult timp considerat un munte sacru printre armeni...
- Melton, J. Gordon (2010). „Ararat, Mount” [Ararat, Munte]. În Melton, J. Gordon; Baumann, Martin. Religions of the World: A Comprehensive Encyclopedia of Beliefs and Practices (ed. 2). ABC-CLIO. p. 164. ISBN 978-1-59884-204-3.
- Bryce 1877, p. 234.
- Hacikyan, Agop Jack; Basmajian, Gabriel; Franchuk, Edward S.; Ouzounian, Nourhan (2005). The Heritage of Armenian Literature: From the eighteenth century to modern times [Moștenirea literaturii armene: din secolul al XVIII-lea până în timpurile moderne]. Detroit: Wayne State University Press. p. 292. ISBN 9780814332214.
- Chrysanthopoulos, Leonidas Themistocles (2002). Caucasus Chronicles: Nation-building and Diplomacy in Armenia, 1993–1994 [Cronici din Caucaz: Construirea națiunii și diplomație în Armenia, 1993–1994]. Gomidas Institute. p. 21. ISBN 978-1-884630-05-7.
- Jeffrey, David Lyle (1992). A Dictionary of Biblical Tradition in English Literature [Dicționar al tradiției biblice în literatura engleză]. Grand Rapids: William B. Eerdmans Publishing. p. 287. ISBN 9780802836342.
- Wordsworth, William (1838). The Sonnets of William Wordsworth: Collected in One Volume, with a Few Additional Ones, Now First Published [Sonetele lui William Wordsworth: Adunate într-un singur volum, cu alte câteva, publicate pentru prima dată]. Londra: E. Moxon. p. 209. OCLC 22996966.
- Pușkin, Aleksandr Sergheevici (1974). A Journey to Arzrum [Călătorie la Arzrum]. Tradus de Birgitta Ingemanson. Ann Arbor: Ardis. p. 50. ISBN 978-0882330679.
- Siraganian, Lisa (2012). Modernism's Other Work: The Art Object's Political Life [Cealaltă față a modernismului: viața politică a obiectului de artă]. Oxford University Press. p. 156. ISBN 978-0-19-979655-7.
- Hogikyan, Nellie (2007). „Atom Egoyan's Post-exilic Imaginary: Representing Homeland, Imagining Family”. În Burwell, Jennifer; Tschofen, Monique. Image and Territory: Essays on Atom Egoyan. Waterloo, Ontario: Wilfrid Laurier University Press. p. 202. ISBN 978-0-88920-487-4.
- Hovannisian, Richard G. (1971). The Republic of Armenia [Republica Armenia]. University of California Press. p. 259. ISBN 9780520088047.
- Aftandilian, Gregory L. (1981). Armenia, vision of a republic: the independence lobby in America, 1918–1927 [Armenia, viziunea unei republici: lobby-ul pentru independență în America, 1918–1927]. Boston: Charles River Books. p. 25. ISBN 9780891820277.
- Gunter, Michael M. (2009). The A to Z of the Kurds [Kurzii, de la A la Z]. Lanham, Md: Scarecrow Press. p. 9. ISBN 9780810863347.
- Powell, William S.; Hill, Michael (2010). The North Carolina Gazetteer, 2nd Ed: A Dictionary of Tar Heel Places and Their History [The North Carolina Gazetteer, ed. a 2-a: Un dicționar al locurilor și istoria lor]. Chapel Hill: University of North Carolina Press. p. 13. ISBN 9780807898291.
- Blackman, Emily C. (1873). History of Susquehanna County, Pennsylvania [Istoria comitatului Susquehanna, Pennsylvania]. Philadelphia: Claxton, Remsen, & Haffelfinger. p. 474. ...localizarea pe care a ales-o nu a dezmințit, în privința caracteristicilor naturale, numele omonim din vremea lui Noe
- Stackhouse, Thomas (1838). A history of the Holy Bible: from the beginning of the world to the establishment of Christianity [O istorie a Sfintei Biblii : de la începutul lumii până la instaurarea creștinismului]. Glasgow: Blackie and Son. p. 93. OCLC 32145140.
- Siekierski, Konrad (2014). „"One Nation, One Faith, One Church": The Armenian Apostolic Church and the Ethno-Religion in Post-Soviet Armenia” ["O singură națiune, o singură credință, o singură biserică": Biserica apostolică armeană și etnoreligia în Armenia post-sovietică]. În Agadjanian, Alexander. Armenian Christianity Today: Identity Politics and Popular Practice [Creștinismul armean de astăzi: Politica identității și practica populară]. Ashgate Publishing. p. 14. ISBN 978-1-4724-1273-7.
- Fairbairn, Patrick (1866). „Ararat”. The Imperial Bible-Dictionary: Historical, Biographical, Geographical and Doctrinal [Dicționar biblic imperial: istoric, biografic, geografic și doctrinar]. I. Londra: Blackie and Son. p. 119. OCLC 182775723.
- Polo, Marco (2010). The Book of Ser Marco Polo, the Venetian: Concerning the Kingdoms and Marvels of the East [Cartea lui Ser Marco Polo, venețianul: Despre regatele și minunile Orientului]. 1. Cambridge University Press. p. 49. ISBN 978-1-108-02206-4.
- Lynch, Henry Finnis Blosse (1901). Armenia travels and studies in the shadow of Ararat volume 1 The Russian provinces [Călătorii și studii în Armenia în umbra muntelui Ararat volumul 1 Provinciile rusești]. Londra: Longmans, Green, and Co. p. 176. ISBN 9781838602390.

archive.today

„Veneration of Ararat”. Near East/South Asia Report. Foreign Broadcast Information Service (84158): 16. 1984. Armenii din Erevan se închină cu adevărat la Ararat, care este muntele lor sfânt. îl venerează în măsura în care uneori uită că, printr-un truc murdar al istoriei, vârful său se află în prezent sub cerul Turciei
Mitrevski, George. „Aivazovsky, I. K. View of Echmiadzin in Armenia. 1783-1823” [Aivazovsky, I. K. Vedere a Echmiadzin din Armenia. 1783-1823]. Auburn University. Arhivat din original la 13 decembrie 2023. Accesat în 11 martie 2024.
„Иванов Михаил (1748-1823). Вид трёх церквей на фоне горы Арарат в Армении.1783” [Ivanov Mihail (1748-1823). Vedere a trei biserici având pe fundal muntele Ararat din Armenia.1783] (în rusă). Tretyakov Gallery. Arhivat din original la 13 decembrie 2023. Accesat în 11 martie 2024.

armenews.com

Uniunea Armenilor din România. „Viața și moartea lui Victor V. Mestugean” (PDF). Ararat, anul XVIII, seria II, nr. 203—204, martie—aprilie 1942. Accesat în 11 martie 2024.

armeniadiscovery.com

„Աշխարհահռչակ հայեր՝ Հովհաննես Այվազովսկի” [Armeni celebri în lume: Ivan Aivazovski și cultura armeană]. Armenia Discovery (în armeană). 26 februarie 2018. Accesat în 11 martie 2024. În ceea ce privește picturile cu tematică armeană, Aivazovsky a fost primul artist armean care a înfățișat faimosul Munte Ararat (muntele pe care s-a oprit Arca lui Noe) în tabloul «Valea Ararat»

armenianhouse.org

Avetisyan, Kamsar (1979). Հայրենագիտական էտյուդներ [Studii patriotice] (în armeană). Erevan: Sovetakan grogh. p. 14. Arhivat din original la 27 noiembrie 2015. Accesat în 24 noiembrie 2015. Armenii numesc Ararat Masis...
Villari, Luigi (1906). Fire and Sword in the Caucasus [Foc și sabie în Caucaz]. Londra: T. Fisher Unwin. p. 215. OCLC 503801631. Aproape întreaga istorie a poporului armean este centrată în jurul Muntelui Ararat

armenpress.am

„Return of ruins of Ani and of Mount Ararat could be considered as convincing gesture of Turkey's apologies: Tessa Hofmann” [Retrocedarea ruinelor Ani și a muntelui Ararat ar putea fi considerată un gest convingător în privința scuzelor Turciei: Tessa Hofmann]. Armenpress. 16 aprilie 2015. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.

armin.am

armenianreligion-am.armin.am

„Արարատյան Հայրապետական Թեմ” [Eparhia Patriarhală Araratiană] (în armeană). Institutul de Studii Armene al Universității de Stat din Erevan. Arhivat din original la 22 octombrie 2022. Accesat în 11 martie 2024.

asj-oa.am

lraber.asj-oa.am

Avakyan, K. R. (2009). „Աշոտ Մելքոնյան, Արարատ. Հայոց անմահության խորհուրդը” [Ashot Melkonyan, Ararat. Simbol al nemuririi armene]. Lraber Hasarakakan Gitutyunneri (în armeană). 1 (1): 252–257. Arhivat din original la 18 noiembrie 2015. Accesat în 17 noiembrie 2015. Datorită destinului istoric, Ararat-Masis nu este doar întruchiparea grandorii, inaccesibilității, perfecțiunii, ci și, din 1915, după marele genocid armean și deposedarea poporului armean, simbol inimitabil al patriei cucerite și convingerea de a o înapoia copiilor săi, un far al unității armenilor din întreaga lume” (pag. 8)

azatutyun.am

Danielyan, Emil (28 iulie 2011). „Erdogan Demands Apology From Armenia” [Erdogan solicită scuze din partea Armeniei]. Radio Free Europe/Radio Liberty. Arhivat din original la 18 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.

biblestudytools.com

Jamieson, Robert; Fausset, Andrew Robert; Brown, David (1871). Commentary Critical and Explanatory on the Whole Bible [Comentariu critic și explicativ asupra întregii Biblii]. Grand Rapids, Michigan: Zondervan Publishing House. OCLC 9983859. Arhivat din original la 16 noiembrie 2023. Accesat în 11 martie 2024.

books.google.com

Agadjanian, Alexander (15 aprilie 2016). Armenian Christianity Today: Identity Politics and Popular Practice [Creștinismul armean de azi: Politica identității și practica populară]. Routledge. p. 14. ISBN 978-1-317-17857-6. Este demn de remarcat faptul că, spre deosebire de discursul Bisericii Apostolice Armene și de cunoștințele populare, probabil la începutul celui de-al doilea mileniu d.Hr. localizarea muntelui biblic Ararat a fost transferată definitiv de la muntele situat în Mesopotamia superioară la muntele Masis, în inima teritoriului istoric armean
Smith, Eli (1832). „Foreign Correspondence” [Corespondență străină]. The Biblical Repository and Classical Review: 203. ...numit de armeni Masis, iar de europeni în general Ararat...
Delitzsch, Franz (2001). New Commentary on Genesis [Nou comentariu asupra Genezei]. Wipf and Stock Publishers. p. 274. ISBN 978-1-57910-813-7. Armenii îl numesc pe Micul Ararat sis și pe Marele Ararat masis, de unde se pare că 'mare', adică meds, este conținut în ma
Haggett, Peter, ed. (2002). „Turkey” [Turcia]. Encyclopedia of World Geography: The Middle East [Enciclopedia Geografiei Mondiale: Orientul Mijlociu] (ed. 2). Marshall Cavendish. p. 2026. ISBN 978-0-7614-7289-6.
Galichian, Rouben (2004). Historic Maps of Armenia: The Cartographic Heritage [Hărți istorice ale Armeniei: Moștenirea cartografică]. I.B. Tauris. p. 26. ISBN 978-1-86064-979-0.
Talebi, Khosro Sagheb; Sajedi, Toktam; Pourhashemi, Mehdi (22 octombrie 2013). Forests of Iran: A Treasure from the Past, a Hope for the Future [Pădurile Iranului: O comoară din trecut, o speranță pentru viitor]. Springer Science & Business Media. ISBN 9789400773714.
Fischer, Richard James (2007). „Mount Ararat” [Muntele Ararat]. Historical Genesis: From Adam to Abraham [Geneza istorică: De la Adam la Avraam]. University Press of America. pp. 109–111. ISBN 9780761838074. Arhivat din original la 28 ianuarie 2019. Accesat în 3 noiembrie 2016.
Bailey, Lloyd R. (1990). „Ararat”. În Mills, Watson E.; Bullard, Roger Aubrey. Mercer Dictionary of the Bible. Mercer University Press. p. 54. ISBN 978-0-86554-373-7. Arhivat din original la 28 ianuarie 2019. Accesat în 11 martie 2024. ...populația locală (armeană) îl numea Masis și pe care a început să îl identifice ca loc de acostare a Arcei în secolele XI-XII
Willem van Rubroeck (1998). The Journey of William of Rubruck to the Eastern Parts of the World, 1253–55 [Călătoria lui Willem van Rubroeck în părțile de est ale lumii, 1253–55]. Tradus de W. W. Rockhill. New Delhi: Asian Educational Services. p. 269–270. ISBN 978-81-206-1338-6. [...] munți în care se spune că se odihnește arca lui Noe; și sunt doi munți, unul mai mare decât celălalt; iar Araxes curge la poalele lor [...] Mulți au încercat să-l urce, dar niciunul nu a reușit. [...] Un bătrân mi-a dat un motiv destul de întemeiat pentru care nu ar trebui să încerci să-l urci. Ei numesc muntele Masis [...] 'Nimeni', a spus el, 'nu trebuie să urce pe Masis; este mama lumii'
Mandel, Jerome (2013). „Ararat, Mount” [Ararat, Munte]. În Friedman, John Block; Figg, Kristen Mossler. Trade, Travel, and Exploration in the Middle Ages: An Encyclopedia [Comerț, călătorie și explorare în Evul Mediu: o enciclopedie]. Routledge. p. 30. ISBN 978-1-135-59094-9.
Spar, Ira (2003). „The Mesopotamian Legacy: Origins of the Genesis tradition” [Moștenirea mesopotamiană: Originile tradiției Genezei]. În Aruz, Joan. Art of the First Cities: The Third Millennium B.C. from the Mediterranean to the Indus [Arta primelor orașe: al treilea mileniu î.Hr. de la Mediterana până la Indus]. New York: Metropolitan Museum of Art. p. 488. ISBN 978-1-58839-043-1. Arhivat din original la 29 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
Calmet, Augustin (1833). „Ararat”. Calmet's Dictionary of the Holy Bible: With the Biblical Fragments [Dicționarul Sfintei Biblii al lui Calmet: Cu fragmentele biblice]. 1. Tradus de Taylor, Charles (ed. 3). Londra: Holdsworth and Ball. p. 178–179.
Patai, Raphael; Oettinger, Ayelet (2015). „Ararat”. În Patai, Raphael; Bar-Itzhak, Haya. Encyclopedia of Jewish Folklore and Traditions [Enciclopedia folclorului și tradițiilor evreiești]. Routledge. pp. 50–51. ISBN 9780765620255.
Cline, Eric H. (2009). Biblical Archaeology: A Very Short Introduction [Arheologie biblică: O foarte scurtă introducere]. Oxford: Oxford University Press. p. 72. ISBN 978-0-19-534263-5.
Fagan, Garrett G. (2006). Archaeological Fantasies: How Pseudoarchaeology Misrepresents the Past and Misleads the Public [Fantezii arheologice: cum pseudoarheologia interpretează greșit trecutul și induce în eroare publicul]. Psychology Press. p. 69. ISBN 9780415305938.
Feder, Kenneth L. (2010). „Noah's Ark” [Arca lui Noe]. Encyclopedia of Dubious Archaeology: From Atlantis to the Walam Olum [Enciclopedia arheologiei dubioase: de la Atlantida la Walam Olum]. ABC-CLIO. pp. 195–196. ISBN 978-0-313-37919-2.
Melton, J. Gordon (2010). „Ararat, Mount” [Ararat, Munte]. În Melton, J. Gordon; Baumann, Martin. Religions of the World: A Comprehensive Encyclopedia of Beliefs and Practices (ed. 2). ABC-CLIO. p. 164. ISBN 978-1-59884-204-3.
Adalian, Rouben Paul (2010). Historical Dictionary of Armenia. Lanham, Maryland: Scarecrow Press. p. 85. ISBN 978-0-8108-7450-3.
Smele, Jon (2015). The "Russian" Civil Wars, 1916-1926: Ten Years that Shook the World [Războaiele civile „rusești”, 1916-1926: zece ani care au zguduit lumea]. Oxford University Press. p. 145. ISBN 9780190233044. ...care includea două dintre cele mai prețuite simboluri ale identității armenești: Muntele Ararat și vechea capitală armeană Ani...
Balci, Bayram (2014). „Between ambition and realism: Turkey's engagement in the South Caucasus” [Între ambiție și realism: angajamentul Turciei în Caucazul de Sud]. În Agadjanian, Alexander; Jödicke, Ansgar; van der Zweerde, Evert. Religion, Nation and Democracy in the South Caucasus [Religie, Națiune și Democrație în Caucazul de Sud]. Londra: Routledge. p. 260. ISBN 978-1-317-69157-0. Armenia nu a exprimat oficial pretenții teritoriale cu privire la Turcia, dar referințele periodice la genocid și la Muntele Ararat, un simbol național pentru armeni care este situat în Turcia contemporană, indică în mod clar că granița cu vecinul lor estic este contestată
Shtromas, Alexander (2003). Faulkner, Robert K.; Mahoney, Daniel J., ed. Totalitarianism and the Prospects for World Order: Closing the Door on the Twentieth Century [Totalitarismul și perspectivele ordinii mondiale: închiderea ușii secolului al XX-lea]. Lanham, Md: Lexington Books. p. 387. ISBN 978-0-7391-0534-4.
Ermochkine, Nicholas; Iglikowski, Peter (2003). 40 Degrees East: An Anatomy of Vodka [40 de grade est: o anatomie a vodcii]. New York: Nova Science Publishers. p. 121. ISBN 978-1-59033-594-9. Fără îndoială, vârful mărcilor de brandy est-european este brandy-ul armean numit Ararat...
Bardakjian, Kevork B. (2000). „Hovhannes Širaz”. A Reference Guide to Modern Armenian Literature, 1500–1920 [Ghid de referință pentru literatura armeană modernă, 1500–1920]. Wayne State University Press. p. 227. ISBN 978-0814327470. Arhivat din original la 28 ianuarie 2019. Accesat în 11 martie 2024.
Chrysanthopoulos, Leonidas Themistocles (2002). Caucasus Chronicles: Nation-building and Diplomacy in Armenia, 1993–1994 [Cronici din Caucaz: Construirea națiunii și diplomație în Armenia, 1993–1994]. Gomidas Institute. p. 21. ISBN 978-1-884630-05-7.
Wordsworth, William (1838). The Sonnets of William Wordsworth: Collected in One Volume, with a Few Additional Ones, Now First Published [Sonetele lui William Wordsworth: Adunate într-un singur volum, cu alte câteva, publicate pentru prima dată]. Londra: E. Moxon. p. 209. OCLC 22996966.
Siraganian, Lisa (2012). Modernism's Other Work: The Art Object's Political Life [Cealaltă față a modernismului: viața politică a obiectului de artă]. Oxford University Press. p. 156. ISBN 978-0-19-979655-7.
Hogikyan, Nellie (2007). „Atom Egoyan's Post-exilic Imaginary: Representing Homeland, Imagining Family”. În Burwell, Jennifer; Tschofen, Monique. Image and Territory: Essays on Atom Egoyan. Waterloo, Ontario: Wilfrid Laurier University Press. p. 202. ISBN 978-0-88920-487-4.
Gunter, Michael M. (2009). The A to Z of the Kurds [Kurzii, de la A la Z]. Lanham, Md: Scarecrow Press. p. 9. ISBN 9780810863347.
Powell, William S.; Hill, Michael (2010). The North Carolina Gazetteer, 2nd Ed: A Dictionary of Tar Heel Places and Their History [The North Carolina Gazetteer, ed. a 2-a: Un dicționar al locurilor și istoria lor]. Chapel Hill: University of North Carolina Press. p. 13. ISBN 9780807898291.
Molony, John N. (2000). The Native-born: The First White Australians [Nativii: Primii australieni albi]. Carlton South, Victoria: Melbourne University Press. p. 138. ISBN 9780522849035.
Stackhouse, Thomas (1838). A history of the Holy Bible: from the beginning of the world to the establishment of Christianity [O istorie a Sfintei Biblii : de la începutul lumii până la instaurarea creștinismului]. Glasgow: Blackie and Son. p. 93. OCLC 32145140.
Siekierski, Konrad (2014). „"One Nation, One Faith, One Church": The Armenian Apostolic Church and the Ethno-Religion in Post-Soviet Armenia” ["O singură națiune, o singură credință, o singură biserică": Biserica apostolică armeană și etnoreligia în Armenia post-sovietică]. În Agadjanian, Alexander. Armenian Christianity Today: Identity Politics and Popular Practice [Creștinismul armean de astăzi: Politica identității și practica populară]. Ashgate Publishing. p. 14. ISBN 978-1-4724-1273-7.
Khachaturian, Lisa (2009). Cultivating Nationhood in Imperial Russia: The Periodical Press and the Formation of a Modern Armenian Identity [Cultivarea conștiinței naționale în Rusia imperială: presa periodică și formarea unei identități armene moderne]. New Brunswick, N.J.: Transaction Publishers. p. 52. ISBN 978-1-4128-1372-3.
Milner, Thomas (1872). The Gallery of Geography: A Pictorial and Descriptive Tour of the World [Galerie geografică: tur pictural și descriptiv al lumii]. 2. W.R. M'Phun & Son. p. 783. Marele Ararat a fost urcat pentru prima dată de profesorul Parrot, la 9 octombrie 1829...
Polo, Marco (2010). The Book of Ser Marco Polo, the Venetian: Concerning the Kingdoms and Marvels of the East [Cartea lui Ser Marco Polo, venețianul: Despre regatele și minunile Orientului]. 1. Cambridge University Press. p. 49. ISBN 978-1-108-02206-4.

britannica.com

„Ararat”. Encyclopædia Britannica. Accesat în 11 martie 2024.

britishmuseum.org

„The Manner how the Whole Earth was Peopled by Noah & his Descendants after the Flood” [Modul în care întregul Pământ a fost populat de Noe și descendenții săi după Potop]. British Museum. Arhivat din original la 27 decembrie 2020. Accesat în 11 martie 2024.

bsu.by

hist.bsu.by

Dmitriev, Vladimir Alekseevich (2014). „Древнеармянские сюжеты в творчестве В.Я. Брюсова: к вопросу о влиянии событий Первой мировой войны на русскую литературу начала XX в.” [Subiecte armene antice în lucrările lui V.Ya. Bryusov: despre problema influenței evenimentelor din Primul Război Mondial asupra literaturii ruse de la începutul secolului al XX-lea] (PDF). În Bogush, V. A. Первая мировая война в исторических судьбах Европы : сб. материалов Междунар. науч. конф., г. Вилейка, 18 окт. 2014 г [Primul Război Mondial în destinele istorice ale Europei: colecție de materiale de la Conferința Științifică Internațională Vileika, 18 octombrie 2014] (în rusă). Minsk: Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Belarus. p. 404. Pentru V. Briusov, Ararat este, în primul rând, un simbol care personifică vechimea poporului armean și cultura lui...

cambridge.org

Minorsky, V. (1944). „Roman and Byzantine Campaigns in Atropatene” [Campaniile romane si bizantine în Atropatene]. Bulletin of the School of Oriental and African Studies, University of London. 11 (2): 243–265. doi:10.1017/S0041977X0007244X. JSTOR 609312. Deși ceea ce desemnează Strabon prin termenul Abos pare a reprezenta pintenii sudici ai muntelui Ararat...

christies.com

„Martiros Sarian (1880–1972) View of Mount Ararat from Yerevan” [Martiros Sarian (1880–1972) Vedere din Erevan a muntelui Ararat]. Christie's. 3 iunie 2013. Arhivat din original la 24 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.

cnnturk.com

Tarihi, Güncellenme (15 iulie 2014). „En büyük 2'nci meteor çukuru 'obruk' çıktı!” [A doua groapă de meteorit ca mărime s-a dovedit a fi o „dolină”!]. cnnturk.com. CNN Türk. Accesat în 11 martie 2024.

comparativ.net

Darieva, Tsypylma (2006). „Bringing the soil back to the homeland: Reconfigurations of representation of loss in Armenia” [Aducerea pământului înapoi în patrie: reconfigurarea reprezentării pierderii în Armenia]. Comparativ. 16 (3): 87. Accesat în 11 martie 2024.

copernicus.org

hgss.copernicus.org

Pischke, G. (11 iulie 2014). „The Ebstorf Map: tradition and contents of a medieval picture of the world” [Harta Ebstorf: tradiția și conținutul unei imagini medievale a lumii] (PDF). History of Geo- and Space Sciences. 5 (2): 155–161. Bibcode:2014HGSS....5..155P. doi:10.5194/hgss-5-155-2014 . Arhivat din original (PDF) la 6 noiembrie 2023. Accesat în 11 martie 2024. Arca lui Noe pe Muntele Ararat (fig. 3a)

cresquesproject.net

„Panel V” [Tabloul V]. The Cresques Project. Arhivat din original la 26 octombrie 2023. Accesat în 11 martie 2024. Muntele Ararat...

dergipark.org.tr

Çelik, Mehmet Ali; Kopar, İbrahim; Çelik, Emrah (20 decembrie 2021). „Doğubayazıt sazlığının (Ağrı-Türkiye) arazi örtüsü deseninde meydana gelen değișimlerin ekolojik sonuçları üzerine bir analiz” [O analiză a consecințelor ecologice ale schimbărilor în modelul de acoperire a solului din stufărisul Doğubayazıt (Ağrı-Turcia)] (în turcă). Doğu Coğrafya Dergisi-Atatürk University. p. 3. doi:10.17295/ataunidcd.1017835.

dogadakiler.com

„Ağrı Dağı Milli Parkı” [Parcul Național Muntele Ararat]. dogadakiler.com. Accesat în 11 martie 2024.

dogadernegi.org

„Ağrı Dağı” [Muntele Ararat] (PDF). dogadernegi.org. Doğa. Accesat în 11 martie 2024.

doi.org

Yilmaz, Y.; Güner, Y.; Saroğlu, F. (1998). „Geology of the quaternary volcanic centres of the east Anatolia” [Geologia centrelor vulcanice cuaternare din estul Anatoliei]. Journal of Volcanology and Geothermal Research. 85 (1–4): 173–210. Bibcode:1998JVGR...85..173Y. doi:10.1016/S0377-0273(98)00055-9.
Hovannisian, Richard G. (1973). „Armenia and the Caucasus in the Genesis of the Soviet-Turkish Entente” [Armenia și Caucazul în Geneza Antantei sovieto-turce]. International Journal of Middle East Studies. 4 (2): 129–147. doi:10.1017/s0020743800027409. JSTOR 162238. ...Turcia naționalistă a anexat districtul Surmalu, înconjurând Muntele Ararat, simbolul istoric al poporului armean
Sarıkaya, Mehmet Akif (2012). „Recession of the ice cap on Mount Ağrı (Ararat), Turkey, from 1976 to 2011 and its climatic significance” [Recesiunea calotei glaciare de pe Muntele Ağrı (Ararat), Turcia, din 1976 până în 2011 și semnificația sa climatică]. Journal of Asian Earth Sciences. 46: 190–194. Bibcode:2012JAESc..46..190S. doi:10.1016/j.jseaes.2011.12.009.
Minorsky, V. (1944). „Roman and Byzantine Campaigns in Atropatene” [Campaniile romane si bizantine în Atropatene]. Bulletin of the School of Oriental and African Studies, University of London. 11 (2): 243–265. doi:10.1017/S0041977X0007244X. JSTOR 609312. Deși ceea ce desemnează Strabon prin termenul Abos pare a reprezenta pintenii sudici ai muntelui Ararat...
Çelik, Mehmet Ali; Kopar, İbrahim; Çelik, Emrah (20 decembrie 2021). „Doğubayazıt sazlığının (Ağrı-Türkiye) arazi örtüsü deseninde meydana gelen değișimlerin ekolojik sonuçları üzerine bir analiz” [O analiză a consecințelor ecologice ale schimbărilor în modelul de acoperire a solului din stufărisul Doğubayazıt (Ağrı-Turcia)] (în turcă). Doğu Coğrafya Dergisi-Atatürk University. p. 3. doi:10.17295/ataunidcd.1017835.
Yalcin, Mustafa (2020). „A GIS-Based Multi-Criteria Decision Analysis Model for Determining Glacier Vulnerability” [Model de analiză a deciziilor cu mai multe criterii bazat pe GIS pentru determinarea vulnerabilității ghețarilor]. ISPRS International Journal of Geo-Information. 9 (3): 180. Bibcode:2020IJGI....9..180Y. doi:10.3390/ijgi9030180 .
Birman, J. H. (1968). „Glacial Reconnaissance in Turkey” [Recunoaștere glaciară în Turcia]. Geological Society of America Bulletin. 79 (8): 1009–1026. Bibcode:1968GSAB...79.1009B. doi:10.1130/0016-7606(1968)79[1009:GRIT]2.0.CO;2.
Dewey, J. F.; Hempton, M. R.; Kidd, W. S. F.; Saroglum, F.; Sengὃr, A. M. C. (1986). „Shortening of continental lithosphere: the neotectonics of Eastern Anatolia – a young collision zone” [Scurtarea litosferei continentale: neotectonica Anatoliei de Est – o zonă de coliziune tânără]. În Coward, M. P.; Ries, A. C. Collision Tectonics [Tectonica coliziunilor]. Geological Society of London. pp. 3–36. doi:10.1144/GSL.SP.1986.019.01.01.
Karakhanian, A.; Djrbashian, R.; Trifonov, V.; Philip, H.; Arakelian, S.; Avagian, A. (2002). „Holocene–Historical Volcanism and Active Faults as Natural Risk Factor for Armenia and Adjacent Countries” [Holocen – Vulcanismul istoric și faliile active ca factor de risc natural pentru Armenia și țările adiacente]. Journal of Volcanology and Geothermal Research. 113 (1): 319–344. Bibcode:2002JVGR..113..319K. doi:10.1016/s0377-0273(01)00264-5.
Karakhanian, A.S.; Trifonov, V.G.; Philip, H.; Avagyan, A.; Hessami, K.; Jamali, F.; Bayraktutan, M. S.; Bagdassarian, H.; Arakelian, S.; Davtian, V.; Adilkhanyan, A. (2004). „Active faulting and natural hazards in Armenia, Eastern Turkey and North-Western Iran” [Falii active și pericole naturale în Armenia, estul Turciei și nord-vestul Iranului]. Tectonophysics. 380 (3–4): 189–219. Bibcode:2004Tectp.380..189K. doi:10.1016/j.tecto.2003.09.020.
Allen, Mark B.; Mark, Darren F.; Kheirkhah, Monireh; Barfod, Dan; Emami, Mohammad H.; Saville, Christopher (2011). „40Ar/39Ar dating of Quaternary lavas in northwest Iran: constraints on the landscape evolution and incision rates of the Turkish–Iranian plateau” [Datarea 40Ar/39Ar a lavelor cuaternare din nord-vestul Iranului: constrângeri privind evoluția peisajului și ratele de incizie ale platoului turco-iranian] (PDF). Geophysical Journal International. 185 (3): 1175–1188. Bibcode:2011GeoJI.185.1175A. doi:10.1111/j.1365-246x.2011.05022.x .
Taymaz, Tuncay; Eyidog̃an, Haluk; Jackson, James (1991). „Source parameters of large earthquakes in the East Anatolian fault zone (Turkey)” [Parametrii sursă ai cutremurelor mari în zona faliei din Anatolia de Est (Turcia)]. Geophysical Journal International. 106 (3): 537–550. Bibcode:1991GeoJI.106..537T. doi:10.1111/j.1365-246x.1991.tb06328.x .
Conybeare, F. C. (1901). „Ararat und Masis. Studien zur armenischen Altertumskunde und Litteratur by Friedrich Murad” [Ararat si Masis. Studii despre antichitatea și literatura armeană de Friedrich Murad]. The American Journal of Theology. 5 (2): 335–337. doi:10.1086/477703. JSTOR 3152410.
Pischke, G. (11 iulie 2014). „The Ebstorf Map: tradition and contents of a medieval picture of the world” [Harta Ebstorf: tradiția și conținutul unei imagini medievale a lumii] (PDF). History of Geo- and Space Sciences. 5 (2): 155–161. Bibcode:2014HGSS....5..155P. doi:10.5194/hgss-5-155-2014 . Arhivat din original (PDF) la 6 noiembrie 2023. Accesat în 11 martie 2024. Arca lui Noe pe Muntele Ararat (fig. 3a)
Bryce, James (1878). „On Armenia and Mount Ararat” [Despre Armenia si Muntele Ararat]. Proceedings of the Royal Geographical Society of London. 22 (3): 169–186. doi:10.2307/1799899. JSTOR 1799899. Accesat în 11 martie 2024.
Burtt, Joseph (1926). The People of Ararat. Londra: Leonard and Virginia Woolf at The Hogarth Press. doi:10.2307/3014859. OCLC 3522299.
Companjen, Françoise; Marácz, László Károly; Versteegh, Lia, ed. (2010). Exploring the Caucasus in the 21st Century: Essays on Culture, History and Politics in a Dynamic Context [Explorarea Caucazului în secolul 21: eseuri despre cultură, istorie și politică într-un context dinamic]. Amsterdam University Press. pp. 12–13. doi:10.1017/9789048511624.002. ISBN 9789089641830.
Maxoudian, Noubar (1952). „Early Armenia as an empire: The career of Tigranes III, 96–55 B.C” [Armenia timpurie ca imperiu: Cariera lui Tigranes III, 96–55 î.Hr.]. Journal of the Royal Central Asian Society. 39 (2): 156–163. doi:10.1080/03068375208731438.
Karakashian, Meliné (1998). „Armenia: A Country's History of Challenges” [Armenia: Istoria provocărilor unei țări]. Journal of Social Issues. 54 (2): 381–392. doi:10.1111/j.1540-4560.1998.tb01225.x.

dtic.mil

apps.dtic.mil

Muza, Stephen R.; Fulco, Charles S.; Cymerman, Allen (2004). „Altitude Acclimatization Guide” [Ghid de aclimatizare la altitudine] (PDF). U.S. Army Research Institute of Environmental Medicine (USARIEM–TN–04–05). Accesat în 11 martie 2024.

dur.ac.uk

dro.dur.ac.uk

Allen, Mark B.; Mark, Darren F.; Kheirkhah, Monireh; Barfod, Dan; Emami, Mohammad H.; Saville, Christopher (2011). „40Ar/39Ar dating of Quaternary lavas in northwest Iran: constraints on the landscape evolution and incision rates of the Turkish–Iranian plateau” [Datarea 40Ar/39Ar a lavelor cuaternare din nord-vestul Iranului: constrângeri privind evoluția peisajului și ratele de incizie ale platoului turco-iranian] (PDF). Geophysical Journal International. 185 (3): 1175–1188. Bibcode:2011GeoJI.185.1175A. doi:10.1111/j.1365-246x.2011.05022.x .

ebook-full.com

Shirinian, Lorne (1992). The Republic of Armenia and the rethinking of the North-American Diaspora in literature [Republica Armenia și reorientarea diasporei nord-americane în literatură]. Lewiston, New York: Edwin Mellen Press. p. 78. ISBN 978-0773496132.

encyclopedia.am

„Մասիսներ” [Masisner]. encyclopedia.am (în armeană). Arhivat din original la 16 august 2016. Accesat în 13 iunie 2016.

encyclopedia.com

Frymer, Tikva S.; Sperling, S. David (2008). „Ararat”. Encyclopaedia Judaica (ed. 2). ISBN 9780028659282. Accesat în 11 martie 2024.

francetvinfo.fr

„Le mont Ararat, symbole de l'Arménie” [Muntele Ararat, simbol al Armeniei]. France Info (în franceză). 29 iulie 2015. Arhivat din original la 23 noiembrie 2022. Accesat în 11 martie 2024. Acest vulcan antic venerat de amenieni atrage oameni curioși din toată lumea

ft.com

Levonian Cole, Teresa (30 octombrie 2010). „Armenia opens up to visitors” [Armenia se deschide vizitatorilor]. Financial Times. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024. Ararat, supremul simbol al Armeniei...

gaiff.am

„'Journey to Ararat' Documentary Film” ['Călătorie pe Ararat' Film documentar]. Festivalul Internațional de Film Erevan. iulie 2013. Arhivat din original la 6 iulie 2013.

gallery.am

„Նոյն իջնում է Արարատից (1889)” [Coborârea lui Noe de pe Ararat (1889)] (în armeană). Galeria Națională a Armeniei. Arhivat din original la 11 martie 2024. Accesat în 3 noiembrie 2015.

genius.com

„System of a Down – Holy Mountains Lyrics” [System of a Down – versuri Holy Mountains]. genius.com. Arhivat din original la 6 noiembrie 2018. Accesat în 11 martie 2024.

google.am

books.google.am

Goshgarian, Rachel (2018). „Armenian Global Connections in the Early Modern Period” [Conexiuni globale armene în perioada modernă timpurie]. În Evans, Helen C. Armenia: Art, Religion, and Trade in the Middle Ages [Armenia: artă, religie și comerț în Evul Mediu]. Metropolitan Museum of Art și Yale University Press. p. 174. ISBN 9781588396600. OCLC 1028910888.

google.ro

books.google.ro

Smith, Eli (1832). „Foreign Correspondence” [Corespondență străină]. The Biblical Repository and Classical Review: 203. ...numit de armeni Masis, iar de europeni în general Ararat...
Frisch, Wolfgang; Meschede, Martin; Blakey, Ronald C. (2010). Plate tectonics: Continental drift and mountain building [Plăci tectonice: deriva continentală și orogeneza]. Heidelberg: Springer. ISBN 978-3540765035.
Meier, Reinhard (1975). „Soviet Armenia Today” [Armenia Sovietică de astăzi]. Swiss Review of World Affairs. 25–26. Impresionantul munte își are locul și ca imagine centrală pe stema Republicii Sovietice Armene (însoțit, desigur, de o stea sovietică cu cinci colțuri)
Shtromas, Alexander (2003). Faulkner, Robert K.; Mahoney, Daniel J., ed. Totalitarianism and the Prospects for World Order: Closing the Door on the Twentieth Century [Totalitarismul și perspectivele ordinii mondiale: închiderea ușii secolului al XX-lea]. Lanham, Md: Lexington Books. p. 387. ISBN 978-0-7391-0534-4.
Bardakjian, Kevork B. (2000). „Hovhannes Širaz”. A Reference Guide to Modern Armenian Literature, 1500–1920 [Ghid de referință pentru literatura armeană modernă, 1500–1920]. Wayne State University Press. p. 227. ISBN 978-0814327470. Arhivat din original la 28 ianuarie 2019. Accesat în 11 martie 2024.
İlyasoğlu, Evin (2007). „Ağrı Dağı Efsanesi (Yașar Kemal'in romanı üstüne)” [Legenda Muntelui Ararat (despre romanul lui Yașar Kemal)]. 71 Türk bestecisi [71 de compozitori turci]. Beșiktaș, İstanbul: Pan Yayıncılık. p. 170. ISBN 9789944396257.
Molony, John N. (2000). The Native-born: The First White Australians [Nativii: Primii australieni albi]. Carlton South, Victoria: Melbourne University Press. p. 138. ISBN 9780522849035.

haaretz.com

„Lebanese Armenians riot in Beirut over Erdogan visit” [Armenii libanezi se revoltă la Beirut în urma vizitei lui Erdogan]. Haaretz. 25 noiembrie 2010. Accesat în 11 martie 2024.

hairenik.com

Ketchian, Philip K. (24 decembrie 2005). „Climbing Ararat: Then and Now” [Escaladarea muntelui Ararat: atunci și acum]. The Armenian Weekly. 71 (52). Arhivat din original la 8 septembrie 2009.

harvard.edu

adsabs.harvard.edu

Yilmaz, Y.; Güner, Y.; Saroğlu, F. (1998). „Geology of the quaternary volcanic centres of the east Anatolia” [Geologia centrelor vulcanice cuaternare din estul Anatoliei]. Journal of Volcanology and Geothermal Research. 85 (1–4): 173–210. Bibcode:1998JVGR...85..173Y. doi:10.1016/S0377-0273(98)00055-9.
Sarıkaya, Mehmet Akif (2012). „Recession of the ice cap on Mount Ağrı (Ararat), Turkey, from 1976 to 2011 and its climatic significance” [Recesiunea calotei glaciare de pe Muntele Ağrı (Ararat), Turcia, din 1976 până în 2011 și semnificația sa climatică]. Journal of Asian Earth Sciences. 46: 190–194. Bibcode:2012JAESc..46..190S. doi:10.1016/j.jseaes.2011.12.009.
Yalcin, Mustafa (2020). „A GIS-Based Multi-Criteria Decision Analysis Model for Determining Glacier Vulnerability” [Model de analiză a deciziilor cu mai multe criterii bazat pe GIS pentru determinarea vulnerabilității ghețarilor]. ISPRS International Journal of Geo-Information. 9 (3): 180. Bibcode:2020IJGI....9..180Y. doi:10.3390/ijgi9030180 .
Birman, J. H. (1968). „Glacial Reconnaissance in Turkey” [Recunoaștere glaciară în Turcia]. Geological Society of America Bulletin. 79 (8): 1009–1026. Bibcode:1968GSAB...79.1009B. doi:10.1130/0016-7606(1968)79[1009:GRIT]2.0.CO;2.
Karakhanian, A.; Djrbashian, R.; Trifonov, V.; Philip, H.; Arakelian, S.; Avagian, A. (2002). „Holocene–Historical Volcanism and Active Faults as Natural Risk Factor for Armenia and Adjacent Countries” [Holocen – Vulcanismul istoric și faliile active ca factor de risc natural pentru Armenia și țările adiacente]. Journal of Volcanology and Geothermal Research. 113 (1): 319–344. Bibcode:2002JVGR..113..319K. doi:10.1016/s0377-0273(01)00264-5.
Karakhanian, A.S.; Trifonov, V.G.; Philip, H.; Avagyan, A.; Hessami, K.; Jamali, F.; Bayraktutan, M. S.; Bagdassarian, H.; Arakelian, S.; Davtian, V.; Adilkhanyan, A. (2004). „Active faulting and natural hazards in Armenia, Eastern Turkey and North-Western Iran” [Falii active și pericole naturale în Armenia, estul Turciei și nord-vestul Iranului]. Tectonophysics. 380 (3–4): 189–219. Bibcode:2004Tectp.380..189K. doi:10.1016/j.tecto.2003.09.020.
Allen, Mark B.; Mark, Darren F.; Kheirkhah, Monireh; Barfod, Dan; Emami, Mohammad H.; Saville, Christopher (2011). „40Ar/39Ar dating of Quaternary lavas in northwest Iran: constraints on the landscape evolution and incision rates of the Turkish–Iranian plateau” [Datarea 40Ar/39Ar a lavelor cuaternare din nord-vestul Iranului: constrângeri privind evoluția peisajului și ratele de incizie ale platoului turco-iranian] (PDF). Geophysical Journal International. 185 (3): 1175–1188. Bibcode:2011GeoJI.185.1175A. doi:10.1111/j.1365-246x.2011.05022.x .
Taymaz, Tuncay; Eyidog̃an, Haluk; Jackson, James (1991). „Source parameters of large earthquakes in the East Anatolian fault zone (Turkey)” [Parametrii sursă ai cutremurelor mari în zona faliei din Anatolia de Est (Turcia)]. Geophysical Journal International. 106 (3): 537–550. Bibcode:1991GeoJI.106..537T. doi:10.1111/j.1365-246x.1991.tb06328.x .
Pischke, G. (11 iulie 2014). „The Ebstorf Map: tradition and contents of a medieval picture of the world” [Harta Ebstorf: tradiția și conținutul unei imagini medievale a lumii] (PDF). History of Geo- and Space Sciences. 5 (2): 155–161. Bibcode:2014HGSS....5..155P. doi:10.5194/hgss-5-155-2014 . Arhivat din original (PDF) la 6 noiembrie 2023. Accesat în 11 martie 2024. Arca lui Noe pe Muntele Ararat (fig. 3a)

hathitrust.org

babel.hathitrust.org

Dowling, Theodore Edward (1910). The Armenian Church [Biserica armeană]. Londra: Society for Promoting Christian Knowledge. p. 22. OCLC 4821759.
Milner, Thomas (1872). The Gallery of Geography: A Pictorial and Descriptive Tour of the World [Galerie geografică: tur pictural și descriptiv al lumii]. 2. W.R. M'Phun & Son. p. 783. Marele Ararat a fost urcat pentru prima dată de profesorul Parrot, la 9 octombrie 1829...

hellenicaworld.com

Lynch, Henry Finnis Blosse (1893). „The ascent of Ararat” [Escaladarea muntelui Ararat]. The Geographical Journal. 2: 458.

hetq.am

„Հայրապետական սրբատառ կոնդակով հիմնվեց Մասյացոտնի թեմը” [Diceza Masyatsotn a fost fondată cu canon patriarhal]. Hetq (în armeană). 11 ianuarie 2021. Arhivat din original la 22 octombrie 2022. Accesat în 11 martie 2024.

historytoday.com

Chahin M. (1 iunie 1975). „Ararat: The Ancient Kingdom of Armenia” [Ararat: Regatul Antic al Armeniei]. History Today. 25 (6). Accesat în 11 martie 2024.

iranicaonline.org

de Planhol, X. (1986). „Ararat”. Encyclopædia Iranica. Arhivat din original la 2 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
Cowe, S. Peter (15 decembrie 1998). „Ejmiatsin” [Ecimiadzin]. Encyclopædia Iranica.

isfdb.org

„Declare”. ISFDB. Accesat în 11 martie 2024.

iucnredlist.org

Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. „The IUCN Red List of Threatened Species” [Lista roșie IUCN a speciilor amenințate]. Accesat în 11 martie 2024.

izmirizmir.net

Akkuș, Murat. „Ağrı Dağı'nın adı "Ararat" olmalı” [Numele muntelui Ararat ar trebui să fie „Ararat”]. izmirizmir.net. Accesat în 11 martie 2024.

jpost.com

Labrisch, Hadas (3 octombrie 2021). „Has the location of Noah's Ark finally been proven using 3D scans?” [A fost în sfârșit dovedită locația Arcei lui Noe folosind scanări 3D?]. Jerusalem Post. Accesat în 11 martie 2024.

jstor.org

Hovannisian, Richard G. (1973). „Armenia and the Caucasus in the Genesis of the Soviet-Turkish Entente” [Armenia și Caucazul în Geneza Antantei sovieto-turce]. International Journal of Middle East Studies. 4 (2): 129–147. doi:10.1017/s0020743800027409. JSTOR 162238. ...Turcia naționalistă a anexat districtul Surmalu, înconjurând Muntele Ararat, simbolul istoric al poporului armean
Minorsky, V. (1944). „Roman and Byzantine Campaigns in Atropatene” [Campaniile romane si bizantine în Atropatene]. Bulletin of the School of Oriental and African Studies, University of London. 11 (2): 243–265. doi:10.1017/S0041977X0007244X. JSTOR 609312. Deși ceea ce desemnează Strabon prin termenul Abos pare a reprezenta pintenii sudici ai muntelui Ararat...
Morgenstern, Julian (1941). „Psalm 48” [Psalmul 48]. Hebrew Union College Annual. 16: 1–95. JSTOR 23502992. De menționat pluralul, hare 'Ararat; nu „Mt. Ararat”, așa cum este tradus și interpretat în mod tradițional, ci mai degrabă „(unul dintre) munții Ararat”, din Urartu sau Armenia
Conybeare, F. C. (1901). „Ararat und Masis. Studien zur armenischen Altertumskunde und Litteratur by Friedrich Murad” [Ararat si Masis. Studii despre antichitatea și literatura armeană de Friedrich Murad]. The American Journal of Theology. 5 (2): 335–337. doi:10.1086/477703. JSTOR 3152410.
Bryce, James (1878). „On Armenia and Mount Ararat” [Despre Armenia si Muntele Ararat]. Proceedings of the Royal Geographical Society of London. 22 (3): 169–186. doi:10.2307/1799899. JSTOR 1799899. Accesat în 11 martie 2024.
Kovacs, Frank L. (2008). „Tigranes IV, V, and VI: New Attributions” [Tigranes IV, V și VI: Atribuții noi]. American Journal of Numismatics. 20: 341. ISSN 1053-8356. JSTOR 43580318. Accesat în 11 martie 2024. Al treilea tip de monedă combină figurile lui Tigranes și Erato de pe avers cu imaginea fără precedent de pe revers a Muntelui Ararat cu două vârfuri, așa cum ar fi fost văzut din capitala Artaxata

kitapdiyari.com.tr

Akbulut, Nurhayat (2 august 2021). „Ağrıdağı Efsanesi — Yașar Kemal” [Legenda Muntelui Ararat — Yașar Kemal]. kitapdiyari.com.tr. Accesat în 11 martie 2024.

ktb.gov.tr

agri.ktb.gov.tr

Direcția Provincială de Cultură și Turism Ağrı. „Nuh'un Gemisi Efsanesi” [Legenda Arcei lui Noe]. agri.ktb.gov.tr. Accesat în 11 martie 2024.

ktb.gov.tr

Republica Turcia. Ministerul Culturii și Turismului. „Ağrı – Mount Ararat” [Ağrı – Muntele Ararat]. ktb.gov.tr. Accesat în 11 martie 2024.

kulturportali.gov.tr

Ministerul Culturii și Turismului din Republica Turcia. „Meteor Çukuru - Ağrı” [Groapa de meteorit - Ağrı]. kulturportali.gov.tr. Accesat în 11 martie 2024.

lefigaro.fr

Tremblais, Jean-Louis (16 iulie 2011). „Ararat, montagne biblique” [Ararat, munte biblic]. Le Figaro (în franceză). Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
- „Biblical mountain's glaciers shrinking” [Ghețarii munților biblici se micșorează]. News24. 8 septembrie 2010. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 16 noiembrie 2015.

looduskalender.ee

„Nights are long and dark” [Nopțile sunt lungi și întunecate]. looduskalender.ee. 18 decembrie 2011. Arhivat din original la 11 octombrie 2017. Accesat în 11 martie 2024.

lyellcollection.org

Dewey, J. F.; Hempton, M. R.; Kidd, W. S. F.; Saroglum, F.; Sengὃr, A. M. C. (1986). „Shortening of continental lithosphere: the neotectonics of Eastern Anatolia – a young collision zone” [Scurtarea litosferei continentale: neotectonica Anatoliei de Est – o zonă de coliziune tânără]. În Coward, M. P.; Ries, A. C. Collision Tectonics [Tectonica coliziunilor]. Geological Society of London. pp. 3–36. doi:10.1144/GSL.SP.1986.019.01.01.

mdpi.com

Yalcin, Mustafa (2020). „A GIS-Based Multi-Criteria Decision Analysis Model for Determining Glacier Vulnerability” [Model de analiză a deciziilor cu mai multe criterii bazat pe GIS pentru determinarea vulnerabilității ghețarilor]. ISPRS International Journal of Geo-Information. 9 (3): 180. Bibcode:2020IJGI....9..180Y. doi:10.3390/ijgi9030180 .

mediamax.am

Shakhramanyan, Yana (6 noiembrie 2022). „Նրանք ամփոփել են Շիրազի սիրտն Արարատի գագաթին” [Ei au îngropat inima lui Shiraz pe vârful Ararat]. mediamax.am (în armeană). Arhivat din original la 5 februarie 2023.

republic.mediamax.am

„Անդրանիկ. "Իմ զինվորն անզեն ու անձայն վկա չի դառնա"” [Andranik. „Soldatul meu nu va deveni un martor neînarmat și tăcut”]. mediamax.am (în armeană). 12 iulie 2018. Arhivat din original la 4 septembrie 2018. Accesat în 11 martie 2024.

metmuseum.org

Mann, C. Griffith (15 octombrie 2018). „Armenia! In the Shadows of Mount Ararat” [Armenia! În umbrele Muntelui Ararat]. metmuseum.org. Metropolitan Museum of Art. Arhivat din original la 10 august 2023. Accesat în 11 martie 2024.
Evans, Helen C. (2018). „Maps including Armenia” [Hărți care includ Armenia]. Armenia: Art, Religion, and Trade in the Middle Ages [Armenia: artă, religie și comerț în Evul Mediu]. Metropolitan Museum of Art și Yale University Press. p. 300. ISBN 9781588396600. OCLC 1028910888.
Spar, Ira (2003). „The Mesopotamian Legacy: Origins of the Genesis tradition” [Moștenirea mesopotamiană: Originile tradiției Genezei]. În Aruz, Joan. Art of the First Cities: The Third Millennium B.C. from the Mediterranean to the Indus [Arta primelor orașe: al treilea mileniu î.Hr. de la Mediterana până la Indus]. New York: Metropolitan Museum of Art. p. 488. ISBN 978-1-58839-043-1. Arhivat din original la 29 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
Goshgarian, Rachel (2018). „Armenian Global Connections in the Early Modern Period” [Conexiuni globale armene în perioada modernă timpurie]. În Evans, Helen C. Armenia: Art, Religion, and Trade in the Middle Ages [Armenia: artă, religie și comerț în Evul Mediu]. Metropolitan Museum of Art și Yale University Press. p. 174. ISBN 9781588396600. OCLC 1028910888.

mfa.gov.tr

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Turcia. „Protocol Concerning Mountaineering Activities of Foreign National Citizens for Tourism And Sports Purposes at the Mountains Located Within Military Restricted Areas and Security Zones” [Protocolul privind activitățile de alpinism ale cetățenilor străini în scopuri turistice și sportive pe munții aflați în zonele militare restricționate și zonele de securitate]. Accesat în 11 martie 2024.

milliyet.com.tr

„Meteor çukuru değil obruk çıktı!” [S-a dovedit a fi o dolină, nu o groapă de meteorit!]. milliyet.com.tr. Milliyet. 9 decembrie 2014. Accesat în 11 martie 2024.

museumsvictoria.com.au

collections.museumsvictoria.com.au

„Municipality of Ararat, Victoria” [Primăria Ararat, Victoria]. Museums Victoria Collections. Arhivat din original la 31 august 2018. Accesat în 11 martie 2024.

nasa.gov

earthobservatory.nasa.gov

NASA Earth Observatory (18 martie 2001). „Mount Ararat (Agri Dagi), Turkey” [Muntele Ararat (Agri Dagi), Turcia]. earthobservatory.nasa.gov. Accesat în 11 martie 2024.

ssd.jpl.nasa.gov

„96205 Ararat (1992 ST16)”. ssd.jpl.nasa.gov. Jet Propulsion Laboratory (NASA). Arhivat din original la 11 iunie 2011. Accesat în 11 martie 2024.

nationalgeographic.com

Blakemore, Erin (22 noiembrie 2022). „Why Noah's Ark will never be found” [De ce Arca lui Noe nu va fi găsită niciodată]. National Geographic. Accesat în 11 martie 2024.

nayiri.com

Hakobian, Tadevos Kh.; Melik-Bakhshian, St. T.; Barseghian, H. Kh. (1988). Հայաստանի և հարակից շրջանների տեղանունների բառարան [Dicționar toponimic din Armenia și regiunile învecinate]. Yerevan University Press. Vol. I, pp. 395-396; Vol. III, pp. 702-703

news24.com

Tremblais, Jean-Louis (16 iulie 2011). „Ararat, montagne biblique” [Ararat, munte biblic]. Le Figaro (în franceză). Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
- „Biblical mountain's glaciers shrinking” [Ghețarii munților biblici se micșorează]. News24. 8 septembrie 2010. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 16 noiembrie 2015.

nisanyanyeradlari.com

„Yenidoğan”. Index Anatolicus (în turcă). Accesat în 11 martie 2024.
Nișanyan, Sevan. „Ağrı il – Merkez – Ağrı” [Provincia Agri – Centru – Ağrı]. Index Anatolicus (în turcă). Accesat în 11 martie 2024.

nkj.ru

m.nkj.ru

Revo, O. (august 2000). „Гербы городов Грузино-Имеретинской губернии Российской империи” [Stemele orașelor guberniei Georgia-Imeretia a Imperiului Rus]. Nauka i Zhizn (în rusă). Arhivat din original la 29 ianuarie 2022.

noaa.gov

nodc.noaa.gov

„Agri Climate Normals 1991–2020” [Valori climatice normale Agri 1991–2020]. National Oceanic and Atmospheric Administration. Accesat în 11 martie 2024.

nytimes.com

Lottman, Herbert R. (29 februarie 1976). „Despite Ages of Captivity, The Armenians Persevere” [În ciuda secolelor de ocupație, armenii perseverează]. The New York Times. p. 287. Arhivat din original la 23 iulie 2016. Accesat în 11 martie 2024.
Goldman, Ari L. (18 decembrie 1988). „A History Full of Anguish and Agony; The Armenians, Still 'Like Job's People'” [O istorie plină de angoasă și agonie; Armenii, încă „precum oamenii lui Iov”]. The New York Times. Arhivat din original la 23 iulie 2016. Accesat în 11 martie 2024.
Healey, Barth (23 august 1992). „STAMPS; For Armenia, Rainbows And Eagles in Flight” [TIMBRE; Pentru Armenia, curcubeie și vulturi în zbor]. The New York Times. Arhivat din original la 5 august 2016. Accesat în 11 martie 2024.

query.nytimes.com

Conway Morris, Roderick (23 februarie 2012). „The Key to Armenia's Survival” [Cheia supraviețuirii Armeniei]. The New York Times. Arhivat din original la 7 martie 2017. Accesat în 11 martie 2024.

opentopomap.org

„Topographic map of Mount Ararat” [Harta topografică a muntelui Ararat]. opentopomap.org. Accesat în 11 martie 2024.

oup.com

academic.oup.com

Karakhanian, A.S.; Trifonov, V.G.; Philip, H.; Avagyan, A.; Hessami, K.; Jamali, F.; Bayraktutan, M. S.; Bagdassarian, H.; Arakelian, S.; Davtian, V.; Adilkhanyan, A. (2004). „Active faulting and natural hazards in Armenia, Eastern Turkey and North-Western Iran” [Falii active și pericole naturale în Armenia, estul Turciei și nord-vestul Iranului]. Tectonophysics. 380 (3–4): 189–219. Bibcode:2004Tectp.380..189K. doi:10.1016/j.tecto.2003.09.020.
Taymaz, Tuncay; Eyidog̃an, Haluk; Jackson, James (1991). „Source parameters of large earthquakes in the East Anatolian fault zone (Turkey)” [Parametrii sursă ai cutremurelor mari în zona faliei din Anatolia de Est (Turcia)]. Geophysical Journal International. 106 (3): 537–550. Bibcode:1991GeoJI.106..537T. doi:10.1111/j.1365-246x.1991.tb06328.x .
Burtt, Joseph (1926). The People of Ararat. Londra: Leonard and Virginia Woolf at The Hogarth Press. doi:10.2307/3014859. OCLC 3522299.

panarmenian.net

„Frantisek Miklosko demands that Turkey return Biblical Mount Ararat to Armenians” [Frantisek Miklosko cere Turciei să returneze armenilor Muntele Ararat biblic]. PanARMENIAN.Net. 14 septembrie 2010. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
Ter-Sahakian, Karine (29 martie 2014). „Armenian community of Estonia: A look into the future” [Comunitatea armeană din Estonia: privire spre viitor]. PanARMENIAN.Net. Arhivat din original la 12 octombrie 2017. Accesat în 11 martie 2024.

parisschoolofeconomics.com

Sakalli, Seyhun Orcan (2014). „Coexistence, Polarization and Development: The Armenian Legacy in Modern Turkey” [Coexistență, polarizare și dezvoltare: moștenirea armeană în Turcia modernă] (PDF). HEC Lausanne. Accesat în 11 martie 2024.

parliament.am

„Հայաստանի Հանրապետության վարչատարածքային բաժանման մասին օրենք” [Legea privind împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Armenia]. parliament.am (în armeană). 7 noiembrie 1995. Arhivat din original la 26 iulie 2022. Accesat în 11 martie 2024. Ararat Marz include teritoriile fostelor districte administrative Ararat, Artashat și Maui

patriarchia.ru

Biserica Ortodoxă Rusă (16 martie 2010). „Приветственная речь Святейшего Патриарха Кирилла в кафедральном соборе Эчмиадзина” [Cuvânt de bun venit al Sanctității Sale Patriarhul Kirill la Catedrala Ecimiadzin]. patriarchia.ru (în rusă). Arhivat din original la 19 decembrie 2016. Accesat în 11 martie 2024. Toți cei care vin în Armenia rămân cu o impresie de neșters când văd dintâiul său simbol - Muntele sacru Ararat, unde s-a oprit arca strămoșului Noe după potop

peakbagger.com

„Mount Ararat, Turkey” [Muntele Ararat, Turcia]. peakbagger.com. Accesat în 11 martie 2024.
„Gardaneh-e-Kuhin” [Gardaneh-e-Kuhin]. peakbagger.com. Accesat în 11 martie 2024.

peaklist.org

„MAP 1: Asia-West | Turkey, Middle East, and Iran” [HARTA 1: Asia de Vest | Turcia, Orientul Mijlociu și Iran] (Hartă). peaklist.org. Accesat în 11 martie 2024.

peakvisor.com

Wilson, Marie. „Mount Ararat National Park” [Parcul Național Muntele Ararat]. Accesat în 11 martie 2024.

pelister.org

Mitrevski, George. „Aivazovsky, I. K. View of Echmiadzin in Armenia. 1783-1823” [Aivazovsky, I. K. Vedere a Echmiadzin din Armenia. 1783-1823]. Auburn University. Arhivat din original la 13 decembrie 2023. Accesat în 11 martie 2024.

president.am

„State symbols of the Republic of Armenia” [Simboluri de stat ale Republicii Armenia]. president.am. Office to the President of the Republic of Armenia. Arhivat din original la 30 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.

radissonblu.com

Radisson Hotel Group. „Radisson Blu Hotel, Yerevan” [Hotelul Radisson Blue, Erevan]. radissonblu.com. Arhivat din original la 3 ianuarie 2018. Accesat în 11 martie 2024. Amplasarea noastră magnifică pe deal oferă o frumoasă panoramă a centrului orașului Erevan pe fundalul Muntelui Ararat...

rbth.com

Giles, Thomas (27 aprilie 2016). „Friedrich Parrot: The man who became the 'father of Russian mountaineering'” [Friedrich Parrot: Omul care a devenit „părintele alpinismului rusesc”]. Russia Beyond. Rossiyskaya Gazeta. Arhivat din original la 24 iunie 2018. Accesat în 11 martie 2024.

researchgate.net

Sarıkaya, Mehmet Akif (2012). „Recession of the ice cap on Mount Ağrı (Ararat), Turkey, from 1976 to 2011 and its climatic significance” [Recesiunea calotei glaciare de pe Muntele Ağrı (Ararat), Turcia, din 1976 până în 2011 și semnificația sa climatică]. Journal of Asian Earth Sciences. 46: 190–194. Bibcode:2012JAESc..46..190S. doi:10.1016/j.jseaes.2011.12.009.

rootsweb.com

sites.rootsweb.com

„Townships and Towns, Susquehanna Co., PA” [Localități și orașe, Susquehanna Co., PA]. Ancestry. Accesat în 11 martie 2024.

rudaw.net

„Xortekî tirk dixwaze bi bîsîklêtê xwe ji çiyayê Agirî berde xwarê” [Un tânăr turc vrea să coboare cu bicicleta pe muntele Agiri] (în kurdă). Rudaw Media Network. 19 iunie 2014. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.

sac-cas.ch

Blumenthal, M. M. (1958). „Vom Agrl Dag (Ararat) zum Kagkar Dag. Bergfahrten in nordostanatolischen Grenzlande” [De la Agri Dagi (Ararat) la Kalkar Dag. Excursii montane în granițele din nord-estul Anatoliei]. Die Alpen (în germană). 34: 125–137.

sci.am

arar.sci.am

Haroutiunian, R. A. (2005). „Катастрофическое извержение вулкана Арарат 2 июля 1840 года” [Erupția catastrofală a vulcanului Ararat din 2 iulie 1840]. Proceedings of the National Academy of Sciences of the Republic of Armenia: Earth Sciences (în rusă). 58 (1): 27–35. ISSN 0515-961X. Accesat în 11 martie 2024.
Khachatryan, Zhores (2014). „Նոր քաղաք-Կայնեպոլիս-Վաղարշապատ” [Oraș nou-Kinepolis-Vagharshapat]. Echmiadzin (în armeană). 71 (9): 29–53. Arhivat din original la 11 decembrie 2022. Accesat în 11 martie 2024. Pe revers este o imagine a Muntelui Ararat cu vârfurile sale gemene

language.sci.am

Hovhannisyan, L. Sh. (2016). Բառերի մեկնությունը հինգերորդ դարի հայ մատենագրուտյան մեջ [Interpretarea termenilor în manuscrisele armene din secolul al V-lea] (PDF) (în armeană). Erevan: Gitutyun. p. 61.

sciencedirect.com

Karakhanian, A.; Djrbashian, R.; Trifonov, V.; Philip, H.; Arakelian, S.; Avagian, A. (2002). „Holocene–Historical Volcanism and Active Faults as Natural Risk Factor for Armenia and Adjacent Countries” [Holocen – Vulcanismul istoric și faliile active ca factor de risc natural pentru Armenia și țările adiacente]. Journal of Volcanology and Geothermal Research. 113 (1): 319–344. Bibcode:2002JVGR..113..319K. doi:10.1016/s0377-0273(01)00264-5.

sevak.am

Sevak, Paruyr. „Քիչ ենք, բայց հայ ենք” [Suntem puțini, dar suntem armeni]. sevak.am (în armeană). Accesat în 11 martie 2024.

smarthistory.org

Fein, Ariel (6 iunie 2022). „The Catalan Atlas” [Atlasul Catalan]. Smarthistory. Arhivat din original la 30 octombrie 2023. Accesat în 11 martie 2024. Balena biblică care l-a înghițit pe profetul Iona care înota într-un ocean, în timp ce arca lui Noe se odihnește pe vârful Muntelui Ararat

spectator.co.uk

Waugh, Alexander (30 august 2008). „Will he, won't He? Ararat by Frank Westerman, translated by Sam Garrett” [Da sau nu? Ararat de Frank Westerman, traducere de Sam Garrett]. The Spectator. Accesat în 11 martie 2024.

spiegel.de

Bidder, Benjamin (6 aprilie 2010). „Serge Sarkisian on Armenian-Turkish Relations: 'We Wanted to Break Through Centuries of Hostility'” [Serge Sarkisian despre relațiile armeano-turce: „Am vrut să trecem peste secole de ostilitate”]. Der Spiegel. Arhivat din original la 18 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.

springer.com

link.springer.com

Sarıkaya, Mehmet Akif; Tekeli, A. E. (2014). „Satellite inventory of glaciers in Turkey” [Inventarul prin satelit al ghețarilor din Turcia]. În J. S. Kargel; et al. Global Land Ice Measurements from Space [Măsurări globale din spațiu ale gheții terestre]. New York: Springer-Verlag. pp. 465–480. ISBN 978-3540798170.

studylight.org

Exell, Joseph; Jones, William; Barlow, George; Scott, W. Frank; et al. (1892). The Preacher's Complete Homiletical Commentary [Comentariul omiletic complet al predicatorului]. Arhivat din original la 12 august 2016. Accesat în 11 martie 2024. [...] Este în special cazul actualului Ağri Daği sau Marele Ararat (în persană Kuhi Nuch, adică Muntele lui Noe, în greaca veche ὁ Ἄβος, în armeană Massis) și Küçük Daği sau Micul Ararat (Fürst)

swau.edu

origins.swau.edu

Spencer, Lee; Lienard, Jean Luc (2005). „The Search for Noah's Ark” [În căutarea Arcei lui Noe]. Southwestern Adventist University. Arhivat din original la 14 martie 2015. Accesat în 11 martie 2024.

tandfonline.com

Maxoudian, Noubar (1952). „Early Armenia as an empire: The career of Tigranes III, 96–55 B.C” [Armenia timpurie ca imperiu: Cariera lui Tigranes III, 96–55 î.Hr.]. Journal of the Royal Central Asian Society. 39 (2): 156–163. doi:10.1080/03068375208731438.

thenational.ae

Ritman, Alex (17 august 2012). „My Kind of Place: Yerevan has thrived through conquest” [Un loc pe gustul meu: Erevan a prosperat în pofida ocupațiilor]. The National. Arhivat din original la 3 ianuarie 2018. Accesat în 11 martie 2024.

tretyakov.ru

my.tretyakov.ru

„Иванов Михаил (1748-1823). Вид трёх церквей на фоне горы Арарат в Армении.1783” [Ivanov Mihail (1748-1823). Vedere a trei biserici având pe fundal muntele Ararat din Armenia.1783] (în rusă). Tretyakov Gallery. Arhivat din original la 13 decembrie 2023. Accesat în 11 martie 2024.

tretyakovgallerymagazine.com

Krylova, Margarita (2010). „Creative Discoveries of the Russian Artist-travelers” [Descoperirile creative ale artiștilor-călători ruși]. Tretyakov Gallery. Arhivat din original la 30 martie 2023. Accesat în 11 martie 2024.

trt.net.tr

„¿Sabían que el monte Ağrı en Turquía fue testigo de una leyenda religiosa?” [Știați că Muntele Ağrı din Turcia a fost martor la o legendă religioasă?]. trt.net.tr (în spaniolă). Instituția de Radio și Televiziune a Turciei (TRT). 10 mai 2021. Accesat în 11 martie 2024.

turna.com

Bingöl, Burcu. „Ağrı Dağı Milli Parkı: Efsanevi Zirvenin Görkemli Bașyapıtı” [Parcul Național Muntele Ararat: Capodopera magnifică a Vârfului Legendar]. turna.com (în turcă). Accesat în 11 martie 2024.

uchicago.edu

penelope.uchicago.edu

Jones, Horace Leonard, ed. (1928). „Book XI Chapter 14” [Cartea XI Capitolul 14]. The Geography of Strabo [Geografia lui Strabon]. Harvard University Press. Accesat în 11 martie 2024.
Kurkjian, Vahan (1964) [1958]. A History of Armenia [O istorie a Armeniei]. New York: Armenian General Benevolent Union of America. p. 2.

press.uchicago.edu

Hewsen, Robert H. (2001). „Armenia: The Physical Setting—Mt. Ararat” [Armenia: Cadrul fizic—Mt. Ararat]. Armenia: A Historical Atlas [Armenia: Atlas istoric]. University of Chicago Press. p. 15. ISBN 978-0-226-33228-4.

journals.uchicago.edu

Conybeare, F. C. (1901). „Ararat und Masis. Studien zur armenischen Altertumskunde und Litteratur by Friedrich Murad” [Ararat si Masis. Studii despre antichitatea și literatura armeană de Friedrich Murad]. The American Journal of Theology. 5 (2): 335–337. doi:10.1086/477703. JSTOR 3152410.

ufl.edu

vam.anest.ufl.edu

Baillie, Kenneth; Simpson, Alistair. „Altitude oxygen calculator” [Calculator de oxigen în funcție de altitudine]. University of Florida. Accesat în 11 martie 2024.

uib.no

ii.uib.no

„100 World Mountains ranked by primary factor” [100 de munți din lume clasați în funcție de factorul principal]. ii.uib.no. Institutul de informatică, Universitatea din Bergen. Arhivat din original la 21 mai 2016. Accesat în 11 martie 2024.
Bjørstad, Petter. „Ararat Trip Report” [Raport de călătorie pe Ararat]. ii.uib.no. Arhivat din original la 11 octombrie 2017. Accesat în 11 martie 2024.

uniuneaarmenilor.ro

Uniunea Armenilor din România. „Comitet Director”. Accesat în 11 martie 2024.

uniuneascriitorilor.ro

Uniunea Scriitorilor din România. „Conducerea Uniunii Scriitorilor din România în mandatul 2023 – 2028”. Accesat în 11 martie 2024.

usanogh.am

„Թափառում ենք փողոցներում, ես քո սիրով, դու՝ ուրիշի. Սիլվա Կապուտիկյան” [Umblăm pe străzi, eu cu dragostea ta, tu cu a altcuiva. Silva Kaputikyan]. usanogh.am (în armeană). 20 ianuarie 2021. Accesat în 11 martie 2024.

usgs.gov

pubs.usgs.gov

Kurter, Ajun (20 mai 1988). „Glaciers of the Middle East and Africa: Turkey” [Ghețarii din Orientul Mijlociu și Africa: Turcia] (PDF). United States Geological Survey Professional Paper 1386-G. Arhivat din original (PDF) la 11 octombrie 2017. Accesat în 11 martie 2024.

ut.ee

„Prof Friedrich Parroti vallutusest Ararati mäel möödub 180 aastat” [Au trecut 180 de ani de la cucerirea Muntelui Ararat de către profesorul Friedrich Parrot]. ut.ee (în estoniană). Universitatea din Tartu. 31 august 2009. Accesat în 11 martie 2024.

vatican.va

w2.vatican.va

„Homily of John Paul II” [Omilia lui Ioan Paul al II-lea]. vatican.va. Libreria Editrice Vaticana. 26 septembrie 2001. Arhivat din original la 19 decembrie 2016. Accesat în 11 martie 2024.

warhammer40000.com

„Warhammer 40,000”. warhammer40000.com. Accesat în 11 martie 2024.

web.archive.org

Banca Centrală a Republicii Turcia. Banknote Museum: 6. Emission Group – One Hundred Turkish Lira [O sută de lire turcești] – seria I, seria II și seria III.
„100 World Mountains ranked by primary factor” [100 de munți din lume clasați în funcție de factorul principal]. ii.uib.no. Institutul de informatică, Universitatea din Bergen. Arhivat din original la 21 mai 2016. Accesat în 11 martie 2024.
de Planhol, X. (1986). „Ararat”. Encyclopædia Iranica. Arhivat din original la 2 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
Avakyan, K. R. (2009). „Աշոտ Մելքոնյան, Արարատ. Հայոց անմահության խորհուրդը” [Ashot Melkonyan, Ararat. Simbol al nemuririi armene]. Lraber Hasarakakan Gitutyunneri (în armeană). 1 (1): 252–257. Arhivat din original în 18 noiembrie 2015. Accesat în 17 noiembrie 2015. Datorită destinului istoric, Ararat-Masis nu este doar întruchiparea grandorii, inaccesibilității, perfecțiunii, ci și, din 1915, după marele genocid armean și deposedarea poporului armean, simbol inimitabil al patriei cucerite și convingerea de a o înapoia copiilor săi, un far al unității armenilor din întreaga lume” (pag. 8) Mentenanță CS1: URL impropriu (link)
„Xortekî tirk dixwaze bi bîsîklêtê xwe ji çiyayê Agirî berde xwarê” [Un tânăr turc vrea să coboare cu bicicleta pe muntele Agiri] (în kurdă). Rudaw Media Network. 19 iunie 2014. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
Avetisyan, Kamsar (1979). Հայրենագիտական էտյուդներ [Studii patriotice] (în armeană). Erevan: Sovetakan grogh. p. 14. Arhivat din original la 27 noiembrie 2015. Accesat în 24 noiembrie 2015. Armenii numesc Ararat Masis...
„Մասիսներ” [Masisner]. encyclopedia.am (în armeană). Arhivat din original la 16 august 2016. Accesat în 13 iunie 2016.
Exell, Joseph; Jones, William; Barlow, George; Scott, W. Frank; et al. (1892). The Preacher's Complete Homiletical Commentary [Comentariul omiletic complet al predicatorului]. Arhivat din original la 12 august 2016. Accesat în 11 martie 2024. [...] Este în special cazul actualului Ağri Daği sau Marele Ararat (în persană Kuhi Nuch, adică Muntele lui Noe, în greaca veche ὁ Ἄβος, în armeană Massis) și Küçük Daği sau Micul Ararat (Fürst)
Kurter, Ajun (20 mai 1988). „Glaciers of the Middle East and Africa: Turkey” [Ghețarii din Orientul Mijlociu și Africa: Turcia] (PDF). United States Geological Survey Professional Paper 1386-G. Arhivat din original (PDF) la 11 octombrie 2017. Accesat în 11 martie 2024.
Bjørstad, Petter. „Ararat Trip Report” [Raport de călătorie pe Ararat]. ii.uib.no. Arhivat din original la 11 octombrie 2017. Accesat în 11 martie 2024.
Fischer, Richard James (2007). „Mount Ararat” [Muntele Ararat]. Historical Genesis: From Adam to Abraham [Geneza istorică: De la Adam la Avraam]. University Press of America. pp. 109–111. ISBN 9780761838074. Arhivat din original la 28 ianuarie 2019. Accesat în 3 noiembrie 2016.
Tremblais, Jean-Louis (16 iulie 2011). „Ararat, montagne biblique” [Ararat, munte biblic]. Le Figaro (în franceză). Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
- „Biblical mountain's glaciers shrinking” [Ghețarii munților biblici se micșorează]. News24. 8 septembrie 2010. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 16 noiembrie 2015.
- Bailey, Lloyd R. (1990). „Ararat”. În Mills, Watson E.; Bullard, Roger Aubrey. Mercer Dictionary of the Bible. Mercer University Press. p. 54. ISBN 978-0-86554-373-7. Arhivat din original la 28 ianuarie 2019. Accesat în 11 martie 2024. ...populația locală (armeană) îl numea Masis și pe care a început să îl identifice ca loc de acostare a Arcei în secolele XI-XII
- Spencer, Lee; Lienard, Jean Luc (2005). „The Search for Noah's Ark” [În căutarea Arcei lui Noe]. Southwestern Adventist University. Arhivat din original la 14 martie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
- Pischke, G. (11 iulie 2014). „The Ebstorf Map: tradition and contents of a medieval picture of the world” [Harta Ebstorf: tradiția și conținutul unei imagini medievale a lumii] (PDF). History of Geo- and Space Sciences. 5 (2): 155–161. Bibcode:2014HGSS....5..155P. doi:10.5194/hgss-5-155-2014 . Arhivat din original (PDF) la 6 noiembrie 2023. Accesat în 11 martie 2024. Arca lui Noe pe Muntele Ararat (fig. 3a)
- Mann, C. Griffith (15 octombrie 2018). „Armenia! In the Shadows of Mount Ararat” [Armenia! În umbrele Muntelui Ararat]. metmuseum.org. Metropolitan Museum of Art. Arhivat din original la 10 august 2023. Accesat în 11 martie 2024.
- Fein, Ariel (6 iunie 2022). „The Catalan Atlas” [Atlasul Catalan]. Smarthistory. Arhivat din original la 30 octombrie 2023. Accesat în 11 martie 2024. Balena biblică care l-a înghițit pe profetul Iona care înota într-un ocean, în timp ce arca lui Noe se odihnește pe vârful Muntelui Ararat
- „Panel V” [Tabloul V]. The Cresques Project. Arhivat din original la 26 octombrie 2023. Accesat în 11 martie 2024. Muntele Ararat...
- Spar, Ira (2003). „The Mesopotamian Legacy: Origins of the Genesis tradition” [Moștenirea mesopotamiană: Originile tradiției Genezei]. În Aruz, Joan. Art of the First Cities: The Third Millennium B.C. from the Mediterranean to the Indus [Arta primelor orașe: al treilea mileniu î.Hr. de la Mediterana până la Indus]. New York: Metropolitan Museum of Art. p. 488. ISBN 978-1-58839-043-1. Arhivat din original la 29 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
- „The Manner how the Whole Earth was Peopled by Noah & his Descendants after the Flood” [Modul în care întregul Pământ a fost populat de Noe și descendenții săi după Potop]. British Museum. Arhivat din original la 27 decembrie 2020. Accesat în 11 martie 2024.
- „Նոյն իջնում է Արարատից (1889)” [Coborârea lui Noe de pe Ararat (1889)] (în armeană). Galeria Națională a Armeniei. Arhivat din original la 11 martie 2024. Accesat în 3 noiembrie 2015.
- Conway Morris, Roderick (23 februarie 2012). „The Key to Armenia's Survival” [Cheia supraviețuirii Armeniei]. The New York Times. Arhivat din original la 7 martie 2017. Accesat în 11 martie 2024.
- Jamieson, Robert; Fausset, Andrew Robert; Brown, David (1871). Commentary Critical and Explanatory on the Whole Bible [Comentariu critic și explicativ asupra întregii Biblii]. Grand Rapids, Michigan: Zondervan Publishing House. OCLC 9983859. Arhivat din original la 16 noiembrie 2023. Accesat în 11 martie 2024.
- „Homily of John Paul II” [Omilia lui Ioan Paul al II-lea]. vatican.va. Libreria Editrice Vaticana. 26 septembrie 2001. Arhivat din original la 19 decembrie 2016. Accesat în 11 martie 2024.
- Biserica Ortodoxă Rusă (16 martie 2010). „Приветственная речь Святейшего Патриарха Кирилла в кафедральном соборе Эчмиадзина” [Cuvânt de bun venit al Sanctității Sale Patriarhul Kirill la Catedrala Ecimiadzin]. patriarchia.ru (în rusă). Arhivat din original la 19 decembrie 2016. Accesat în 11 martie 2024. Toți cei care vin în Armenia rămân cu o impresie de neșters când văd dintâiul său simbol - Muntele sacru Ararat, unde s-a oprit arca strămoșului Noe după potop
- Khachatryan, Zhores (2014). „Նոր քաղաք-Կայնեպոլիս-Վաղարշապատ” [Oraș nou-Kinepolis-Vagharshapat]. Echmiadzin (în armeană). 71 (9): 29–53. Arhivat din original la 11 decembrie 2022. Accesat în 11 martie 2024. Pe revers este o imagine a Muntelui Ararat cu vârfurile sale gemene
- Gabrielian, M. C. (1892). The Armenians: or the People of Ararat [Armenii: sau poporul din Ararat]. Philadelphia: Allen, Lane & Scott. OCLC 396454. Arhivat din original la 1 februarie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
- Levonian Cole, Teresa (30 octombrie 2010). „Armenia opens up to visitors” [Armenia se deschide vizitatorilor]. Financial Times. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024. Ararat, supremul simbol al Armeniei...
- „Le mont Ararat, symbole de l'Arménie” [Muntele Ararat, simbol al Armeniei]. France Info (în franceză). 29 iulie 2015. Arhivat din original la 23 noiembrie 2022. Accesat în 11 martie 2024. Acest vulcan antic venerat de amenieni atrage oameni curioși din toată lumea
- Lottman, Herbert R. (29 februarie 1976). „Despite Ages of Captivity, The Armenians Persevere” [În ciuda secolelor de ocupație, armenii perseverează]. The New York Times. p. 287. Arhivat din original la 23 iulie 2016. Accesat în 11 martie 2024.
- „State symbols of the Republic of Armenia” [Simboluri de stat ale Republicii Armenia]. president.am. Office to the President of the Republic of Armenia. Arhivat din original la 30 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
- Primăria orașului Erevan. „Symbols of Yerevan” [Simbolurile orașului Erevan]. yerevan.am. Arhivat din original la 11 august 2023. Accesat în 11 martie 2024.
- Revo, O. (august 2000). „Гербы городов Грузино-Имеретинской губернии Российской империи” [Stemele orașelor guberniei Georgia-Imeretia a Imperiului Rus]. Nauka i Zhizn (în rusă). Arhivat din original la 29 ianuarie 2022.
- Goldman, Ari L. (18 decembrie 1988). „A History Full of Anguish and Agony; The Armenians, Still 'Like Job's People'” [O istorie plină de angoasă și agonie; Armenii, încă „precum oamenii lui Iov”]. The New York Times. Arhivat din original la 23 iulie 2016. Accesat în 11 martie 2024.
- Avakyan, K. R. (2009). „Աշոտ Մելքոնյան, Արարատ. Հայոց անմահության խորհուրդը” [Ashot Melkonyan, Ararat. Simbol al nemuririi armene]. Lraber Hasarakakan Gitutyunneri (în armeană). 1 (1): 252–257. Arhivat din original la 18 noiembrie 2015. Accesat în 17 noiembrie 2015. Datorită destinului istoric, Ararat-Masis nu este doar întruchiparea grandorii, inaccesibilității, perfecțiunii, ci și, din 1915, după marele genocid armean și deposedarea poporului armean, simbol inimitabil al patriei cucerite și convingerea de a o înapoia copiilor săi, un far al unității armenilor din întreaga lume” (pag. 8)
- Danielyan, Emil (28 iulie 2011). „Erdogan Demands Apology From Armenia” [Erdogan solicită scuze din partea Armeniei]. Radio Free Europe/Radio Liberty. Arhivat din original la 18 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
- Bidder, Benjamin (6 aprilie 2010). „Serge Sarkisian on Armenian-Turkish Relations: 'We Wanted to Break Through Centuries of Hostility'” [Serge Sarkisian despre relațiile armeano-turce: „Am vrut să trecem peste secole de ostilitate”]. Der Spiegel. Arhivat din original la 18 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
- „Return of ruins of Ani and of Mount Ararat could be considered as convincing gesture of Turkey's apologies: Tessa Hofmann” [Retrocedarea ruinelor Ani și a muntelui Ararat ar putea fi considerată un gest convingător în privința scuzelor Turciei: Tessa Hofmann]. Armenpress. 16 aprilie 2015. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
- „Frantisek Miklosko demands that Turkey return Biblical Mount Ararat to Armenians” [Frantisek Miklosko cere Turciei să returneze armenilor Muntele Ararat biblic]. PanARMENIAN.Net. 14 septembrie 2010. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
- Healey, Barth (23 august 1992). „STAMPS; For Armenia, Rainbows And Eagles in Flight” [TIMBRE; Pentru Armenia, curcubeie și vulturi în zbor]. The New York Times. Arhivat din original la 5 august 2016. Accesat în 11 martie 2024.
- Ritman, Alex (17 august 2012). „My Kind of Place: Yerevan has thrived through conquest” [Un loc pe gustul meu: Erevan a prosperat în pofida ocupațiilor]. The National. Arhivat din original la 3 ianuarie 2018. Accesat în 11 martie 2024.
- Radisson Hotel Group. „Radisson Blu Hotel, Yerevan” [Hotelul Radisson Blue, Erevan]. radissonblu.com. Arhivat din original la 3 ianuarie 2018. Accesat în 11 martie 2024. Amplasarea noastră magnifică pe deal oferă o frumoasă panoramă a centrului orașului Erevan pe fundalul Muntelui Ararat...
- Dali & K, Holding. „Ani Plaza Hotel” [Hotelul Ani Plaza]. anihotel.com. Arhivat din original la 3 ianuarie 2018. Accesat în 11 martie 2024. ...hotelul oferă o vedere spectaculoasă asupra orașului și a simbolului național [al Armeniei], muntele Ararat
- „Martiros Sarian (1880–1972) View of Mount Ararat from Yerevan” [Martiros Sarian (1880–1972) Vedere din Erevan a muntelui Ararat]. Christie's. 3 iunie 2013. Arhivat din original la 24 noiembrie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
- Krylova, Margarita (2010). „Creative Discoveries of the Russian Artist-travelers” [Descoperirile creative ale artiștilor-călători ruși]. Tretyakov Gallery. Arhivat din original la 30 martie 2023. Accesat în 11 martie 2024.
- Bardakjian, Kevork B. (2000). „Hovhannes Širaz”. A Reference Guide to Modern Armenian Literature, 1500–1920 [Ghid de referință pentru literatura armeană modernă, 1500–1920]. Wayne State University Press. p. 227. ISBN 978-0814327470. Arhivat din original la 28 ianuarie 2019. Accesat în 11 martie 2024.
- Shakhramanyan, Yana (6 noiembrie 2022). „Նրանք ամփոփել են Շիրազի սիրտն Արարատի գագաթին” [Ei au îngropat inima lui Shiraz pe vârful Ararat]. mediamax.am (în armeană). Arhivat din original la 5 februarie 2023.
- „System of a Down – Holy Mountains Lyrics” [System of a Down – versuri Holy Mountains]. genius.com. Arhivat din original la 6 noiembrie 2018. Accesat în 11 martie 2024.
- „Arto Tuncboyaciyan – Ararat”. Sharm Holding production. Arhivat din original la 14 iulie 2014. Accesat în 11 martie 2024.
- „Nights are long and dark” [Nopțile sunt lungi și întunecate]. looduskalender.ee. 18 decembrie 2011. Arhivat din original la 11 octombrie 2017. Accesat în 11 martie 2024.
- Ter-Sahakian, Karine (29 martie 2014). „Armenian community of Estonia: A look into the future” [Comunitatea armeană din Estonia: privire spre viitor]. PanARMENIAN.Net. Arhivat din original la 12 octombrie 2017. Accesat în 11 martie 2024.
- „'Journey to Ararat' Documentary Film” ['Călătorie pe Ararat' Film documentar]. Festivalul Internațional de Film Erevan. iulie 2013. Arhivat din original la 6 iulie 2013.
- „Անդրանիկ. "Իմ զինվորն անզեն ու անձայն վկա չի դառնա"” [Andranik. „Soldatul meu nu va deveni un martor neînarmat și tăcut”]. mediamax.am (în armeană). 12 iulie 2018. Arhivat din original la 4 septembrie 2018. Accesat în 11 martie 2024.
- „Հայաստանի Հանրապետության վարչատարածքային բաժանման մասին օրենք” [Legea privind împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Armenia]. parliament.am (în armeană). 7 noiembrie 1995. Arhivat din original la 26 iulie 2022. Accesat în 11 martie 2024. Ararat Marz include teritoriile fostelor districte administrative Ararat, Artashat și Maui
- „Արարատյան Հայրապետական Թեմ” [Eparhia Patriarhală Araratiană] (în armeană). Institutul de Studii Armene al Universității de Stat din Erevan. Arhivat din original la 22 octombrie 2022. Accesat în 11 martie 2024.
- „Հայրապետական սրբատառ կոնդակով հիմնվեց Մասյացոտնի թեմը” [Diceza Masyatsotn a fost fondată cu canon patriarhal]. Hetq (în armeană). 11 ianuarie 2021. Arhivat din original la 22 octombrie 2022. Accesat în 11 martie 2024.
- „Municipality of Ararat, Victoria” [Primăria Ararat, Victoria]. Museums Victoria Collections. Arhivat din original la 31 august 2018. Accesat în 11 martie 2024.
- „96205 Ararat (1992 ST16)”. ssd.jpl.nasa.gov. Jet Propulsion Laboratory (NASA). Arhivat din original la 11 iunie 2011. Accesat în 11 martie 2024.
- „Ararat: Periodic al Uniunii Armenilor din România: Fondat în 1924”. Tinread. Biblioteca Județeană "V.A. Urechia" Galați. Accesat în 11 martie 2024. ^{[nefuncțională – arhivă]}
- Giles, Thomas (27 aprilie 2016). „Friedrich Parrot: The man who became the 'father of Russian mountaineering'” [Friedrich Parrot: Omul care a devenit „părintele alpinismului rusesc”]. Russia Beyond. Rossiyskaya Gazeta. Arhivat din original la 24 iunie 2018. Accesat în 11 martie 2024.
- Ketchian, Philip K. (24 decembrie 2005). „Climbing Ararat: Then and Now” [Escaladarea muntelui Ararat: atunci și acum]. The Armenian Weekly. 71 (52). Arhivat din original la 8 septembrie 2009.

wikipedia.org

ru.wikipedia.org

Darke, Diana (2014). Eastern Turkey [Estul Turciei]. Bradt Travel Guides. p. 317. ISBN 978-1-84162-490-7. ...desigur, Muntele Ararat este pentru armeni muntele lor sfânt...
- „Арарат” [Аrarat]. Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary Volume II [Dicționar enciclopedic Brockhaus și Efron Volumul II] (în rusă). 1890. Ararat a fost mult timp considerat un munte sacru printre armeni...

wikisource.org

hy.wikisource.org

Matevosian, V.; Haytayan, P. (1984). „Սարյան Մարտիրոս” [Saryan Martiros]. Soviet Armenian Encyclopedia Volume 10 [Enciclopedia armeană sovietică Volumul 10] (în armeană). p. 240. În 1921, împreună cu Kojoyan, a creat stema Armeniei Sovietice...
Charents, Yeghishe (1960). „Ես իմ անուշ Հայաստանի” [Eu, draga mea Armenia, iubesc...]. Ararat. 15: 46.
Babayan, L. (1978). „Իսրայելյան Ռաֆայել” [Israyelian Rafayel]. Հայկական Սովետական Հանրագիտարան 4 [Enciclopedia armeană sovietică volumul 4] (în armeană). pp. 419-420.
Ghukasian, B. (1981). „Մասիս” [Masis]. Հայկական Սովետական Հանրագիտարան 7 [Enciclopedia armeană sovietică volumul 7] (în armeană). p. 268.

worldcat.org

Somel, Selçuk Akșin (2003). Historical Dictionary of the Ottoman Empire [Dicționar istoric al Imperiului Otoman]. Lanham, Md: Scarecrow Press. p. 306. ISBN 0810843323. OCLC 1424697221.
Haroutiunian, R. A. (2005). „Катастрофическое извержение вулкана Арарат 2 июля 1840 года” [Erupția catastrofală a vulcanului Ararat din 2 iulie 1840]. Proceedings of the National Academy of Sciences of the Republic of Armenia: Earth Sciences (în rusă). 58 (1): 27–35. ISSN 0515-961X. Accesat în 11 martie 2024.
Avagyan, Ṛafayel (1998). Yerevan—heart of Armenia: meetings on the roads of time [Erevan—inima Armeniei: întâlniri pe drumurile timpului]. Uniunea Scriitorilor din Armenia. p. 17. OCLC 249419967. Muntele biblic sacru care domină orizontul Erevanului a fost însăși cartea de vizită prin care străinii ne-au cunoscut țara
Evans, Helen C. (2018). „Maps including Armenia” [Hărți care includ Armenia]. Armenia: Art, Religion, and Trade in the Middle Ages [Armenia: artă, religie și comerț în Evul Mediu]. Metropolitan Museum of Art și Yale University Press. p. 300. ISBN 9781588396600. OCLC 1028910888.
Ravenstein, E. G. (1908). Martin Behaim. His Life and his Globe [Martin Behaim. Viața și Globul său]. Londra: George Philip & Son. p. 81. OCLC 847919. arche Noe (F 41), Arca lui Noe pe un munte înalt, Ararat, conform legendelor străvechi
Jamieson, Robert; Fausset, Andrew Robert; Brown, David (1871). Commentary Critical and Explanatory on the Whole Bible [Comentariu critic și explicativ asupra întregii Biblii]. Grand Rapids, Michigan: Zondervan Publishing House. OCLC 9983859. Arhivat din original la 16 noiembrie 2023. Accesat în 11 martie 2024.
Lydolph, Paul E. (1979). Geography of the U.S.S.R., Topical Analysis [Geografia U.R.S.S., Analiză de actualitate]. Elkhart Lake, Wisconsin: Misty Valley Publishing. p. 46. OCLC 4761874. ...la aproximativ 65 de kilometri sud de Erevan, Muntele Ararat atinge o altitudine de 5156 de metri
Kovacs, Frank L. (2008). „Tigranes IV, V, and VI: New Attributions” [Tigranes IV, V și VI: Atribuții noi]. American Journal of Numismatics. 20: 341. ISSN 1053-8356. JSTOR 43580318. Accesat în 11 martie 2024. Al treilea tip de monedă combină figurile lui Tigranes și Erato de pe avers cu imaginea fără precedent de pe revers a Muntelui Ararat cu două vârfuri, așa cum ar fi fost văzut din capitala Artaxata
Villari, Luigi (1906). Fire and Sword in the Caucasus [Foc și sabie în Caucaz]. Londra: T. Fisher Unwin. p. 215. OCLC 503801631. Aproape întreaga istorie a poporului armean este centrată în jurul Muntelui Ararat
Gabrielian, M. C. (1892). The Armenians: or the People of Ararat [Armenii: sau poporul din Ararat]. Philadelphia: Allen, Lane & Scott. OCLC 396454. Arhivat din original la 1 februarie 2015. Accesat în 11 martie 2024.
Burtt, Joseph (1926). The People of Ararat. Londra: Leonard and Virginia Woolf at The Hogarth Press. doi:10.2307/3014859. OCLC 3522299.
Dowling, Theodore Edward (1910). The Armenian Church [Biserica armeană]. Londra: Society for Promoting Christian Knowledge. p. 22. OCLC 4821759.
Platz, Stephanie (1996). Pasts and Futures: Space, History and Armenian Identity 1988–1994 [Trecut și viitor: spațiu, istorie și identitate armeană 1988–1994]. University of Chicago. p. 34. OCLC 44577955.
Harutyunyan, Arus (2009). Contesting National Identities in an Ethnically Homogeneous State: The Case of Armenian Democratization [Contestarea identităților naționale într-un stat etnic omogen: cazul democratizării armene]. Kalamazoo, Michigan: Western Michigan University. p. 89. OCLC 456567435.
Goshgarian, Rachel (2018). „Armenian Global Connections in the Early Modern Period” [Conexiuni globale armene în perioada modernă timpurie]. În Evans, Helen C. Armenia: Art, Religion, and Trade in the Middle Ages [Armenia: artă, religie și comerț în Evul Mediu]. Metropolitan Museum of Art și Yale University Press. p. 174. ISBN 9781588396600. OCLC 1028910888.
Wordsworth, William (1838). The Sonnets of William Wordsworth: Collected in One Volume, with a Few Additional Ones, Now First Published [Sonetele lui William Wordsworth: Adunate într-un singur volum, cu alte câteva, publicate pentru prima dată]. Londra: E. Moxon. p. 209. OCLC 22996966.
Stackhouse, Thomas (1838). A history of the Holy Bible: from the beginning of the world to the establishment of Christianity [O istorie a Sfintei Biblii : de la începutul lumii până la instaurarea creștinismului]. Glasgow: Blackie and Son. p. 93. OCLC 32145140.
Fairbairn, Patrick (1866). „Ararat”. The Imperial Bible-Dictionary: Historical, Biographical, Geographical and Doctrinal [Dicționar biblic imperial: istoric, biografic, geografic și doctrinar]. I. Londra: Blackie and Son. p. 119. OCLC 182775723.

yerevan.am

Primăria orașului Erevan. „Symbols of Yerevan” [Simbolurile orașului Erevan]. yerevan.am. Arhivat din original la 11 august 2023. Accesat în 11 martie 2024.

yoldaolmak.com

Kaya, Kemal (1 noiembrie 2020). „Ağrı Dağı Milli Parkı” [Parcul Național Ağrı Dağı]. Accesat în 11 martie 2024.

youtube.com

„Arto Tuncboyaciyan – Ararat”. Sharm Holding production. Arhivat din original la 14 iulie 2014. Accesat în 11 martie 2024.

ysu.am

publishing.ysu.am

Katvalyan, M.A.; Hovhannisyan, P.H.; Minasyan, E.G. (2012). Հայոց պատմություն: Հնագույն ժամանակներից մինչև մեր օրերը [Istoria armenilor. Din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre] (PDF). Erevan: Universitatea din Erevan. p. 147-152.

zenodo.org

Bryce, James (1878). „On Armenia and Mount Ararat” [Despre Armenia si Muntele Ararat]. Proceedings of the Royal Geographical Society of London. 22 (3): 169–186. doi:10.2307/1799899. JSTOR 1799899. Accesat în 11 martie 2024.